RAPORT referitor la lumile virtuale – oportunități, riscuri și implicații de politică pentru piața unică

5.12.2023 - (2022/2198(INI))

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor
Raportor: Pablo Arias Echeverría

Procedură : 2022/2198(INI)

Stadiile documentului în şedinţă

Stadii ale documentului :

A9-0397/2023

Texte depuse :

A9-0397/2023

Dezbateri :

Voturi :

PV 17/01/2024 - 8.18
CRE 17/01/2024 - 8.18

Texte adoptate :

P9_TA(2024)0032

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
EXPUNERE DE MOTIVE
ANEXĂ: ENTITĂȚILE SAU PERSOANELE DE LA CARE RAPORTORUL A PRIMIT CONTRIBUȚII
AVIZ AL COMISIEI PENTRU CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE
INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ
VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

PR_INI

CUPRINS

Pagina

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

EXPUNERE DE MOTIVE

ANEXĂ: ENTITĂȚILE SAU PERSOANELE DE LA CARE RAPORTORUL A PRIMIT CONTRIBUȚII

AVIZ AL COMISIEI PENTRU CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la lumile virtuale – oportunități, riscuri și implicații de politică pentru piața unică

(2022/2198(INI))

Parlamentul European,

– având în vedere articolul 24 din Carta drepturilor fundamentale a UE și Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, astfel cum a fost detaliată în Comentariul său general nr. 25 privind drepturile copiilor în legătură cu mediul digital,

– având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere avizul Comisiei pentru cultură și educație,

– având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A9-0397/2023),

A. întrucât lumea trece printr-o perioadă de transformare fără precedent marcată de digitalizare, care imprimă schimbări profunde în toate sferele vieții noastre economice, politice și sociale;

B. întrucât digitalizarea aduce cu sine numeroase oportunități în domenii precum medicina, cultura, educația, economia, securitatea și aplicarea legii și are potențialul de a contribui la rezolvarea problemelor globale legate de sărăcie și inegalitate, sustenabilitate, precum și de a democratiza procesele și accesul la educație și cunoaștere; întrucât ea oferă și noi posibilități de a progresa în procesul de tranziție către societăți mai sustenabile și mai juste, dacă acesta este ghidat în direcția corectă de politici adecvate; întrucât eliminarea decalajului digital, care afectează în prezent 46 % dintre europeni, încă necesită investiții semnificative;

C. întrucât transformarea digitală implică și importante dificultăți care ar putea să ne facă să revizuim conceptele și normele care până în prezent au stat la baza progresului nostru economic și social, păstrând intacte principiile și valorile noastre fundamentale, cum ar fi politicile culturale și legea drepturilor de autor; întrucât s-a observat o concentrare excesivă a pieței în economia digitală; subliniază necesitatea de a reduce dependențele tehnologice de țările din afara UE prin trecerea către o abordare europeană a lumilor virtuale, care să cuprindă atât operatori mai mari, cât și mai mici, la diferite niveluri ale lanțului valoric;

D. întrucât, în UE, conștientizarea atât a potențialului tehnologiilor emergente, cât și a provocărilor generate de acumularea de putere de către giganții digitali a declanșat necesitatea de a restabili condiții de concurență echitabile pe piața digitală, conducând la acțiuni politice și legislative; întrucât instituțiile UE au făcut din tranziția verde și cea digitală un domeniu prioritar de acțiune și de elaborare a politicilor, stabilind norme în conformitate cu valorile UE, cu principiile echității și concurenței loiale, precum și cu drepturile fundamentale, asigurând în același timp autonomia strategică și independența;

E. întrucât tranziția către Web 4.0 și dezvoltarea lumilor virtuale pot fi o parte semnificativă a viitorului digitalizării și unul dintre potențialele elemente importante pentru finalizarea pieței unice digitale; consideră că digitalizarea, care face parte integrantă din Web 4.0, ar trebui încorporată în mod armonios în piața unică digitală, fără a crea bariere; observă că, deși lumile virtuale pot completa lumea reală ca instrument suplimentar, acestea nu ar trebui să o înlocuiască și nu ar trebui să conducă la excluderea consumatorilor;

F. întrucât lumile virtuale prezintă riscuri semnificative în diverse domenii, cum ar fi sănătatea mintală, concurența, protecția datelor și protecția consumatorilor, inclusiv pentru grupurile vulnerabile, cum ar fi minorii, persoanele în vârstă și persoanele cu dizabilități; întrucât sunt necesare, de asemenea, cercetări suplimentare în acest domeniu; întrucât lumile virtuale prezintă, totodată, provocări multidimensionale care se referă, dar nu se limitează la conținutul generat de utilizatori, drepturile de proprietate intelectuală, măsurile de securitate cibernetică și drepturile fundamentale ale omului; întrucât experiența lumilor virtuale poate reprezenta o provocare pentru femei; potrivit Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE), una din 10 femei a suferit o formă de violență cibernetică de la vârsta de 15 ani; întrucât raportorul special al ONU pentru violența împotriva femeilor a afirmat că noile tehnologii „vor da, inevitabil, naștere unor manifestări diferite și noi ale violenței online împotriva femeilor”; consideră că dezechilibrul dintre consumatorul și comerciantul online ar putea fi exacerbat în lumile virtuale; evidențiază că tehnologiile nu trebuie să fie concepute astfel încât să manipuleze comportamentul consumatorilor; ia act de numărul și varietatea tot mai mare de produse, inclusiv produse financiare, legate de lumile virtuale, cum ar fi achiziționarea de active virtuale, avataruri și altele; subliniază necesitatea de a avea studii specifice și consultări extinse cu experți din diferite domenii, de la economie și psihologie la neurologie, pentru a dezvolta un cadru legislativ adecvat scopului; salută activitatea industriei în acest sens, reliefând, în același timp, că se pot face mai multe,

