RAPORT referitor la componența Parlamentului European

12.6.2023 - (2021/2229(INL) – 2023/0900(NLE))

Comisia pentru afaceri constituționale
Raportori: Loránt Vincze, Sandro Gozi 

Amendamente

• 001-002 (PDF - 105 KB)
• 001-002 (DOC - 74 KB)
• 003-004 (PDF - 104 KB)
• 003-004 (DOC - 72 KB)
• 005-006/REV1 (PDF - 103 KB)
• 005-006/REV1 (DOC - 73 KB)
• 007-008 (PDF - 112 KB)
• 007-008 (DOC - 75 KB)
• 009-012 (PDF - 116 KB)
• 009-012 (DOC - 76 KB)
• 013-013/REV1 (PDF - 107 KB)
• 013-013/REV1 (DOC - 71 KB)

PROPUNERE DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la componența Parlamentului European

(2021/2229(INL) – 2023/0900(NLE))

Parlamentul European,

– având în vedere articolul 14 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană,

– având în vedere articolul 106a alineatul (1) din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

– având în vedere Decizia (UE) 2018/937 a Consiliului European din 28 iunie 2018 de stabilire a componenței Parlamentului European[1],

– având în vedere rezoluția sa din 7 februarie 2018 privind componența Parlamentului European[2],

– având în vedere rezoluția sa legislativă din 3 mai 2022 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct și de abrogare a Deciziei Consiliului (76/787/ECSC, CEE, Euratom) și a Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct anexat la decizia respectivă[3] („rezoluția legislativă din 3 mai 2022 referitoare la reforma legislației electorale a Uniunii Europene”),

– având în vedere Codul de bune practici în materie electorală al Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei,

– având în vedere articolele 46, 54 și 90 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituționale (A9-0214/2023),

A. întrucât componența Parlamentului European trebuie să respecte criteriile prevăzute la articolul 14 alineatul (2) primul paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), și anume ca numărul reprezentanților cetățenilor Uniunii să nu depășească șapte sute cincizeci, plus Președintele, reprezentarea fiind în mod proporțional descrescătoare, cu un prag minim de șase membri pentru fiecare stat membru și niciun stat membru să nu aibă mai mult de nouăzeci și șase de locuri;

B. întrucât Parlamentul are drept de inițiativă în materie de componență Parlamentului European,

C. întrucât articolul 14 alineatul (2) din TUE prevede că Parlamentul European trebuie compus din reprezentanți ai cetățenilor Uniunii;

D. întrucât articolul 10 din TUE prevede, printre altele, că funcționarea Uniunii se întemeiază pe principiul democrației reprezentative, cetățenii fiind reprezentați direct, la nivelul Uniunii, în Parlamentul European;

 

E. întrucât rezoluția legislativă a Parlamentului din 3 mai 2022 referitoare la reforma legislației electorale europene propune crearea unei circumscripții electorale la nivelul Uniunii;

F. întrucât crearea unei eventuale circumscripții electorale la nivelul Uniunii necesită modificarea Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct;

G. întrucât stabilirea numărului de locuri pentru o potențială circumscripție la nivelul Uniunii intră în domeniul de aplicare al unei decizii a Consiliului European privind componența Parlamentului European, în temeiul articolului 14 alineatul (2) din TUE, în timp ce dispozițiile necesare pentru înființarea sa se bazează pe articolul 223 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

H. întrucât repartizarea locurilor între statele membre în legislatura actuală și în cea anterioară nu a fost rezultatul unui sistem de calcul permanent, ci al negocierilor politice; întrucât, prin urmare, metoda actuală de alocare a locurilor între statele membre nu respectă în mod automat principiul proporționalității degresive; întrucât un mecanism permanent de calcul care să reflecte cifrele privind populația din statele membre ale Uniunii ar asigura respectarea în viitor a acestui principiu;

