RAPORT referitor la propunerea de numire a Bettinei Michelle Jakobsen în calitate de membră a Curții de Conturi

13.10.2023 - (C9‑0332/2023 – 2023/0807(NLE))

Comisia pentru control bugetar
Raportor: Victor Negrescu

PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind propunerea de numire a Bettinei Michelle Jakobsen în calitate de membră a Curții de Conturi

(C9‑0332/2023 – 2023/0807(NLE))

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

– având în vedere articolul 286 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C9‑0332/2023),

– având în vedere articolul 129 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0292/2023),

A. întrucât, prin scrisoarea din 8 septembrie 2023, Consiliul a consultat Parlamentul European cu privire la numirea Bettinei Michelle Jakobsen în funcția de membră a Curții de Conturi;

B. întrucât Comisia sa pentru control bugetar a evaluat calificările Bettinei Michelle Jakobsen, ținând seama în special de condițiile prevăzute la articolul 286 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene; întrucât, în cadrul acestei evaluări, comisia a primit din partea Bettinei Michelle Jakobsen un curriculum vitae, precum și răspunsurile la întrebările scrise care i-au fost adresate;

C. întrucât comisia a organizat apoi, la 12 octombrie 2023, o audiere cu Bettina Michelle Jakobsen, în cursul căreia aceasta a făcut o declarație introductivă și apoi a răspuns la întrebările adresate de membrii comisiei,

1. emite un aviz favorabil privind propunerea Consiliului de numire a dnei Bettina Michelle Jakobsen ca membră a Curții de Conturi;

2. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și, spre informare, Curții de Conturi, precum și celorlalte instituții ale Uniunii Europene și instituțiilor de control din statele membre.

 

ANEXA 1: CURRICULUM VITÆ AL BETTINEI MICHELLE JAKOBSEN

Educație

Master în guvernanță publică (MPG), Universitatea din Copenhaga și Școala de Comerț din Copenhaga, 2012

KIOL – curs de management public, 2004-2005 Diplomă de master în drept, Universitatea din Copenhaga, 1990

Calificare pentru admiterea la universitate - specializare în limbi moderne, Espergærde Amtsgymnasium, 1982

 

Activitate profesională

Membră daneză a Curții de Conturi Europene în perioada cuprinsă între 1 septembrie 2015 și 28 februarie 2024

Auditoare generală adjunctă, Oficiul Național de Audit din Danemarca, 2005-2015 Directoare, Oficiul Național de Audit din Danemarca, 2002-2005

Auditoare, Consiliul Internațional al Auditorilor pentru NATO, sediul NATO, Bruxelles, Belgia, 1997

-2002

Consilieră specială, Oficiul Național de Audit din Danemarca, 1996-1997 Șefă de secție, Oficiul Național de Audit din Danemarca, 1990-1996

 

Experiență profesională

Membră daneză a Curții de Conturi Europene în perioada cuprinsă între 1 septembrie 2015 și 28 februarie 2024

Din septembrie 2015 până în mai 2016, membră a Camerei I (Utilizarea durabilă a resurselor naturale) și ulterior membră a Camerei Ill (Acțiunile externe, securitatea și justiția UE).

Începând din mai 2018: Decan al Camerei Ill și membră a Comitetului administrativ al Curții de Conturi.

Din iunie 2016 până în iunie 2020: Membră a Comitetului pentru controlul calității auditului Curții de Conturi.

 

1

 

Responsabilă pentru rapoartele de audit nepublicate încă/în curs de elaborare privind:

1. Inițiativa Spotlight: o inițiativă comună UE-ONU pentru combaterea violenței împotriva femeilor și fetelor la nivel mondial (publicarea raportului special este planificată pentru 11 septembrie 2023)

2. Auditul Instrumentului pentru refugiații din Turcia

 

Membră responsabilă pentru următoarele rapoarte speciale publicate:

3. Raportul special nr. 27/2022: Sprijinul UE pentru cooperarea transfrontalieră cu țările învecinate

4. Raportul special nr. 05/2022: Securitatea cibernetică a instituțiilor, organelor și agențiilor UE: per ansamblu, nivelul de pregătire nu este proporțional cu amenințările

5. Raportul special nr. 19/2021: Sprijinul acordat de Europol pentru combaterea introducerii ilegale de migranți: agenția s-a dovedit a fi un partener apreciat, însă sursele de date nu sunt folosite într-o măsură suficientă, iar cuantificarea rezultatelor lasă de dorit

6. Raportul special nr. 20/2019: Sistemele de informații ale UE care sprijină controlul la frontiere constituie un instrument puternic, dar este necesar să se pună un accent mai mare pe caracterul complet și actual al datelor

7. Raportul special nr. 32/2018: Fondul fiduciar de urgență al Uniunii Europene pentru Africa: un instrument flexibil, dar care nu este suficient de bine direcționat

8. Raportul special nr. 27/2018: Instrumentul pentru refugiații din Turcia: un ajutor util, dar sunt necesare îmbunătățiri pentru a optimiza utilizarea fondurilor

9. Raportul special nr. 14/2018: Centrele de excelență chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN) ale UE: sunt necesare mai multe progrese