Principii generale

1. salută comunicarea Comisiei din 11 iulie 2023 intitulată „O inițiativă a UE privind Web 4.0 și lumile virtuale: în avangarda următoarei tranziții tehnologice” (COM(2023)0442); subliniază că orice strategie trebuie să fie sustenabilă și centrată pe factorul uman, protejând în același timp valorile Uniunii Europene;

2. ia act de provocările asociate cu absența unei definiții recunoscute sau convenite universal a lumilor virtuale, care duce, de asemenea, la o lipsă de coordonare a politicilor la nivel național și superior; recunoaște eforturile Comisiei de a defini lumile virtuale într-un mod care să fie aliniat la caracteristici consensuale precum imersivitatea, sincronicitatea și persistența;

3. evidențiază necesitatea de a face o diferență clară între instrumentele digitale existente și alte posibile tehnologii emergente, pe baza cercetării, a unor studii științifice solide și a particularităților tehnice, explorând, totodată, necesitatea standardizării sectorului;

Piața internă și protecția consumatorilor

4. observă că, deși comunicarea Comisiei Europene nu indică încă necesitatea unei acțiuni legislative precise, este totuși important să se efectueze o evaluare atentă a tuturor aspectelor legate de dezvoltarea lumilor virtuale și de acoperirea efectivă a acestora de către legislația existentă; subliniază că o piață unică digitală veritabilă poate contribui în mod decisiv la dezvoltarea lumilor virtuale și poate consolida capacitatea UE de a concura la nivel mondial; consideră că un cadru de reglementare clar și cuprinzător este de o importanță vitală, în special atunci când tehnologia ajunge la maturitate, pentru a asigura condiții de concurență echitabile care să valorifice întregul potențial al lumilor virtuale și să permită creșterea lor economică;

5. salută cele mai recente evoluții în materie de reglementare în acest sens, cum ar fi Regulamentul privind serviciile digitale [Regulamentul (UE) 2022/2065 [1]], Regulamentul privind piețele digitale [Regulamentul (UE) 2022/1925 [2]] și Regulamentul privind datele [2022/0047(COD)], care este pe punctul de a fi aprobat de Consiliu și Parlamentul European; ia act, de asemenea, de propunerea de regulament privind inteligența artificială și de cea privind reziliența cibernetică, precum și de negocierile în curs aferente; consideră că Comisia ar trebui să efectueze verificări periodice ale adecvării și coerenței cadrului legislativ al pieței unice digitale, pentru a aborda noile oportunități, riscuri sau alte probleme care pot apărea cu lumile virtuale și, dacă este necesar, să prezinte propuneri legislative; crede că rezultatul acestor verificări ar trebui făcut public;

6. salută angajamentul Comisiei de a monitoriza dezvoltarea lumilor virtuale; invită Comisia să elaboreze un raport pe această temă o dată la doi ani și să îl transmită Parlamentului și Consiliului; solicită Comisiei să acorde atenție posibilei apariții în cadrul Web 4.0 a unor probleme care există deja în cadrul Web 3.0, cum ar fi proliferarea dezinformării, răspândirea conținutului ilegal, furtul de identitate digitală, criminalitatea informatică, încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală, terorismul cibernetic, utilizarea abuzivă a datelor cu caracter personal, conceperea manipulatoare a serviciilor digitale influențând comportamentul sau creând dependență, frauda, conținutul terorist online, abuzul sexual asupra minorilor și hărțuirea cibernetică, printre altele, și să ia în considerare legislația relevantă existentă, cum ar fi Regulamentul privind serviciile digitale, și legislația viitoare care vizează abordarea acestor probleme;

7. subliniază potențialul economic semnificativ al lumilor virtuale și nevoile tot mai ridicate de investiții în infrastructura necesară și în cercetarea, inovarea, recalificarea și perfecționarea în domeniu; evidențiază că costurile totale ale unor astfel de investiții ar trebui să vizeze un impact neutru asupra prețurilor de consum finale; recunoaște necesitatea de a crește resursele disponibile la nivelul UE pentru a îndeplini aceste obiective; subliniază rolul realității virtuale, al realității augmentate și al realității mixte ca tehnologii esențiale pentru dezvoltarea și creșterea lumilor virtuale, oferind utilizatorilor experiențe imersive și interactive, remarcând totodată că aplicațiile industriale și utilizarea de către consumatori prezintă provocări diferite și necesită abordări diferențiate; constată, de asemenea, că dezvoltarea unor modele de inteligență artificială, cum ar fi inteligența artificială generativă, poate juca un rol crucial în crearea și îmbogățirea mediilor virtuale; în acest sens, solicită Comisiei să monitorizeze îndeaproape și dezvoltarea rapidă a acestei tehnologii și impactul său asupra ecosistemului digital;