I. întrucât decizia Consiliului European de stabilire a componenței Parlamentului European trebuie să fie pregătită cu suficient timp înainte de ziua alegerilor, pentru a permite statelor membre să adopte dispozițiile juridice necesare în vederea organizării alegerilor pentru Parlamentul European pentru legislatura 2024-2029,

1. constată că actuala distribuție a locurilor în Parlament, stabilită prin Decizia (UE) 2018/937, se aplică legislaturii parlamentare 2019-2024; subliniază, prin urmare, că este necesară luarea fără întârziere a unei noi decizii privind componența Parlamentului European pentru legislatura 2024-2029;

2. recunoaște faptul că o serie de state membre consideră că trebuie luat în considerare sistemul de vot în Consiliu atunci când se decide cu privire la alocarea locurilor în Parlamentul European;

3. subliniază că propunerea de repartizare a locurilor ar trebui să includă o rezervă de 28 de locuri suplimentare pentru deputații aleși într-o circumscripție la nivelul Uniunii, în conformitate cu propunerea Parlamentului de regulament al Consiliului, anexată la rezoluția sa legislativă din 3 mai 2022 referitoare la reforma legii electorale europene; subliniază totuși că, în conformitate cu această propunere, locurile respective nu vor fi create efectiv decât după alegeri, după intrarea în vigoare a unei legi electorale europene revizuite, împreună cu dispozițiile necesare pentru o circumscripție la nivelul Uniunii;

 

4. subliniază cu fermitate necesitatea, în viitor, a unui sistem permanent, bazat pe o formulă matematică clară, care să aloce locurile în Parlamentul European într-un mod obiectiv, echitabil, sustenabil și transparent, respectând principiul proporționalității degresive, astfel cum este definit la articolul 1 din Decizia (UE) 2018/937; consideră că nu este viabil din punct de vedere politic în această etapă ca Parlamentul să propună un astfel de sistem permanent, deoarece acesta necesită deliberări suplimentare și ar trebui introdus cu mult înainte de alegerile pentru Parlamentul European; invită Comisia pentru afaceri constituționale să își reia activitatea în vederea instituirii unui astfel de sistem permanent, în cadrul acestei legislaturi, inclusiv să analizeze posibilitatea implicării Eurostat;

5.  consideră că orice întârziere suplimentară în activitatea Consiliului privind modificarea legislației electorale europene ar contraveni principiului cooperării loiale, astfel cum este consacrat la articolul 4 alineatul (3) din TUE, întrucât se preconizează că decizia Consiliului va avea un impact asupra alegerilor pentru Parlamentul European și ar putea avea un impact asupra componenței acestuia;

 

6. reliefează necesitatea urgentă a adoptării de către Consiliul European a deciziei privind componența Parlamentului European, astfel încât statele membre să poată adopta, în timp util, dispozițiile interne necesare pentru a le permite să organizeze alegerile europarlamentare pentru legislatura 2024-2029; subliniază că Parlamentul s-a angajat, prin urmare, să treacă rapid la procedura de aprobare, în spiritul cooperării loiale reciproce;

 

7. adoptă și transmite Consiliului European propunerea anexată de decizie a Consiliului European de stabilire a componenței Parlamentului European, pe baza dreptului său de inițiativă prevăzut la articolul 14 alineatul (2) din TUE; subliniază că o astfel de decizie poate fi adoptată numai cu aprobarea Parlamentului și, prin urmare, solicită Consiliului European să îl informeze imediat dacă intenționează să se abată de la propunerea prezentată și în ce mod;

 

8. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție legislativă, precum și propunerea anexată, Consiliului European și Comisiei, precum și parlamentelor și guvernelor statelor membre.