10. Raportul special nr. 15/2018: Consolidarea capacităților forțelor de securitate internă în Niger și în Mali: doar progrese limitate și lente

11. Raportul special nr. 07/2018: Asistența pentru preaderare acordată Turciei de către Uniunea Europeană: doar rezultate limitate până în prezent

12. Raportul special nr. 11/2017: Fondul fiduciar Bêkou al UE pentru Republica Centrafricană: un început promițător, în pofida unor neajunsuri

13. Raportul special nr. 09/2017: Sprijinul acordat de UE pentru lupta împotriva traficului de persoane în Asia de Sud și de Sud-Est

14. Raportul special nr. 34/2016: Combaterea risipei de alimente: o oportunitate pentru UE de a îmbunătăți eficiența utilizării resurselor în lanțul alimentar

15. Raportul special nr. 30/2016: Eficacitatea sprijinului acordat de UE în sectoare prioritare în Honduras

16. Raportul special nr. 18/2016: Sistemul UE de certificare a biocarburanților durabili

17. Raportul special nr. 06/2016: Programele de eradicare, control și monitorizare vizând limitarea răspândirii bolilor animalelor

 

Auditoare generală adjunctă, Oficiul Național de Audit din Danemarca, 2005-2015

Audituri financiare, de conformitate și de performanță pentru diferite ministere, municipalități și regiuni daneze. Managementul activității directorilor și a celei desfășurate de aproximativ 50 de auditori și membri ai personalului.

Asumarea responsabilității pentru întocmirea de rapoarte prezentate Comisiei pentru conturi publice a parlamentului cu privire la auditarea conturilor de stat.

 

Directoare, Oficiul Național de Audit din Danemarca, 2002-2005

Responsabilă pentru auditurile financiare și de conformitate efectuate de patru ministere. Gestionarea a 17 auditori și membri ai personalului.

 

Auditoare, Consiliul Internațional al Auditorilor pentru NATO, 1997-2002

Primul cetățean danez care a ocupat un astfel de post într-o perioadă de 27 de ani și prima femeie care a îndeplinit funcția de auditor în cadrul NATO. Activitatea mea a inclus audituri financiare, de conformitate și de performanță și audituri ale infrastructurii pentru diferite organizații și proiecte ale NATO.

 

Șefă de secție și consilier special, Oficiul Național de Audit din Danemarca, 1990-1997

Audituri financiare, de conformitate și de performanță ale diferitelor ministere și instituții ale Consiliului nordic.

 

Altă experiență internațională

2011 - 2015: Membră a Comitetului de audit al Băncii Europene de Investiții (BEI) la Luxemburg

2014 - 2015: Membră a Comisiei de audit a Fondului European de Investiții (FEI) la Luxemburg

2012 - 2015: Președintă a Comitetului de audit al Consiliului Europei la Strasbourg

2007 - 2015: Vicepreședintă și președintă a Comitetului pentru standarde profesionale (CSP) al INTOSAl, care elaborează standarde în domeniul auditului public aplicabile birourilor naționale de audit din întreaga lume

 

ANEXA 2: RĂSPUNSURILE BETTINEI MICHELLE JAKOBSEN LA ÎNTREBĂRILE COMISIEI

Îndeplinirea atribuțiilor: învățăminte desprinse și angajamente viitoare

1. Care sunt principalele dumneavoastră realizări în calitate de membră a CCE? Care au fost cele mai mari insuccese ale dumneavoastră?

În ultimii opt ani pe durata cărora mi-am îndeplinit mandatul de membră a CCE, am contribuit la activitatea Curții în cadrul unor domenii și prin asumarea unor roluri diferite, de exemplu:

• În calitate de decan al Camerei III (funcție în care am fost aleasă în mai 2018 și realeasă în 2020 și 2022), îmi revine responsabilitatea de a aloca și supraveghea sarcinile îndeplinite în cadrul acestei camere, în strânsă cooperare cu directorul camerei și cu colegii mei.

• Sunt membră activă a Comitetului administrativ al CCE. În această calitate am participat, de asemenea, la numeroase proceduri de recrutare, prin intermediul cărora am contribuit la o creștere semnificativă a numărului de femei în funcții de conducere în cadrul CCE.

• Am executat două mandate în calitate de membră a Comitetului pentru controlul calității auditului al CCE, în cadrul căruia am contribuit la dezvoltarea continuă a metodologiei de audit a CCE și am efectuat o analiză a calității multor rapoarte speciale, în cadrul unor camere de audit diferite.

• Am pledat în mod constant pentru o administrare eficientă, etică și transparentă a sectorului public, cu mecanisme solide de asigurare a răspunderii și de audit.

În ceea ce privește insuccesele, nu am trecut prin multe situații de acest gen pe durata mandatului meu la Curtea de Conturi Europeană. Însă un regret ar fi legat de faptul că, în ultimii ani, nu am fost în măsură să răspundem solicitării Parlamentului privind o evaluare specifică a rubricii „Europa globală” din CFM.