8. remarcă și potențialul efect pozitiv pe care aceste evoluții l-ar putea avea asupra ocupării forței de muncă, inclusiv crearea de noi locuri de muncă în domenii precum arhitectura mondială virtuală sau crearea de conținut; reliefează necesitatea de a investi în inițiative de recalificare pentru a educa forța de muncă existentă în UE, acordând o atenție specială grupurilor subreprezentate din acest sector; subliniază că este important să se investească în dezvoltarea unor competențe corespunzătoare și să se promoveze o astfel de dezvoltare pentru a asigura oferta de lucrători talentați și calificați adecvați pentru aceste locuri de muncă în UE, precum și să se creeze condiții atractive pentru a păstra talentele din UE, pentru a atrage talentele străine și pentru a promova antreprenoriatul și inovarea pe teritoriul UE;

semnalează impactul potențial pozitiv, precum și negativ al noilor tehnologii și produse asupra consumatorilor, asupra sănătății acestora, asupra vieții lor sociale și economice; subliniază potențialul lumilor virtuale în mediile industriale și profesionale, în special în ceea ce privește formarea și crearea de prototipuri, recunoscând totodată impactul mai larg asupra lucrătorilor; subliniază necesitatea de a asigura respectarea drepturilor lucrătorilor și un nivel ridicat de protecție a lucrătorilor;

9. reamintește că, deși majoritatea întreprinderilor de vârf în domeniul dezvoltării lumilor virtuale sunt stabilite în afara UE, în UE există un ecosistem dinamic, în evoluție; evidențiază nevoia ca UE să preia inițiativa în modelarea lumilor virtuale ca ecosisteme care respectă și promovează valorile UE, drepturile fundamentale și cel mai înalt nivel de protecție a consumatorilor; semnalează importanța favorizării unor condiții de concurență echitabile care să promoveze extinderea întreprinderilor mici și mijlocii europene și apariția unor întreprinderi europene competitive, precum și a unor ecosisteme descentralizate și interoperabile;

reliefează necesitatea de a crea un cadru de politică adecvat și de a desfășura dialoguri internaționale, în special cu țări din afara UE care împărtășesc aceeași viziune, pentru abordări coordonate ale lumilor virtuale; subliniază importanța sensibilizării cetățenilor europeni cu privire la utilizarea responsabilă în aceste domenii digitale;

10. recunoaște că mai multe lumi virtuale au fost dezvoltate de diferite întreprinderi în absența unor standarde deschise și comune, a unor reglementări și a unor platforme interoperabile; subliniază că aceste lumi virtuale sunt dezvoltate în prezent de un număr limitat de întreprinderi care dispun de resursele și fondurile necesare pentru a face acest lucru; consideră că interoperabilitatea și standardele deschise pot contribui la prevenirea situațiilor de cvasimonopol sau a abuzurilor de poziție dominantă în detrimentul consumatorilor și al întreprinderilor europene, în special al IMM-urilor;

salută angajamentul Comisiei de a colabora cu instituțiile multipartite existente din domeniul guvernanței internetului pentru a elabora standarde și norme comune de guvernanță; încurajează Comisia să sprijine inițiativele multilaterale care dezvoltă în prezent standarde, inclusiv cele ale asociațiilor de consumatori și ale altor organizații ale societății civile; recomandă un studiu cuprinzător privind lumile virtuale interoperabile; reliefează potențialul reprezentat de crearea spațiilor europene de date pentru dezvoltarea lumilor virtuale;

11. subliniază că trebuie asigurat că lumile virtuale sunt deschise, incluzive și accesibile, contribuind la o mai mare participare a persoanelor cu dizabilități în noul mediu digital; evidențiază potențialul lumilor virtuale de a crește participarea persoanelor cu dizabilități la diferite activități, cum ar fi turismul virtual; avertizează cu privire la eventualele probleme cu care se vor confrunta utilizatorii cu dizabilități în interacțiunea cu lumile virtuale, generate de caracteristici sau modele de accesibilitate inadecvate care nu răspund nevoilor lor specifice; invită Comisia să monitorizeze adecvarea Actului european privind accesibilitatea [3] și a Directivei privind accesibilitatea site-urilor web [4] pentru a asigura accesibilitatea în lumile virtuale; subliniază, de asemenea, necesitatea de a recunoaște nevoile și drepturile specifice ale copiilor;