ANEXĂ LA PROPUNEREA DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ

Propunere de

DECIZIE A CONSILIULUI EUROPEAN

 de stabilire a componenței Parlamentului European

CONSILIUL EUROPEAN,

 

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 14 alineatul (2),

 

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 106a alineatul (1),

 

având în vedere propunerea Parlamentului European[4],

 

având în vedere aprobarea Parlamentului European[5],

 

întrucât:

 

(1) articolul 14 alineatul (2) primul paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) stabilește criteriile privind componența Parlamentului, și anume ca reprezentanții cetățenilor Uniunii să nu depășească șapte sute cincizeci în număr, plus președintele, ca reprezentarea să fie în mod proporțional descrescătoare, cu un prag minim de șase membri pentru fiecare stat membru, și ca niciunui stat membru să nu i se atribuie mai mult de nouăzeci și șase de locuri.

 

(2) Articolul 10 din TUE prevede, printre altele, că funcționarea Uniunii se întemeiază pe principiul democrației reprezentative, cetățenii fiind reprezentați direct, la nivelul Uniunii, în Parlamentul European și statele membre fiind reprezentate în Consiliu de guvernele lor, care la rândul lor răspund în mod democratic fie în fața parlamentelor naționale, fie în fața cetățenilor lor.

 

(3) Prin urmare, articolul 14 alineatul (2) din TUE se aplică în contextul acordurilor instituționale mai ample prevăzute în tratate, care includ, de asemenea, dispozițiile privind procesul decizional din Consiliu.

 

 

(4)  Ar trebui stabilit un număr adecvat de reprezentanți în Parlamentul European care să fie aleși într-o circumscripție la nivelul Uniunii, sub rezerva adoptării temeiului juridic pentru circumscripția respectivă,

 

 

 

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

 

Articolul 1

 

În aplicarea articolului 14 alineatul (2) din TUE, se respectă următoarele principii:

 

– numărul total de locuri în Parlamentul European nu depășește 750, plus Președintele;

 

– repartizarea locurilor între statele membre este în mod proporțional descrescătoare, cu un prag minim de 6 locuri și un prag maxim de 96 de locuri pentru fiecare stat membru, reflectând în același timp cât mai fidel posibil dimensiunile populațiilor respective ale statelor membre;

 

– proporționalitatea descrescătoare este definită după cum urmează: raportul dintre populație și numărul de locuri pentru fiecare stat membru, înainte de a fi rotunjit în plus sau în minus la un număr întreg, variază în funcție de populația statului respectiv, astfel încât fiecare membru în Parlamentul European dintr-un stat membru mai populat să reprezinte mai mulți cetățeni decât fiecare membru în Parlamentul European dintr-un stat membru mai puțin populat, precum și invers, cu cât populația unui stat membru este mai mare, cu atât statul membru respectiv are dreptul la un număr mai mare de locuri în Parlamentul European.

 

 

Articolul 2

 

Populația totală a statelor membre este calculată de către Comisie (Eurostat) pe baza datelor furnizate de către statele membre, în conformitate cu metoda instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1260/2013 al Parlamentului European și al Consiliului[6].

 

 

Articolul 3

 

1. Numărul de reprezentanți în Parlamentul European aleși în fiecare stat membru pentru legislatura 2024-2029 este stabilit după cum urmează:

 

Belgia	21
Bulgaria	17
Republica Cehă	21
Danemarca	15
Germania	96
Estonia	7
Irlanda	14
Grecia	21
Spania	61
Franța	79
Croația	12
Italia	76
Cipru	6
Letonia	9
Lituania	11
Luxemburg	6
Ungaria	21
Malta	6
Țările de Jos	31
Austria	20
Polonia	52
Portugalia	21
România	33
Slovenia	9
Slovacia	15
Finlanda	15
Suedia	21

 

2.  Pe lângă numărul de deputați în Parlamentul European aleși în fiecare stat membru, stabilit la alineatul (1) și sub rezerva intrării în vigoare a unui Regulament al Consiliului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct și de abrogare a Deciziei Consiliului (76/787/ECSC, CEE, Euratom) și a Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct anexat la decizia respectivă care prevede crearea unei circumscripții la nivelul Uniunii, sunt aleși 28 de reprezentanți în Parlamentul European într-o circumscripție la nivelul Uniunii în primele alegeri care au loc după acest eveniment, după cum prevede regulamentul respectiv.