În calitate de manageri, ne confruntăm adesea cu situația în care am dori să realizăm mai multe lucruri, dar resursele limitate ne impun să facem alegeri dificile și să acordăm prioritate acelor activități care ar putea oferi cel mai bun raport calitate-preț. Cu toate acestea, ar trebui să fim întotdeauna deschiși pentru a reevalua opțiunile strategice, pe măsură ce timpul și circumstanțele evoluează. În acest sens, depunem în prezent eforturi pentru a pune la dispoziție o evaluare specifică cu privire la Europa globală, începând din 2024, prin utilizarea economiilor realizate prin eliminarea treptată a fondurilor europene de dezvoltare (FED).

2. Care sunt principalele învățăminte desprinse în domeniul dumneavoastră de competență / rezultate obținute în îndeplinirea atribuțiilor și a sarcinilor dumneavoastră de audit?

Pe durata mandatului meu în calitate de membră a CCE, am fost responsabilă de 16 rapoarte speciale care au fost publicate:

21/2023: Inițiativa Spotlight pentru eliminarea violenței împotriva femeilor și a fetelor: Ambiții mari, dar un impact limitat până în prezent

27/2022: Sprijinul UE pentru cooperarea transfrontalieră cu țările învecinate: Un sprijin valoros, dar punerea în aplicare a început foarte târziu și trebuie remediate problemele de coordonare

05/2022: Securitatea cibernetică a instituțiilor, organelor și agențiilor UE: per ansamblu, nivelul de pregătire nu este proporțional cu amenințările

19/2021: Sprijinul acordat de Europol pentru combaterea introducerii ilegale de migranți: agenția s-a dovedit a fi un partener apreciat, însă sursele de date nu sunt folosite într-o măsură suficientă, iar cuantificarea rezultatelor lasă de dorit

20/2019: Sistemele de informații ale UE care sprijină controlul la frontiere constituie un instrument puternic, dar este necesar să se pună un accent mai mare pe caracterul complet și actual al datelor

32/2018: Fondul fiduciar de urgență al Uniunii Europene pentru Africa: un instrument flexibil, dar care nu este suficient de bine direcționat

27/2018: Instrumentul pentru refugiații din Turcia: un ajutor util, dar sunt necesare îmbunătățiri pentru a optimiza utilizarea fondurilor

14/2018: Centrele de excelență chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN) ale UE: sunt necesare mai multe progrese

15/2018: Consolidarea capacităților forțelor de securitate internă în Niger și în Mali: doar progrese limitate și lente

07/2018: Asistența pentru preaderare acordată Turciei de către Uniunea Europeană: doar rezultate limitate până în prezent

11/2017: Fondul fiduciar Bêkou al UE pentru Republica Centrafricană: un început promițător, în pofida unor neajunsuri

09/2017: Sprijinul acordat de UE pentru lupta împotriva traficului de persoane în Asia de Sud și de Sud-Est

34/2016: Combaterea risipei de alimente: o oportunitate pentru UE de a îmbunătăți eficiența utilizării resurselor în lanțul alimentar

30/2016: Eficacitatea sprijinului acordat de UE în sectoare prioritare în Honduras

18/2016: Sistemul UE de certificare a biocarburanților durabili

06/2016: Programele de eradicare, control și monitorizare vizând limitarea răspândirii bolilor animalelor

După cum indică lista, sarcinile mele de audit au inclus o multitudine de subiecte interesante și diverse, fiecare dintre acestea conducând la noi perspective în domeniile de politică relevante.

Am avut privilegiul de a lucra cu numeroși colegi calificați și cu echipe de audit competente și am colaborat cu mai multe direcții generale diferite ale Comisiei. Sunt directă în comunicarea mea cu entitățile auditate și cu colegiul Curții și urmăresc să fiu întotdeauna un interlocutor constructiv și onest.

Experiența pe care am acumulat-o la Curtea de Conturi m-a învățat că este important să ne protejăm cu vigilență drepturile de audit și să raportăm orice încălcare a acestor drepturi.

De asemenea, cred cu tărie că observațiile și concluziile auditurilor pe care le realizăm sunt o prerogativă a Curții și nu ar trebui să fie deschise negocierilor sau presiunilor externe. Deși este mai probabil ca recomandările de audit să aibă un impact dacă sunt acceptate, consider că există situații în care este mai rezonabil ca, în calitate de auditori externi independenți, „să convenim să nu fim de acord” cu entitățile auditate. În astfel de circumstanțe, sprijinul Parlamentului este esențial și, în mai multe cazuri, a condus la punerea în aplicare a recomandărilor care nu fuseseră acceptate inițial. Experiența mi-a permis să învăț aceste lecții într-o etapă timpurie a activității mele și rămân fidelă acestor principii, inclusiv atunci când revizuiesc rapoartele colegilor mei și formulez observații cu privire la acestea.

3. Ce valoare adăugată ați putea aduce Curții în al doilea mandat și/sau mai ales în domeniul de care ați fi responsabilă? Ați dori să vă schimbați responsabilitățile? Ce anume vă motivează?

Obiectivele mele pentru un nou mandat ar fi să îmi valorific în continuare experiența de peste 30 ani în domeniul auditului pentru a promova buna gestiune financiară a tuturor fondurilor UE și pentru a efectua audituri solide și pertinente care să ofere valoare adăugată cetățenilor UE.