12. consideră că dezbaterea privind necesitatea identificării utilizatorilor din lumile virtuale ar trebui să fie un domeniu prioritar în dezvoltarea lumilor virtuale și că ar trebui desfășurată o reflecție profundă asupra posibilei configurații a acestui mediu digital, ținând seama de faptul că, în unele cazuri, anonimatul poate fi preferabil; evidențiază că anonimatul în mediul digital este întotdeauna posibil sub un nume de utilizator (pseudonim) și invită Comisia să evalueze utilizarea potențială a identității digitale europene (eID) și a portofelului aferent în lumile virtuale;

13. repetă cât este de importantă protecția datelor cu caracter personal și a vieții private ale utilizatorilor; subliniază că Regulamentul general privind protecția datelor [5] ar putea să nu fie suficient pentru a trata toate problemele care vizează protecția datelor în lumile virtuale interconectate; solicită, asigurând în același timp un mediu favorabil inovării, să se acorde o atenție deosebită implicațiilor conținutului generat de utilizatori asupra protecției datelor, precum și prelucrării datelor sensibile, cum ar fi datele biometrice și comportamentale, reacțiile emoționale și informațiile tactile;

14. subliniază că participarea la lumea virtuală este voluntară și solicită Comisiei să ia în considerare introducerea dreptului la ștergere permanentă, astfel încât consumatorii să poată cere ștergerea datelor și a profilului lor din orice aplicații, jocuri online și medii virtuale;

15. consideră că ar trebui să se acorde o atenție deosebită proiectării menite să creeze dependență și interfețelor înșelătoare în aceste medii virtuale; avertizează cu privire la potențialele probleme de sănătate care ar putea apărea în urma interacțiunii cu lumile virtuale, cum ar fi dependența, boala cibernetică sau tulburări ale tiparelor de somn; evidențiază vulnerabilitatea deosebită a minorilor și a tinerilor la aceste probleme de sănătate, inclusiv impactul potențial asupra dezvoltării lor cognitive, și subliniază necesitatea unei proiectări adecvate vârstei și a unor măsuri de control parental pentru a-i proteja; consideră, de asemenea, că sunt necesare cercetări privind impactul tehnologiilor care implică modificări directe și permanente ale organismului;

16. reamintește potențialul lumilor virtuale și al educației imersive de a promova drepturile copiilor online în ceea ce privește educația, capacitarea, participarea și jocul și de a oferi experiențe unice care îi pot ajuta pe minori să își dezvolte apetitul pentru învățare, de exemplu prin învățarea prin joc; constată că această interacțiune îi poate ajuta să dezvolte competențe în colaborare, comunicare, gândire critică, inovare și încredere; reliefează oportunitatea de a aborda deficitul de competențe al UE și de a forma talentele viitoare; subliniază necesitatea unor programe educaționale care să îi ajute pe copii și tineri să se adapteze la schimbările tehnologice și să adopte o abordare sănătoasă și echilibrată, care să combine interacțiunea socială tradițională cu timpul petrecut în mediul virtual, oferindu-le totodată părinților instrumentele necesare pentru a supraveghea și a lua decizii în cunoștință de cauză atunci când le permit copiilor lor să participe la mediul virtual sau îi includ în mediul respectiv;

ia act de necesitatea cercetării privind impactul realității virtuale și al altor tehnologii asupra dezvoltării cognitive și comportamentale; accentuează posibilele riscuri inerente expunerii timpurii și petrecerii unui interval excesiv în fața ecranului, care le-ar putea afecta starea de bine și dezvoltarea cognitivă, fizică, psihologică și socială adecvată; insistă asupra desfășurării unor campanii de informare privind utilizarea responsabilă a ecranelor; reliefează nevoia unei instruiri corespunzătoare a cadrelor didactice pentru a se asigura că dispun de competențele și cunoștințele digitale necesare; invită Comisia să încurajeze inițiative în care universitățile, școlile de inginerie și actorii din industrie se asociază pentru a evalua lacunele în materie de competențe, a elabora în comun foi de parcurs și a consolida cooperarea dintre sectorul public și cel privat în beneficiul tinerilor din UE; subliniază importanța extinderii la lumile virtuale a celui mai înalt nivel de protecție acordat minorilor în alte medii offline și online împotriva diverselor riscuri, cum ar fi, printre altele, abuzurile, hărțuirea, comportamentul agresiv și expunerea la conținuturi violente, sexiste, rasiste sau pornografice; evidențiază necesitatea de a recunoaște nevoile specifice, vulnerabilitățile și drepturile copiilor în lumile virtuale; subliniază că este important să se conceapă și să se opereze servicii și produse online accesate în principal de copii care să fie sigure pentru copii începând cu momentul conceperii și în mod implicit;

17. constată că lumile virtuale vor genera imagini, grafică și materiale video de înaltă rezoluție pentru a permite experiențe imersive ale utilizatorilor, necesitând în continuare o infrastructură de înaltă performanță; constată că, în special, rețelele mobile de generație următoare, precum și conexiunile Wi-Fi eficiente, de exemplu Wi-Fi 6, cu latență redusă și lărgime de bandă mare, vor fi esențiale, la fel ca și tehnologii cum ar fi calculul la margine; reamintește raportul Curții de Conturi Europene din ianuarie 2022, care estimează costul total al implementării tehnologiei 5G în toate statele membre ale UE între 281 și 391 de miliarde EUR până în 2025, inclusiv construirea de noi infrastructuri 5G și modernizarea infrastructurii existente;