 

Articolul 4 

 

Cu suficient timp înainte de începutul legislaturii 2029-2034, Parlamentul European prezintă Consiliului European, în conformitate cu articolul 14 alineatul (2) din TUE, o propunere de repartizare actualizată a locurilor în Parlamentul European.

 

 

 

Articolul 5

 

Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

 

Adoptat la ...,

 

 

Pentru Consiliul European

Președintele

 

EXPUNERE DE MOTIVE

Repartizarea locurilor în Parlament are un impact direct asupra reprezentării cetățenilor în singura instituție europeană aleasă în mod direct. În acest sens, este extrem de important să se asigure că alcătuirea Parlamentului European se bazează pe principii corecte, transparente, obiective, sustenabile și echitabile, respectând un echilibru între interesele statelor membre mari și cele ale statelor membre mici și mijlocii.

Repartizarea locurilor în Parlamentul European trebuie să respecte dispozițiile generale ale articolului 14 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). Aceste dispoziții se referă la dimensiunea maximă a Parlamentului, la numărul maxim și minim de locuri alocate fiecărui stat membru și la faptul că locurile trebuie repartizate în conformitate cu principiul proporționalității descrescătoare. Acest principiu este definit la articolul 1 din Decizia (UE) 2018/937 a Consiliului European, cu privire la care Parlamentul și-a dat acordul.

Repartizarea actuală a locurilor în Parlament, astfel cum a fost examinată în lumina celor mai recente cifre disponibile privind populația, încalcă principiul proporționalității descrescătoare în șase cazuri. Aceste încălcări trebuie remediate pentru a respecta principiul proporționalității descrescătoare.

Parlamentul European a acordat întotdeauna o importanță deosebită necesității de a analiza posibilitatea instituirii unui sistem de repartizare a locurilor, în paralel cu o revizuire a sistemului de votare în Consiliu, pentru a asigura echilibrul interinstituțional[7]. Acest aspect este menționat în Deciziile Consiliului European din 28 iunie 2013 (2013/312/UE) și din 28 iunie 2018 (2018/937/UE) de stabilire a componenței Parlamentului. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că o modificare a regulilor de vot în Consiliu ar necesita o modificare a tratatelor.

De-a lungul anilor, Parlamentul a recunoscut importanța unui sistem permanent pentru repartizarea echitabilă, obiectivă și transparentă a locurilor sale, care să fie utilizat înainte de fiecare nou scrutin european, în conformitate cu dispozițiile prevăzute în tratate. În această privință, Parlamentul a încercat să găsească o metodă adecvată, comandând mai multe studii pentru a analiza o serie de modele matematice pentru distribuția locurilor. Cu toate acestea, nu a fost încă adoptat un sistem permanent. În cursul legislaturii 2014-2019, Comisia AFCO a examinat o serie de propuneri pentru un astfel de sistem permanent bazat pe formule matematice. Un sistem permanent bazat pe o formulă matematică produce rezultate interesante care merită o analiză suplimentară și care ar putea fi luate în considerare pentru viitoarea distribuție a locurilor începând cu alegerile din 2029. Având în vedere legătura dintre un sistem permanent de repartizare a locurilor și o revizuire a sistemului de vot în cadrul Consiliului, raportorii consideră că instituirea unui astfel de sistem permanent necesită o discuție suplimentară cuprinzătoare cu privire la echilibrul interinstituțional.

 

Propunerea raportorilor: o soluție bazată pe principii

Raportorii prezintă un proiect de decizie a Consiliului European privind componența Parlamentului, care prevede o repartizare echitabilă, obiectivă și bazată pe principii clare a locurilor între statele membre.