Cu experiența pe care am acumulat-o în sfera acțiunii externe, a securității și a justiției – domenii în care UE se confruntă cu numeroase provocări și amenințări – aș dori să îmi continui activitatea în acest domeniu, deoarece consider că sunt în continuare multe lucruri pe care le pot învăța și multe oportunități de a contribui.

Sunt motivată de oportunitatea de a avea o contribuție semnificativă; de asemenea, mă motivează colaborarea cu colegii care se implică activ în discuțiile noastre și contribuie la schimbul de cunoștințe, la menținerea spiritului de echipă și la crearea unui mediu bazat pe colegialitate. Un alt factor motivant atât pentru mine, cât și pentru membrii cabinetului meu este legat de faptul că mă bucur de încrederea și susținerea colegilor din cadrul camerei din care fac parte, care m-au sprijinit pentru ocuparea funcției de decan al Camerei III din 2018.

4. Cum vă asigurați că realizați obiectivele planificate ale unei sarcini de audit? Ați fost vreodată în situația în care nu ați putut să vă îndepliniți sarcina de audit și din ce motive? Cum procedați în astfel de situații controversate?

Consider că majoritatea auditorilor s-au confruntat în cariera lor cu o situație în care o sarcină de audit nu a putut fi realizată conform planificării sau în care exista un risc iminent ca acest lucru să se întâmple.

Din experiența mea, un audit de succes se bazează pe o pregătire temeinică, pe un dialog timpuriu cu entitatea auditată cu privire la aspecte precum criteriile de audit, sursele probabile de probe de audit, calendarul auditului și validarea constatărilor. Deși avem posibilitatea de a ne pregăti pentru diverse situații, trebuie totuși să rămânem deschiși pentru a face față situațiilor neprevăzute; este necesar să reacționăm cu agilitate dacă există o schimbare a circumstanțelor și să fim pregătiți să modificăm abordarea de audit, dacă și atunci când este necesar. Pandemia de COVID-19 a oferit mai multe învățăminte în acest sens. Din fericire, am fost până în prezent în măsură, împreună cu echipele cu care am colaborat din cadrul CCE, să îndeplinesc toate obiectivele de audit ale Curții.

Cu toate acestea, voi admite faptul că ultimul meu audit privind inițiativa Spotlight pentru eliminarea violenței împotriva femeilor și a fetelor nu a fost ușor de realizat. Printre problemele cu care s-a confruntat Curtea s-au numărat provocări în ceea ce privește drepturile sale de audit, lipsa de cooperare, restricțiile legate de COVID-19 și o epidemie de Ebola într-o țară în care era programată o misiune. Deși serviciile Comisiei au fost, în general, foarte cooperante, fluxul punerii la dispoziție a documentației de către partenerul de implementare a fost foarte lent, ceea ce a provocat mai multe întârzieri. Într-o anumită etapă, când misiunile noastre la fața locului erau iminente, accesul a fost blocat complet și am fost obligată să suspend misiunile și să decid, împreună cu echipa mea de audit, dacă este posibil să continuăm auditul într-un termen rezonabil sau dacă ar trebui să renunțăm la acesta sau să îi reducem domeniul de aplicare.

Deși au fost depuse în mod repetat eforturi de deblocare a situației, am decis să fac o ultimă încercare adresându-mă personal comisarului responsabil. Am subliniat că, dacă accesul nu este restabilit imediat, Curtea ar fi nevoită să oprească auditul și să raporteze faptul că este imposibil să se ajungă la o concluzie cu privire la eficiența și eficacitatea unei inițiative în valoare de 500 de milioane de euro, întrucât drepturile sale de audit nu erau respectate.

Pot afirma cu satisfacție că în cazul respectiv comisarul responsabil a acționat atât rapid, cât și eficace și că am fost în măsură să ne reluăm activitatea și, în cele din urmă, să ne îndeplinim toate obiectivele de audit.

5. Dacă ați fi reconfirmată în funcție pentru un al doilea mandat și, în mod ipotetic, ați fi aleasă decan al unei camere din cadrul CCE, cum ați orienta activitățile pentru a-i defini prioritățile? Ați putea să ne dați două sau trei exemple de domenii de activitate care necesită o atenție deosebită în viitor?

Având deja ocazia de a lucra ca decan al Camerei III din 2018 până în prezent, abordarea mea în exercitarea acestui rol a fost aceea de a colabora îndeaproape cu directorul nostru și de a continua să investim în structuri solide de gestionare a cunoștințelor în cadrul camerei.

Când am fost aleasă pentru prima dată decan, am organizat o serie de sesiuni de discuții strategice informale între membrii camerei, în cursul cărora Curtea a evaluat sfera de acoperire a auditului din ultimii ani, abordarea adoptată și lecțiile învățate. Am convenit asupra anumitor ajustări și am identificat domenii/subiecte cărora am dori să le acordăm prioritate în mod special. De exemplu, Curtea a pus un accent mai mare pe subiecte legate de migrație și a vizat audituri cu domenii de aplicare ușor mai largi, inclusiv audituri tematice, mai degrabă decât „audituri de țară” (unice). De atunci, ne-am intensificat, de asemenea, activitățile în domeniul securității și al justiției și, cel mai recent, în domeniul apărării.