18. constată cu îngrijorare că utilizarea din ce în ce mai frecventă a lumilor virtuale ar putea exclude, de asemenea, anumite grupuri de persoane care nu dispun de competențe sau resurse de bază pentru a participa la acest mediu, dar și persoanele care trăiesc în zone rurale și îndepărtate, cum ar fi regiunile ultraperiferice; subliniază că promovarea alfabetizării digitale și a accesului la un internet de calitate și la prețuri abordabile este o condiție prealabilă pentru orice cadru la nivelul UE privind lumile virtuale; invită Comisia să evalueze, pe bază de dovezi, cum să se asigure că infrastructurile și dispozitivele necesare pentru a sprijini dezvoltarea și funcționarea lumilor virtuale și tranziția de la Web 3.0 la Web 4.0 sunt puse la dispoziția consumatorilor, inclusiv în zonele îndepărtate și în gospodăriile cu venituri mai mici; subliniază că o veritabilă piață unică pentru telecomunicații este esențială în acest sens; avertizează cu privire la pericolele tranzacțiilor financiare ce implică criptomonede, în special la fraude și escrocherii, care ar putea fi exacerbate în lumile virtuale; reamintește și că ireversibilitatea multor tranzacții cu criptomonede înseamnă, de asemenea, noi canale pentru economia paralelă, victimele fraudei având într-o măsură limitată sau deloc posibilitatea de a recupera fondurile pierdute; salută Regulamentul privind piețele criptoactivelor din Uniunea Europeană (MiCA)[6], care vizează instituirea unui cadru juridic pentru criptomonede și activele digitale;

Sustenabilitatea

19. atrage atenția că producția de dispozitive necesare pentru a avea acces la lumile virtuale necesită resurse precum pământuri rare și alte materii prime minerale; salută în acest sens prezentarea de către Comisie a propunerii de regulament de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice (COM(2023)0160);

20. observă potențialul pe care îl au lumile virtuale și Web 4.0 de a contribui pozitiv la combaterea schimbărilor climatice și la durabilitatea mediului, de exemplu prin facilitarea muncii la distanță, reducând astfel naveta și emisiile de carbon asociate; observă că infrastructurile de rețea care permit soluții digitale și noi modele de afaceri joacă un rol esențial;

21. consideră că dezvoltarea și implementarea lumilor virtuale ar trebui să țină seama de impactul asupra mediului; reliefează importanța sensibilizării consumatorilor cu privire la impactul asupra mediului și la sustenabilitatea acestor noi tehnologii, inclusiv în legătură cu deșeurile electronice; constată că, potrivit Agenției Internaționale a Energiei, consumul de energie electrică al marilor centre de date reprezintă în momentul de față 1-1,5 % din consumul mondial de energie electrică; subliniază că consumul de energie electrică al centrelor de date poate crește în cazul adoptării pe scară largă a tehnologiilor lumilor virtuale; reamintește necesitatea de a utiliza, de a accelera și de a stimula progresele tehnologice pentru a reduce consumul de energie și amprenta de mediu a activităților legate de producția, utilizarea și dezvoltarea lumilor virtuale, cum ar fi tehnicile avansate de reciclare și sursele regenerabile de energie;

° °

22. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

EXPUNERE DE MOTIVE

Observații introductive

Raportorul salută comunicarea Comisiei 0442/2023. Dezvoltarea rețelei Web 4.0 este un fenomen deja în desfășurare la nivel mondial și implică un potențial economic enorm; până în 2024, dimensiunea de piață a metaversului ar putea ajunge la 800 de miliarde USD [7], iar până în 2032 ar putea reprezenta 2,8 % din PIB-ul mondial [8]. Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită să își asume dezvoltarea acestuia cât mai curând posibil pentru a se asigura că nu rămâne în urmă din nou în cursa digitală mondială.

Calea europeană

Raportorul consideră că Uniunea Europeană trebuie să stabilească baza pentru a garanta o tranziție lină către era digitală Web 4.0 și pentru a evita comiterea acelorași greșeli ca în tranziția tehnologică anterioară. Tranziția către Web 4.0 trebuie să se bazeze pe calea europeană, respectând principiile și valorile europene precum protecția datelor, viața privată și securitatea și plasând cetățenii în centrul atenției, în special minorii. Acest mod de tratare a tranziției digitale a plasat Uniunea Europeană în avangarda reglementării digitale, iar majoritatea regiunilor lumii consideră Uniunea Europeană drept un exemplu de urmat. Un exemplu clar în acest sens a fost RGPD. Însă modul european de reglementare a lumii digitale este dublat și de multă birocrație și de proceduri legislative îndelungate, care pot împiedica inovarea și dezvoltarea tehnologică. Raportorul solicită instituțiilor Uniunii Europene să caute, prin urmare, echilibrul adecvat între o legislație solidă, care să garanteze drepturile fundamentale și un ecosistem flexibil care să promoveze dezvoltarea Web 4.0.