Această nouă repartizare se bazează pe trei principii:

1. Principiul proporționalității descrescătoare, astfel cum este prevăzut la articolul 14 din TUE și definit la articolul 1 din Decizia (UE) 2018/937 a Consiliului European,

2. Nicio pierdere de locuri pentru niciun stat membru,

3. O creștere minimă absolută a numărului de locuri care să permită corectarea proporționalității descrescătoare și să lase suficient spațiu pentru membrii suplimentari aleși într-o circumscripție la nivelul Uniunii, după adoptarea actului juridic corespunzător.

Soluția propusă este o opțiune viabilă în contextul politic actual și respectă pe deplin principiile menționate mai sus și toate criteriile enumerate la articolul 14 din TUE.

Anexa ilustrează impactul propunerii raportorilor asupra repartizării locurilor între statele membre. Aceasta arată în primul rând că soluția propusă respectă principiul proporționalității descrescătoare, îndeplinind următoarele două criterii:

(1) niciun stat mai puțin populat nu primește mai multe locuri decât un stat mai populat,

(2) raportul populație/locuri crește în funcție de creșterea populației, înainte de rotunjirea la un număr întreg.

Raportorii consideră că propunerea circumscripției la nivelul Uniunii, întemeiată pe articolul 223 alineatul (1) din TFUE, trebuie stabilită în cadrul reformei legislației electorale europene, cu excepția numărului de locuri alocate acesteia. Rezoluția Parlamentului European din 3 mai 2022 [referitoare la propunerea de regulament al Consiliului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct și de abrogare a Deciziei Consiliului (76/787/ECSC, CEE, Euratom) și a Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct anexat la decizia respectivă] prevede dispoziții detaliate pentru crearea unei circumscripții la nivelul Uniunii. Această rezoluție este strâns legată din punct de vedere juridic și politic de noua redistribuire a locurilor propusă în temeiul articolului 14 alineatul (2) din TUE. Deși propunerea de decizie a Consiliului European privind componența Parlamentului European stabilește dispozițiile juridice privind repartizarea a 28 de locuri circumscripției de la nivelul Uniunii, prezentate în propunerea de regulament al Consiliului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, actuala propunere legislativă este cea care o face eficace în ceea ce privește cifrele. Prin urmare, cele două propuneri legislative ar trebui analizate împreună.

 

ANEXĂ

Soluție bazată pe principii privind repartizarea locurilor în Parlament pentru legislatura 2024-2029:

	Populația (2022)[8]	Repartizarea actuală a locurilor	Raportul actual populație/locuri	Noua repartizare a locurilor	Noul raport populație/locuri	Locuri suplimentare în cadrul noii repartizări
Germania	83 203 320	96	866 701	96	866 701
Franța	67 842 582	79	858 767	79	858 767
Italia	59 607 184	76	784 305	76	784 305
Spania	47 432 805	59	803 946	61	777 587	2
Polonia	37 654 247	52	724 120	52	724 120
România	19 038 098	33	576 912	33	576 912
Țările de Jos	17 734 036	29	611 518	31	572 066	2
Belgia	11 631 136	21	553 864	21	553 864
Grecia	10 603 810	21	504 943	21	504 943
Republica Cehă	10 545 457	21	502 165	21	502 165
Suedia	10 440 000	21	497 143	21	497 143
Portugalia	10 352 042	21	492 954	21	492 954
Ungaria	9 689 010	21	461 381	21	461 382
Austria	8 967 500	19	471 974	20	448 375	1
Bulgaria	6 838 937	17	402 290	17	402 290
Danemarca	5 864 667	14	418 905	15	390 978	1
Finlanda	5 541 241	14	395 803	15	369 416	1
Slovacia	5 434 712	14	388 194	15	362 314	1
Irlanda	5 060 004	13	389 231	14	361 429	1
Croația	3 862 305	12	321 859	12	321 859
Lituania	2 805 998	11	255 091	11	255 091
Slovenia	2 107 180	8	263 398	9	234 131	1
Letonia	1 875 757	8	234 470	9	208 417	1
Estonia	1 331 796	7	190 257	7	190 257
Cipru	904 700	6	150 784	6	150 784
Luxemburg	643 648	6	107 275	6	107 275
Malta	520 971	6	86 829	6	86 829
TOTAL (populație și locuri)	447 533 143	705		716		11
MEDIA (raport)			634 799		625 046