De asemenea, am introdus un proces prin care membrii camerei s-au putut implica într-o etapă mai timpurie în procesul de programare. Am introdus reuniuni în cursul cărora personalul prezintă membrilor idei de audit al căror mecanism de elaborare este ascendent, ceea ce face ca procesul să fie mai dinamic și mai transparent atât pentru personal, cât și pentru membrii camerei.

Din perspectiva mea actuală de decan al Camerei III și ținând seama de portofoliul larg de audit pe care îl avem, domeniile asupra cărora aș dori să îmi concentrez mai mult atenția includ diferite teme, cum ar fi securitatea cibernetică a UE, domeniu caracterizat prin faptul că atacurile cibernetice la scară largă au devenit o amenințare mai frecventă și mai complexă. Impactul sprijinului acordat de UE în domenii precum drepturile omului și statul de drept constituie, de asemenea, un subiect pe care îl consider important și în care este posibil ca pandemia de COVID-19 să fi contribuit la un regres.

6. Dacă ar trebui să gestionați selectarea sarcinilor de audit pentru pregătirea programului de lucru anual al CCE, pe ce bază ați alege din lista de priorități primită din partea Parlamentului și/sau a Comisiei CONT?

Ce ați face dacă o prioritate politică nu corespunde cu evaluarea riscurilor activităților Uniunii efectuată de CCE?

Este important să se reamintească faptul că, în calitate de instituție de audit independentă în temeiul tratatului, CCE are atât prerogativa, cât și responsabilitatea de a-și elabora propriul program anual de lucru. În acest sens, Curtea ia în considerare o serie de factori diferiți, cum ar fi riscurile de politică, pragul de semnificație, calendarul/maturitatea, sfera de cuprindere a auditului, impactul probabil al efectuării unui audit și interesele părților interesate. Unii dintre acești factori pot indica direcții diferite. În cele din urmă, stabilirea gradului de prioritate care îi revine fiecăruia dintre numeroasele subiecte și domenii diferite pe care Curtea le-ar putea audita ține de aprecierea profesională a instituției.

În cadrul acestui proces decizional, organizăm consultări ample cu diferite părți interesate, în special cu Parlamentul European.

Cu toate acestea, numărul de propuneri de audit extern pe care le primim (numai din lista CPC) este semnificativ mai mare decât numărul de audituri pe care le putem efectua în fiecare an. Este posibil ca unele propuneri, deși foarte relevante din punct de vedere politic, să nu aibă maturitatea sau fezabilitatea necesară – de exemplu, este posibil să existe o politică pentru care nivelul cheltuielilor efectuate până în prezent să fie redus, sau care să necesite o evaluare ce depășește mandatul de audit al Curții. În astfel de cazuri, abordarea mea ar fi de a colabora cu CPC/CONT pentru a analiza dacă se poate stabili un domeniu de aplicare semnificativ al auditului, care să fie fezabil din perspectiva auditului și să abordeze, totodată, prioritatea politică exprimată de Parlamentul European.

Administrarea portofoliului, metodele de lucru și rezultatele preconizate

7. Elaborarea în timp util a unor rapoarte de bună calitate și temeinice este de o importanță fundamentală:

– Cum v-ați asigura că datele folosite pentru un audit sunt fiabile și că constatările auditului rămân valabile?

Standardele specifice activității profesioniste de audit impun auditorilor să coroboreze probele obținute din diferite surse și/sau metode. În general, Curtea se bazează pe principiul triangulației în gestionarea probelor de audit, de exemplu prin coroborarea datelor din rapoartele Comisiei cu date obținute din alte surse (spre exemplu, statele membre, partenerii de implementare și beneficiarii), datele obținute fiind completate de interviuri și inspecții la fața locului.

Curtea ia o serie de măsuri pentru a se asigura că constatările sale nu sunt depășite la momentul raportării lor. O condiție prealabilă importantă pentru un raport relevant, cu recomandări pertinente, este ca auditul să aibă loc la momentul potrivit. Dacă auditul se realizează prea devreme, există, de obicei, puține cheltuieli și sunt disponibile doar date limitate privind performanța. Pe de altă parte, dacă așteptăm până la finalizarea punerii în aplicare a programului, este posibil să dispunem de mai multe date, dar este mai probabil să formulăm constatări care par depășite până la momentul publicării raportului.

Calitatea și/sau disponibilitatea insuficientă a datelor sunt, din păcate, constatări destul de tipice în rapoartele de audit ale Curții. În astfel de cazuri, consider că este de datoria noastră, în calitate de auditori, să raportăm cu privire la caracterul limitat sau la lipsa de fiabilitate a datelor pe care le-am constatat, să determinăm cauzele și să emitem recomandări pentru viitor.

– Cum ați îmbunătăți calitatea și relevanța recomandărilor?

De-a lungul anilor, Curtea a investit timp și efort în îmbunătățirea recomandărilor sale de audit. Am redus numărul acestora pentru a ne concentra mai mult pe acele elemente care ar putea aduce cea mai mare valoare adăugată. Curtea discută eventualele recomandări cu entitățile auditate într-un stadiu incipient, începând adesea cu o listă mai lungă de recomandări potențiale și testând fiecare recomandare pentru a determina relevanța, fezabilitatea și raportul cost-eficacitate al acestora. Evaluăm, de asemenea, capacitatea noastră de a le urmări punerea în aplicare a recomandărilor respective, analizând, spre exemplu, așteptările noastre privind situația punerii în aplicare a recomandărilor la finalul unei perioade de trei ani.