Interoperabilitate

Raportorul consideră că este necesar ca lumea virtuală să se bazeze pe principiul interoperabilității, permițând interconectarea între platforme, sisteme și dispozitive, astfel încât să poată avea loc schimburi de informații și interacțiuni fără fricțiuni. Interoperabilitatea va contribui la crearea unor condiții de concurență echitabilă pentru dezvoltarea lumilor virtuale în Uniunea Europeană. În prezent, marile companii din domeniul tehnologiei, în special din Statele Unite și din Asia de Est și de Sud-Est, sunt lideri în dezvoltarea lumilor virtuale. Standardele deschise și interoperabilitatea dispozitivelor și platformelor vor facilita accesul tuturor actorilor la lumile virtuale.

Capacitatea de rețea

Raportorul subliniază că lumile virtuale vor fi foarte intensive din punctul de vedere al datelor, iar tehnologiile necesare, cum ar fi realitatea augmentată, realitatea virtuală și realitatea mixtă, necesită o înaltă definiție. Se preconizează că volumul de date utilizate va crește de douăzeci de ori în cursul acestui deceniu și se preconizează și o creștere foarte semnificativă a traficului de date. Prin urmare, vor fi necesare investiții importante pentru adaptarea și modernizarea rețelelor de telecomunicații. De asemenea, vor fi necesare noi tehnologii pentru a permite noile aplicații care vor apărea cu lumile virtuale. Raportorul subliniază că Uniunea Europeană va trebui să găsească o modalitate de a asigura rețele 6G solide care să permită accesul la lumile virtuale.

Accesibilitate și incluziune

Pentru raportor, este important ca lumile virtuale să reprezinte un ecosistem deschis, accesibil tuturor în condiții de egalitate. Totuși, în practică, lumile virtuale pot pune probleme în materie de accesibilitate și incluziune. Anumite aspecte pot determina măsura în care cetățenii au acces la lumile virtuale, cum ar fi localizarea lor geografică, statutul socioeconomic, competențele digitale sau starea fizică (persoanele cu dizabilități pot întâmpina dificultăți în accesarea lumilor virtuale dacă nu sunt adaptate la nevoile lor). Raportorul solicită ca aceste elemente să fie tratate atât de dezvoltatorii de lumi virtuale, cât și de autoritățile de reglementare.

Observații finale

Raportorul consideră că Uniunea Europeană dispune de suficiente reglementări - precum Regulamentul privind serviciile digitale, Regulamentul privind piețele digitale sau Regulamentul privind datele, pentru a asigura protecția consumatorilor și standarde ale pieței interne în dezvoltarea lumilor virtuale. Pentru moment, nu este necesară reglementarea „de la zero” a lumilor virtuale. El solicită Comisiei Europene să monitorizeze evoluțiile din domeniul lumilor virtuale și să efectueze periodic verificări ale adecvării reglementărilor privind piața unică digitală și, dacă este necesar, să prezinte propuneri legislative.

ANEXĂ: ENTITĂȚILE SAU PERSOANELE DE LA CARE RAPORTORUL A PRIMIT CONTRIBUȚII

Potrivit articolului 8 din anexa I la Regulamentul de procedură, raportorul declară că a primit contribuții de la următoarele entități sau persoane pentru întocmirea raportului, înainte de adoptarea acestuia în comisie:

Entitatea și/sau persoana

Telefonica

Metaverse.eu

Deutsche Telekom

DG Connect

AVIZ AL COMISIEI PENTRU CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE (18.7.2023)

destinat Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor

referitor la lumea virtuală – oportunități, riscuri și implicații de politici pentru piața unică

(2022/2198(INI))

Raportoare pentru aviz: Laurence Farreng

SUGESTII

Comisia pentru cultură și educație recomandă Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. consideră că lumea virtuală sau „metaversurile” constituie un pas uriaș în dezvoltarea internetului, care are potențialul de a afecta toate aspectele vieții cetățenilor, și anume educația, cultura, artele și designul, muzica, divertismentul și activitățile și interacțiunile sociale. ține să sublinieze că deși nu există o definiție standardizată, metaversurile pot fi definite ca o simulare în timp real a unor spații imersive 3D sau 2D, în care utilizatorii pot interacționa; consideră că lumea virtuală poate genera sinergii cu Web 3.0;

2. sugerează Uniunii Europene să adopte o strategie cuprinzătoare pentru lumea virtuală; consideră că această strategie trebuie să fie sustenabilă și centrată pe factorul uman, apărând în același timp valorile UE și drepturile fundamentale; subliniază că această strategie ar trebui să încerce să valorifice și să promoveze inovarea și progresul sectoarelor vizate, ca de exemplu jocurile video, inclusiv tehnologiile precum realitatea virtuală (VR), realitatea extinsă (XR), motoarele de jocuri, tehnologia haptică, care sunt componente esențiale pentru competențele digitale și pentru metavers (metaversuri), precum și beneficiile culturale, economice și educaționale aferente; subliniază necesitatea de a adopta o abordare interdisciplinară față de dezvoltarea metaversurilor europene, care să nu separe tehnologia de conținut;