 

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării	12.6.2023
Rezultatul votului final	+: –: 0:	16 10 2
Membri titulari prezenți la votul final	Gerolf Annemans, Gabriele Bischoff, Damian Boeselager, Włodzimierz Cimoszewicz, Salvatore De Meo, Sandro Gozi, Brice Hortefeux, Giuliano Pisapia, Paulo Rangel, Antonio Maria Rinaldi, Domènec Ruiz Devesa, Helmut Scholz, Sven Simon, László Trócsányi, Guy Verhofstadt, Loránt Vincze
Membri supleanți prezenți la votul final	Gilles Boyer, Pascal Durand, Angel Dzhambazki, Cyrus Engerer, Markéta Gregorová, Alin Mituța, Niklas Nienass, João Pimenta Lopes
Membri supleanți [articolul 209 alineatul (7)] prezenți la votul final	Peter Jahr, Marlene Mortler, Tom Vandendriessche, Kosma Złotowski

 

 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ PRIVIND PROIECTUL DE PROPUNERE DE REGULAMENT AL CONSILIULUI EUROPEAN („ACT LEGISLATIV”)

15	+
PPE	Salvatore De Meo, Loránt Vincze
Renew	Gilles Boyer, Sandro Gozi, Alin Mituța, Guy Verhofstadt
S&D	Gabriele Bischoff, Włodzimierz Cimoszewicz, Pascal Durand, Cyrus Engerer, Giuliano Pisapia, Domènec Ruiz Devesa
Verts/ALE	Damian Boeselager, Markéta Gregorová, Niklas Nienass

 

8	-
ECR	Angel Dzhambazki, Kosma Złotowski
ID	Gerolf Annemans, Antonio Maria Rinaldi, Tom Vandendriessche
NI	László Trócsányi
The Left	João Pimenta Lopes, Helmut Scholz

 

5	0
PPE	Brice Hortefeux, Peter Jahr, Marlene Mortler, Paulo Rangel, Sven Simon

 

 

 

 

 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ PRIVIND PROIECTUL DE PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

16	+
PPE	Salvatore De Meo, Loránt Vincze
Renew	Gilles Boyer, Sandro Gozi, Alin Mituța, Guy Verhofstadt
S&D	Gabriele Bischoff, Włodzimierz Cimoszewicz, Pascal Durand, Cyrus Engerer, Giuliano Pisapia, Domènec Ruiz Devesa
The Left	Helmut Scholz
Verts/ALE	Damian Boeselager, Markéta Gregorová, Niklas Nienass

 

10	-
ECR	Angel Dzhambazki, Kosma Złotowski
ID	Gerolf Annemans, Antonio Maria Rinaldi, Tom Vandendriessche
NI	László Trócsányi
PPE	Peter Jahr, Marlene Mortler, Sven Simon
The Left	João Pimenta Lopes

 

2	0
PPE	Brice Hortefeux, Paulo Rangel

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

 

 

• [1] JO L I 165, 2.7.2018, p. 1.
• [2] JO C 463, 21.12.2018, p. 83.
• [3] JO C 465, 6.12.2022, p. 171.
• [4] Propunere adoptată la... (nepublicată încă în Jurnalul Oficial).
• [5] Aprobarea din... (nepublicată încă în Jurnalul Oficial).
• [6] Regulamentul (UE) nr. 1260/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind statisticile demografice europene (JO L 330, 10.12.2013, p. 39).
• [7] Această chestiune a fost ridicată în rezoluțiile Parlamentului European P6_TA(2007)0429 și P7_TA-PROV(2014)0082.
• [8] stabilită prin Decizia 2016/2353/CE a Consiliului