Cred că am realizat progrese semnificative în ceea ce privește îmbunătățirea calității și a pertinenței recomandărilor noastre de audit. Totuși, stabilirea raportului cost-eficacitate în cazul acestora poate fi dificilă. Prin urmare, cu privire la acest aspect, cred că putem continua să ne valorificăm cunoștințele acumulate și experiența și, în același timp, mi-aș dori să fie formulate mai multe recomandări care să identifice domenii/modalități specifice de reducere a costurilor administrative. În plus, ne aflăm încă într-o etapă pe care aș numi-o „etapa de învățare prin experiență” în ceea ce privește identificarea modalităților de optimizare a utilizării „instrumentelor bazate pe performanță”.

8. Obiectivul reformei CCE este de a stabili o relație de responsabilitate mai trainică între echipa de audit și membrul raportor:

– Având în vedere experiența dumneavoastră, considerați că rolul unui membru este de a se implica mai mult în activitatea de audit?

Membrii Curții de Conturi Europene au experiențe profesionale, aptitudini și competențe diferite. Același lucru este valabil și pentru personalul din cabinetele private ale Curții și, într-adevăr, pentru auditorii Curții. Sarcinile de audit pot fi mai mult sau mai puțin complexe, iar entitățile auditate pot fi mai mult sau mai puțin sensibile. În același timp, echipele de audit au dimensiuni, niveluri de experiență și capacități diferite. Aceste elemente afectează nivelul de sprijin și de implicare de care acestea au nevoie din partea noastră. O abordare universal valabilă în ceea ce privește implicarea membrilor în sarcinile de audit ale acestora nu ar fi, în opinia mea, optimă.

Nu cred că membrii ar trebui să își microgestioneze echipele de audit. Din experiența mea, oamenii își dezvoltă de regulă capacitățile atunci când li se permite să își asume responsabilitatea și să beneficieze de spațiul necesar pentru a-și îndeplini sarcinile. Cu toate acestea, consider că membrii și, în special, cabinetele lor trebuie să aibă un nivel minim specific de implicare în auditurile pentru care sunt responsabili. Acest lucru ar trebui să includă cel puțin participarea lor activă la discuțiile cu echipa de audit în etapa de planificare, pe parcursul actualizărilor și al discuțiilor purtate în etapele-cheie ale executării auditului, participarea la reuniunile destinate redactării de concluzii și furnizarea unui mandat clar pentru procedura contradictorie.

– Ați schimba modul în care lucrați cu o echipă de audit? Dacă da, cum?

Cred că abordarea mea actuală în ceea ce privește colaborarea cu echipele mele de audit, precum și experiența și participarea cabinetului meu au servit obiectivelor pe care le urmăresc și nu văd niciun motiv special pentru a schimba această abordare. Dar, astfel cum am arătat mai sus, abordarea mea se bazează pe un anumit nivel de flexibilitate, care ține seama de particularitățile misiunii individuale de audit și de componența echipei de audit. Obișnuiesc să clarific, la începutul unei noi sarcini, care sunt așteptările mele în ceea ce privește implicarea (atât a mea, cât și a cabinetului meu), stabilesc, în urma discuțiilor, dacă coordonatorul are preferințe sau nevoi speciale, convin asupra orientărilor care privesc comunicarea și asupra frecvenței acesteia etc.

9. Ce ați recomanda pentru a îmbunătăți și mai mult și a moderniza funcționarea, planificarea și activitatea CCE (ciclul de audit)? După primul mandat, ați putea să menționați un aspect pozitiv și unul negativ al activității CCE?

Cred că procedurile noastre de programare reprezintă un domeniu în care s-ar putea realiza îmbunătățiri suplimentare și care ar putea fi într-o mai mare măsură raționalizat. Deși în ultimii ani au fost luate unele măsuri pentru ca programul nostru de lucru să devină mai flexibil, inclusiv măsuri pentru ca acesta să fie multianual, se mai pot face îmbunătățiri în acest domeniu. Actualul proces de programare continuă să fie îndelungat, necesită multe resurse și, într-o anumită măsură, este dependent de „compartimentele” tradiționale în ceea ce privește modul în care Curtea își utilizează resursele de audit.

Curtea recunoaște necesitatea de a spori și mai mult utilizarea datelor și a instrumentelor informatice în cadrul activității sale de audit. În mod similar, consider, de asemenea, că este necesar să ne îmbunătățim capacitatea internă și competențele în domeniul concepției grafice, deoarece ilustrațiile de înaltă calitate pot fi un instrument de comunicare foarte eficace atunci când ne prezentăm observațiile de audit.

Un aspect pozitiv al organizării Curții este faptul că aceasta se bazează pe colegialitate. În calitate de membri, beneficiem cu toții de prerogative egale, iar numeroasele competențe și perspective diferite pe care ne bazăm în activitatea noastră contribuie la îmbogățirea dezbaterilor noastre, astfel încât colegiul CCE devine mai mult decât „suma membrilor săi”.