3. roagă UE, date fiind problemele de autonomie strategică ridicate de lumile virtuale, să asigure investiții suficiente și rentabile în acest domeniu; consideră lăudabilă inițiativa Comisiei de a lansa Coaliția industrială pentru realitate virtuală și augmentată sub egida Planului de acțiune pentru mass-media audiovizuală; ține să remarce că programele Orizont Europa și Europa creativă finanțează amândouă proiecte de realitate augmentată și virtuală; recunoaște că trebuie majorate bugetele acestor programe pentru a promova o strategie proeminentă a UE în domeniul tehnologiilor imersive și a rezolva problemele legate de accesul unor categorii cât mai largi la lumile virtuale;

4. subliniază că pentru ecosistemele culturale și creative ale UE este important să se dezvolte metaversuri, care pot constitui noi spații de creativitate și expresie, care pot fi folosite pentru a promova diversitatea culturală și lingvistică europeană; insistă asupra ideii că întreaga societate trebuie să poată avea acces la metaversuri, pentru ca acestea să devină spații cu adevărat democratice, promovând abilitățile digitale și dreptul fundamental la acces la internet de calitate și la prețuri accesibile, asigurând conectivitatea și accesibilitatea pentru toți, în special pentru oamenii din zonele rurale, și integrând grupurile vulnerabile;

5. consideră că lumile virtuale pot avea un impact pozitiv asupra protejării și promovării patrimoniului cultural european, oferindu-le utilizatorilor experiențe personalizate, în scopuri educaționale sau turistice; reamintește că în lumile virtuale trebuie ocrotite bunurile culturale strategice europene și integritatea lor, inclusiv patrimoniul cultural european;

6. constată că „metaversurile” sau lumile virtuale pot fi ținta unor speculații economice, tendințe monopoliste sau concentrări ale pieței; subliniază că trebuie să ne îndreptăm către o abordare descentralizată față de lumile virtuale europene, care să înglobeze operatori și mai mari, și mai mici în diferitele niveluri ale lanțului valoric; subliniază că IMM-urile, care alcătuiesc marea majoritate [9] [10] a ecosistemelor culturale și creative ale Europei, trebuie să poată profita și ele de tehnologiile imersive, fără să fie ținute pe loc de bariere la intrare de pe urma cărora ar câștiga doar marile întreprinderi digitale; cere să se faciliteze accesul la finanțare pentru IMM-uri și întreprinderile nou-înființate; subliniază că astfel se poate pune o cărămidă la reducerea dependenței de țările terțe și consolida poziția fruntașă a Europei;

7. afirmă că lumile virtuale și tehnologiile de realitate virtuală și augmentată pot avea un impact important asupra educației și cercetării prin transformarea modului în care dobândim cunoștințe; subliniază că metaversurile permit o mai bună vizualizare a materialelor didactice, o mai bună conștientizare și colaborare între cursanți și cadrele didactice, pe lângă faptul că sunt o formă de promovare a învățării la distanță și pe tot parcursul vieții; subliniază că lumile virtuale au potențialul de a descătușa capacitatea de acțiune a oamenilor și de a reduce prăpastia digitală prin educație, promovând dexteritatea digitală în rândul tuturor categoriilor sociale și reducând inegalitățile;

8. consideră că lumile virtuale ar trebui să se dezvolte în paralel cu eforturile de conștientizare a explorării lor responsabile; solicită UE să asigure investiții suficiente în educația digitală pentru ca utilizatorii lumii digitale să își dezvolte gândirea critică;

9. subliniază necesitatea urgentă de a promova educația STEAM, competențele asociate cu creația artistică și culturală, formarea și perfecționarea profesională în domeniul lumilor virtuale, cuprinzând aici și inteligența artificială (IA), toate acestea fiind indispensabile pentru construirea metaversurilor, pentru ca talentele să rămână și să creeze în Uniunea Europeană, evitând exodul creierelor către alte piețe și facilitând armonizarea formării și recunoașterea reciprocă a calificărilor în toate statele membre;

10. țină să amintească că este important să fie susținuți profesorii și educatorii în procesul de dotare a elevilor cu baza de cunoștințe necesară pentru a naviga în siguranță în lumea virtuală; invită, în acest sens, statele membre și UE să încurajeze perfecționarea profesională a profesorilor, astfel încât să dobândească competențe digitale și tehnologice;

11. pune în lumină faptul că o strategie a UE pentru lumea virtuală trebuie însoțită de un cadru adecvat pentru a apăra și promova proprietatea intelectuală, în special drepturile de autor, și arată că trebuie să protejăm artiștii și creațiile lor, moștenirea culturală europeană și peisajul cultural în lumea virtuală; constată că majoritatea regimurilor de proprietate intelectuală din metaversuri se bazează pe tehnologia blockchain și consideră că tokenurile nefungibile pot reprezenta o nouă sursă de venit pentru ecosistemul cultural al UE.