Un aspect negativ, care nu este neobișnuit pentru o instituție de dimensiunea CCE și a cărei structură cuprinde mai multe camere, este riscul de a dezvolta o „mentalitate compartimentată”. Deși reforma CCE din 2016 a urmărit să transforme Curtea într-o organizație mai flexibilă, axată pe sarcini, care să poată asigura un răspuns mai rapid la mediile în schimbare și o utilizare mai flexibilă a resurselor, acest obiectiv a fost foarte dificil de realizat în practică.

10. Conform tratatului, Curtea trebuie să sprijine Parlamentul în exercitarea atribuțiilor sale de control al execuției bugetare pentru a întări atât supravegherea publică a cheltuielilor generale, cât și rentabilitatea acestora:

– Având în vedere experiența pe care ați dobândit-o în primul dumneavoastră mandat, cum s-ar putea îmbunătăți și mai mult cooperarea dintre Curtea de Conturi și Parlamentul European (Comisia pentru control bugetar) la auditarea bugetului UE?

Un dialog deschis și constructiv continuu între CCE și Comisia pentru control bugetar (CONT) este esențial pentru a asigura faptul că rapoartele de audit ale Curții răspund nevoilor dumneavoastră în cadrul procedurii de descărcare de gestiune.

Pentru ca rapoartele Curții să aibă un impact maxim, acestea trebuie să fie percepute ca fiind relevante și oportune. Curtea beneficiază de un ajutor inestimabil pentru optimizarea impactului rapoartelor sale de fiecare dată când Parlamentul European discută rapoartele Curții în timpul audierilor, cu ocazia elaborării documentelor de lucru, și se acordă sprijin concluziilor și recomandărilor Curții.

Am avut șansa de a prezenta un număr mare de rapoarte speciale Comisiei CONT, precum și altor comisii ale Parlamentului European. Sper să am ocazia de a continua să fac acest lucru și ca instituția dumneavoastră să discute și să aducă la cunoștința publicului un număr cât mai mare de rapoarte.

– De asemenea, cum ar putea fi întărite relațiile dintre CCE și instituțiile naționale de audit?

Articolul 287 alineatul (3) din TFUE prevede obligația Curții de Conturi de a coopera cu organismele naționale de audit într-un spirit de încredere, fiecare dintre partenerii acestei cooperări păstrându-și totodată independența.

Experiența mea mi-a arătat că o platformă corespunzătoare pentru o astfel de cooperare este oferită de comisia de contact din cadrul instituțiilor supreme de audit din UE. Reuniunile periodice pentru a discuta subiecte de interes reciproc creează legături și contacte care pot fi utilizate atunci când este necesar să se acumuleze cunoștințe cu privire la noi subiecte și domenii, de exemplu auditul Mecanismului de redresare și reziliență, în care atât Curtea de Conturi Europeană, cât și organismele naționale de audit joacă un rol important. Prezentarea rapoartelor de audit ale CCE, în special a rapoartelor anuale, în cadrul instituțiilor naționale de audit din statele membre reprezintă, de asemenea, o bună ocazie de a menține și de a consolida relațiile dintre instituțiile noastre.

Un alt domeniu de cooperare cu organismele naționale de audit este stabilirea unor standarde profesionale în domeniul auditului public, domeniu în care CCE a fost destul de activă. Alte oportunități sunt participarea la evaluări inter pares ale altor instituții supreme de audit.

11. Cum veți sprijini Parlamentul în procesul de scurtare a procedurii de descărcare de gestiune? Ce acțiuni puteți întreprinde dumneavoastră?

În perioada în care am fost membră a CCE, publicarea raportului anual al Curții a fost avansată cu aproximativ o lună.

Voi continua să pledez pentru raționalizarea proceselor, cu scopul de a obține sinergii și de a identifica cele mai bune practici în cadrul auditului diferitelor domenii de politică. Cu toate acestea, în această privință suntem, de asemenea, în foarte mare măsură dependenți de entitățile auditate, cărora, în conformitate cu Regulamentul financiar, li s-au acordat anumite termene, a căror scurtare se află în afara controlului Curții.

În Camera III, Curtea se confruntă în mod regulat cu întârzieri în finalizarea activității sale de audit din cauza lipsei de cooperare în timp util din partea organizațiilor internaționale însărcinate cu execuția fondurilor UE. În calitatea mea de decan și de membră a Camerei III, am încurajat și sprijinit poziția care promovează „denunțarea” unor astfel de organizații în capitolele relevante ale raportului anual, pentru a le încuraja să coopereze mai rapid în viitor.

Independența și integritatea

12. Ce garanții de independență puteți oferi Parlamentului European și cum ați proceda pentru a vă asigura că niciuna dintre activitățile dumneavoastră trecute, actuale sau viitoare nu aruncă dubii asupra modului în care vă îndepliniți atribuțiile în CCE?

Independența membrilor CCE este o condiție prealabilă esențială pentru capacitatea instituției de a funcționa și de a menține încrederea părților interesate și a cetățenilor UE.

Pentru a garanta această independență, voi continua să respect pe deplin Codul de conduită al membrilor CCE. Nu am afilieri politice, interese de afaceri sau activități externe care ar putea ridica îndoieli cu privire la independența mea sau la performanța mea în calitate de membră a CCE.

13. Cum ați trata un caz de neregulă gravă sau chiar de fraudă cu fonduri UE și/sau un caz de corupție în care sunt implicate persoane din statul membru din care proveniți? Ați fost în această situație în mandatul dumneavoastră actual?

În calitate de auditori, trebuie să menținem scepticismul profesional și raționamentul profesional pe tot parcursul procesului de audit, recunoscând posibilitatea apariției unor nereguli, fraude sau acte de corupție. În conformitate cu tratatul, CCE are obligația de a raporta cu privire la orice caz de neregulă. Curtea cooperează cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și cu Parchetul European (EPPO) și sesizează autoritatea relevantă cu privire la cazurile în care există o suspiciune de fraudă.

Pe durata mandatului meu la CCE, nu am fost în situația în care o astfel de suspiciune să planeze asupra unor persoane din propriul meu stat membru. Dacă s-ar produce o astfel de situație, abordarea noastră nu ar fi diferită de cea adoptată în cazul în care persoanele respective ar fi provenit dintr-un alt stat membru sau o țară terță.

14. Existența unui conflict de interese poate genera un risc pentru reputația CCE. Cum ați gestiona un potențial conflict de interese?

Aș dezvălui președintelui CCE orice conflict de interese care ar putea apărea sau care putea fi perceput ca existând cu scopul de a mă recuza de la orice implicare în chestiunea relevantă. Până în prezent, nu m-am aflat niciodată într-o astfel de situație.

15. Sunteți implicat în acțiuni în justiție? Dacă da, de ce natură?

Nu sunt implicată în nicio acțiune în justiție.

16. Ce angajamente speciale sunteți pregătită să vă asumați pentru a asigura o transparență mai mare și o cooperare mai intensă și pentru a lua efectiv în considerare pozițiile Parlamentului și a da curs solicitărilor sale de audituri?

În calitate de membră a CCE, am fost întotdeauna ferm angajată în direcția transparenței și am sprijinit eforturile sporite ale CCE în această privință. Cooperarea noastră cu Parlamentul European, în special cu Comisia CONT, este esențială pentru a asigura răspunderea adecvată pentru fondurile UE.

Salut toate propunerile de audit prezentate de Parlamentul European, chiar dacă nu suntem întotdeauna în măsură să le punem în aplicare pe toate. În aceste cazuri, facem tot posibilul pentru a oferi feedback clar cu privire la motivele pentru care unele idei nu sunt luate în considerare. Pe baza numeroșilor mele ani de experiență în domeniul auditului finanțelor publice, consider că auditurile care „urmăresc banii”, și anume auditul cheltuielilor efective, reprezintă, în majoritatea cazurilor, cea mai bună modalitate de a oferi valoare adăugată contribuabililor și de a se asigura că cei însărcinați cu guvernanța sunt trași la răspundere.

Alte întrebări

17. Vă veți retrage candidatura la reînnoirea mandatului dacă avizul Parlamentului privind numirea dumneavoastră în funcția de membră a CCE este nefavorabil?

Sunt motivată de un angajament deosebit în activitatea mea în cadrul CCE și cred că pot continua să aduc o contribuție valoroasă instituției. Ader la cel mai înalt nivel de independență, profesionalism și integritate și am încredere că activitatea mea de până acum a demonstrat acest lucru. Cu toate acestea, în cazul în care Parlamentul are îndoieli cu privire la capacitatea mea de a continua să fiu membră a CCE și va exprima un aviz nefavorabil cu privire la reînnoirea mandatului meu, îmi voi retrage candidatura.

18. Numirea în funcția de membru al CCE cere atenție și devotament deplin față de instituție și asigurarea încrederii cetățenilor în Uniune:

– În opinia dumneavoastră care este cel mai bun mod de a îndeplini aceste îndatoriri profesionale?

În cei opt ani în care am fost membră a CCE, m-am dedicat activității instituției. Sunt o susținătoare fermă a unui proces decizional solid și transparent, a unei comunicări clare atât către partenerii interni, cât și către cei externi și a obligației deputaților de a conduce prin puterea exemplului.

– În momentul de față câte zile sunteți prezentă personal în Luxemburg? Intenționați să schimbați această situație?

Locuiesc și lucrez în Luxemburg și intenționez să fac acest lucru în continuare.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării	12.10.2023
Rezultatul votului final	+: –: 0:	22 1 0
Membri titulari prezenți la votul final	Matteo Adinolfi, Gilles Boyer, Olivier Chastel, Caterina Chinnici, Carlos Coelho, Beatrice Covassi, Luke Ming Flanagan, Isabel García Muñoz, Monika Hohlmeier, Joachim Kuhs, Alin Mituța, Markus Pieper, Sándor Rónai, Angelika Winzig
Membri supleanți prezenți la votul final	Eider Gardiazabal Rubial, Jeroen Lenaers, Marian-Jean Marinescu, Mikuláš Peksa, Elżbieta Rafalska
Membri supleanți [articolul 209 alineatul (7)] prezenți la votul final	Herbert Dorfmann, Andrzej Halicki, Alicia Homs Ginel, Marcos Ros Sempere