12. constată că metaversurile și tehnologiile digitale auxiliare se pot caracteriza printr-un consum ridicat de energie; subliniază că o strategie a UE pentru lumile virtuale trebuie să evalueze impactul asupra mediului și sustenabilitatea acestor noi tehnologii, inclusiv prin campanii de conștientizare a acestui impact în rândul cetățenilor;

13. consideră că lumile virtuale pot atrage după sine și riscuri și că aceste spații ar trebui reglementate pentru a împiedica orice abuz legat de comportamente dăunătoare ca, de pildă hărțuirea, intimidarea, discriminarea și supravegherea oamenilor într-un mediu digital, sau de utilizarea necorespunzătoare; atrage atenția că trebuie creat un mediu sigur și sănătos, în care securitatea cibernetică, viața privată, transparența și drepturile și nevoile utilizatorilor să fie bine asigurate și ocrotite; scoate în evidență cât este de important să îi ocrotim pe copii și minori în lumile virtuale, aplicând fără excepție legislația și strategiile europene existente, ca Actul legislativ privind serviciile digitale [11] și noua strategie europeană pentru un internet mai bun pentru copii (BIK+), pentru a contracara agresiunile în mediul digital, a apăra sănătatea fizică și mentală, a garanta siguranța online și a promova o utilizare pozitivă a metaversurilor;

14. invită Comisia să ia în calcul impactul legislației sale orizontale privind serviciile digitale, precum Actul privind IA, asupra culturii, cuprinzând aici definirea și proprietatea asupra operelor culturale și academice, și să prezinte, dacă este necesar, inițiative în acest domeniu pentru a apăra și promova ecosistemul cultural și creativ european;

15. observă că evoluțiile viitoare ale lumii virtuale ar trebui să se călăuzească după un set de principii etice și antropocentrice, în conformitate cu legislația UE, de exemplu cu Regulamentul general privind protecția datelor [12], Actul legislativ privind serviciile digitale, Actul legislativ privind piețele digitale [13] și Directiva privind drepturile de autor [14]; invită Comisia Europeană să monitorizeze cu atenție și în permanență dezvoltarea lumii virtuale, să identifice problemele și provocările care pot apărea și care nu sunt tratate de cadrul juridic actual sau care ar putea presupune o mai mare armonizare între statele membre;

16. recunoaște importanța forurilor multilaterale în domenii de importanță mondială ca acesta și încurajează Comisia să își coordoneze poziția cu statele membre înainte de a participa la eforturile internaționale importante de standardizare, cum ar fi „Forumul pentru standarde privind metaversul”, și la alte inițiative conexe propuse de OCDE și alte organizații internaționale, ca UIT și ISO;

17. subliniază valoarea recomandărilor făcute de grupul de dezbatere al cetățenilor europeni privind lumea virtuală și reamintește că Parlamentul European are în derulare un proiect-pilot denumit „Un spațiu pentru metavers”, care va contribui la crearea unei rețele europene interdisciplinare de experți, gânditori și lideri, pentru o dezvoltare etică și democratică a metaversului;

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării	18.7.2023
Rezultatul votului final	+: –: 0:	25 0 3
Membri titulari prezenți la votul final	Asim Ademov, Christine Anderson, Andrea Bocskor, Ilana Cicurel, Laurence Farreng, Tomasz Frankowski, Romeo Franz, Sylvie Guillaume, Hannes Heide, Irena Joveva, Petra Kammerevert, Niyazi Kizilyürek, Predrag Fred Matić, Martina Michels, Niklas Nienass, Peter Pollák, Marcos Ros Sempere, Massimiliano Smeriglio, Michaela Šojdrová, Sabine Verheyen, Theodoros Zagorakis, Milan Zver
Membri supleanți prezenți la votul final	Isabella Adinolfi, Ibán García Del Blanco, Rob Rooken, Marc Tarabella
Membri supleanți [articolul 209 alineatul (7)] prezenți la votul final	Angel Dzhambazki, Erik Marquardt

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL
ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

25	+
ECR	Angel Dzhambazki, Rob Rooken
NI	Andrea Bocskor, Marc Tarabella
PPE	Asim Ademov, Isabella Adinolfi, Tomasz Frankowski, Peter Pollák, Michaela Šojdrová, Sabine Verheyen, Theodoros Zagorakis, Milan Zver
Renew	Ilana Cicurel, Laurence Farreng, Irena Joveva
S&D	Ibán García Del Blanco, Sylvie Guillaume, Hannes Heide, Petra Kammerevert, Predrag Fred Matić, Marcos Ros Sempere, Massimiliano Smeriglio
Verts/ALE	Romeo Franz, Erik Marquardt, Niklas Nienass

0	-

3	0
ID	Christine Anderson
The Left	Niyazi Kizilyürek, Martina Michels

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri