Raport - A9-0431/2023Raport
A9-0431/2023
Parlamentul European

RAPORT referitor la uniunea bancară – raportul anual pe 2023

11.12.2023 - (2023/2078(INI))

Comisia pentru afaceri economice și monetare
Raportor: Ivars Ijabs


Procedură : 2023/2078(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
A9-0431/2023
Texte depuse :
A9-0431/2023
Dezbateri :
Voturi :
Texte adoptate :

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la uniunea bancară – raportul anual pe 2023

(2023/2078(INI))

Parlamentul European,

– având în vedere Rezoluția sa din 11 iulie 2023 referitoare la uniunea bancară – raportul anual pe 2022[1],

– având în vedere acțiunile întreprinse de Comisie ca urmare a rezoluției Parlamentului European din 11 iulie 2023 referitoare la uniunea bancară – raportul anual pe 2022,

– având în vedere documentul Băncii Centrale Europene intitulat „Feedback on the input provided by the European Parliament as part of its resolution on Banking Union 2022” (Observații privind contribuțiile oferite de Parlamentul European în cadrul rezoluției sale referitoare la uniunea bancară 2022), publicat la 20 octombrie 2023,

– având în vedere Raportul anual pe 2022 al Băncii Centrale Europene (BCE) din 21 martie 2023 privind activitățile de supraveghere,

– având în vedere Raportul anual pe 2022 al Comitetului unic de rezoluție (SRB) din 30 iunie 2023,

– având în vedere propunerea Comisiei din 24 noiembrie 2015 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 806/2014 în scopul instituirii unui sistem european de asigurare a depozitelor (COM(2015)0586),

– având în vedere propunerea Comisiei din 14 martie 2018 de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind administratorii de credite, cumpărătorii de credite și recuperarea garanțiilor reale (COM(2018)0135),

– având în vedere comunicatul de presă al Consiliului din 7 decembrie 2022 intitulat „Combaterea spălării banilor: Consiliul convine asupra poziției sale privind un cadru de reglementare consolidat”,

– având în vedere comunicatul de presă al Consiliului din 27 iunie 2023 intitulat „Sectorul bancar: s-a ajuns la un acord provizoriu privind punerea în aplicare a reformelor Basel III”,

– având în vedere propunerea Comisiei din 18 aprilie 2023 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 806/2014 în ceea ce privește măsurile de intervenție timpurie, condițiile pentru declanșarea procedurii de rezoluție și finanțarea măsurilor de rezoluție (COM(2023)226),

– având în vedere propunerea Comisiei din 18 aprilie 2023 de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2014/59/UE în ceea ce privește măsurile de intervenție timpurie, condițiile pentru declanșarea procedurii de rezoluție și finanțarea măsurilor de rezoluție (COM(2023)0227),

– având în vedere propunerea Comisiei din 18 aprilie 2023 de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2014/49/UE în ceea ce privește domeniul de aplicare al protecției depozitelor, utilizarea fondurilor schemelor de garantare a depozitelor, cooperarea transfrontalieră și transparența (COM(2023)0228),

– având în vedere Raportul celor cinci președinți din 22 iunie 2015 intitulat „Finalizarea Uniunii economice și monetare a Europei”,

– având în vedere declarația Eurogrupului din 16 iunie 2022 privind viitorul uniunii bancare,

– având în vedere standardele Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară privind tratamentul prudențial al expunerilor la criptoactive, publicate la 16 decembrie 2022,

– având în vedere comunicarea Comisiei din 16 decembrie 2020 privind abordarea problemei creditelor neperformante în urma pandemiei de COVID-19 (COM(2020)0822),

– având în vedere recomandarea BCE din 15 decembrie 2020 privind distribuirea dividendelor în timpul pandemiei de COVID-19,

– având în vedere seria de documente ocazionale ale BCE intitulată „The Road to Paris: stress testing the transition towards a net-zero economy (Drumul spre Paris: testarea rezistenței tranziției către o economie neutră climatic)”,

– având în vedere rezultatul exercițiului de transparență desfășurat la nivelul UE de Autoritatea Bancară Europeană (ABE) în 2023 și publicat la 28 iulie 2023,

– având în vedere Raportul ABE privind rolul riscurilor sociale și de mediu în cadrul prudențial,

– având în vedere documentul BCE din mai 2023 intitulat „Financial Stability Review” (Analiza stabilității financiare),

– având în vedere Raportul BCE din 12 decembrie 2022 privind prioritățile sale în materie de supraveghere pentru perioada 2023-2025,

– având în vedere raportul Curții de Conturi Europene din 12 mai 2023 intitulat „Raportul special 12/2023: Supravegherea în UE a riscului de credit al băncilor – BCE și-a intensificat eforturile, dar trebuie să se facă mai mult pentru a avea o mai bună garanție că riscul de credit este gestionat și acoperit în mod corespunzător”,

– având în vedere declarațiile lui Andrea Enria, președintele Consiliului de supraveghere al BCE, făcute cu ocazia audierilor care au avut loc în cadrul Comisiei pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului la 21 martie 2023 și la 28 iunie 2023,

– având în vedere declarațiile făcute în cadrul audierii publice din 20 septembrie 2023 a Comisiei pentru afaceri economice și monetare cu candidatul propus pentru funcția de președinte al Consiliului de supraveghere al BCE,

– având în vedere declarațiile lui Dominique Laboureix, președintele Comitetului Unic de Rezoluție, făcute cu ocazia audierilor care au avut loc în cadrul Comisiei pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului la 1 martie 2023 și la 18 iulie 2023,

– având în vedere nota de raportare bianuală din 15 mai 2023 adresată de SRB Eurogrupului,

– având în vedere declarația comună a serviciului de supraveghere bancară al BCE, a ABE și a SRB din 20 martie 2023 privind anunțul făcut de autoritățile elvețiene la 19 martie 2023,

– având în vedere Memorandumul de înțelegere din 27 iunie 2023 de stabilire a unui cadru pentru cooperarea serviciilor financiare din Uniunea Europeană și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în materie de reglementare,

– având în vedere declarația din 7 decembrie 2022 semnată de președinta Comisiei pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului și convenită de coordonatorii a șase grupuri politice (Partidul Popular European, Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților, „Renew Europe”, Verts/Alianța Liberă Europeană, Conservatorii și Reformiștii Europeni și „The Left”), privind sistemul european de asigurare a depozitelor,

 având în vedere rezoluția sa din 25 martie 2021 referitoare la consolidarea rolului internațional al monedei euro[2],

– având în vedere Rezoluția sa din 14 martie 2019 referitoare la echilibrul de gen în numirile pentru funcții în domeniul economic și monetar la nivelul UE[3],

– având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A9-0431/2023),

A. întrucât uniunea bancară, care cuprinde în prezent mecanismul unic de supraveghere, mecanismul unic de rezoluție și un cadru unic de reglementare ca bază, este parte integrantă a stabilității financiare a Uniunii și garantează, în absența unui sistem european de asigurare a depozitelor (EDIS), un standard minim ridicat de protecție a depozitelor;

B. întrucât tratarea riscurilor care decurg din problema legăturii prea puternice dintre bănci și entitățile suverane ar oferi mai multă stabilitate și securitate, care sunt cruciale pentru sistemul bancar european și pentru clienții care îl utilizează;

C. întrucât existența unei uniuni bancare mature ar reprezenta o evoluție pozitivă pentru cetățeni și pentru economia UE, asigurând baza pentru un sistem bancar mai stabil, reducând riscurile sistemice, îmbunătățind concurența, lărgind opțiunile pentru consumatori, îmbunătățind oportunitățile pentru serviciile bancare transfrontaliere și accesul la serviciile financiare cu amănuntul, majorând investițiile în economie, îmbunătățind accesul la finanțare pentru gospodării și întreprinderi, reducând costurile pentru clienții băncilor și asigurând totodată faptul că nu se utilizează fonduri publice pentru salvarea sectorului bancar;

D. întrucât băncile din UE au rezistat impactului provocat de agresiunea Rusiei; întrucât băncile din UE joacă un rol esențial în asigurarea punerii în aplicare și a respectării sancțiunilor curente impuse de UE Rusiei ca răspuns la invazia desfășurată de aceasta; întrucât este necesară o mai bună coordonare pentru a se evita eludarea sancțiunilor;

E. întrucât schimbările climatice, degradarea mediului și tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon sunt factori care trebuie luați în considerare în momentul evaluării sustenabilității bilanțurilor băncilor, ca o sursă de risc ce ar putea afecta investițiile în toate regiunile și sectoarele;

F. întrucât nu s-a ajuns încă la un acord privind EDIS; întrucât, în urma solicitărilor Parlamentului, Comisia a propus o reformă a cadrului de gestionare a crizelor și de asigurare a depozitelor (CMDI), recunoscând în același timp că acest cadru nu ar trebui considerat drept un substitut al EDIS;

G. întrucât, deși în 2020 s-a ajuns la un acord politic, încă nu a fost instituit un mecanism de sprijin pentru Fondul unic de rezoluție (FUR); întrucât, conform celor mai recente date disponibile, 16 din cele 36 de sisteme de garantare a depozitelor din UE se aflau sub nivelul de finanțare (minim) necesar;

H. întrucât lipsa consolidării transfrontaliere a sectorului bancar din UE afectează competitivitatea globală a acestuia, iar serviciile bancare pentru consumatori sunt în continuare prestate, în unele state membre, în principal de un număr mic de bănci; întrucât decalajul de rentabilitate dintre băncile din UE și cele din SUA s-a accentuat în ultimul deceniu, iar rentabilitatea capitalurilor proprii ale băncilor din UE este cu 5 puncte mai mică decât cea a băncilor din SUA[4];

I. întrucât sectorul bancar din UE a înregistrat o rentabilitate în creștere, în special datorită ratelor dobânzilor mai mari și ca urmare a creșterii ratei dobânzii BCE la depozite; întrucât creșterea ratelor dobânzilor a dus și la o deteriorare a bilanțului anumitor bănci din cauza pierderilor de capital nerealizate;

J. întrucât un sector bancar puternic, stabil, rezilient, dinamic și competitiv este esențial pentru asigurarea creșterii economice, finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-urilor) și a întreprinderilor nou-înființate, îmbunătățirea posibilităților de a deține în proprietate o locuință, precum și pentru tranziția stringent necesară către o economie verde și digitală;

K. întrucât sectorul bancar se confruntă cu riscuri suplimentare ca urmare a pandemiei și a invadării Ucrainei, în special în ceea ce privește deteriorarea calității activelor; întrucât, deși proporția creditelor neperformante a scăzut până la 2,24 % în primul trimestru al anului 2023 și scade constant de la sfârșitul Marii Recesiuni, este totuși necesară o reducere suplimentară;

L. întrucât legiuitorii din UE au negociat norme de punere în aplicare a standardelor Basel III într-un mod care să mențină competitivitatea băncilor și să țină seama de particularitățile sectorului bancar din UE;

M. întrucât digitalizarea finanțelor oferă oportunități importante pentru sectorul bancar și a condus la înregistrarea unor progrese tehnologice importante în sectorul bancar din UE prin creșterea eficienței în prestarea serviciilor bancare și a interesului pentru inovare; întrucât aceasta prezintă și provocări, inclusiv în ceea ce privește protecția datelor, riscul reputațional, combaterea spălării banilor și aspecte ce țin de protecția consumatorilor;

N. întrucât instituțiile financiare se bazează din ce în ce mai mult pe utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC); întrucât sectorul bancar din UE trebuie să își crească reziliența informatică pentru a garanta că sistemele TIC pot rezista la diferite tipuri de amenințări la adresa securității cibernetice;

O. întrucât nivelul expunerii suverane a crescut în cadrul mai multor bănci; întrucât trebuie tratate riscurile care decurg din problema legăturii excesiv de strânse dintre entitățile suverane și bănci;

P. întrucât se preconizează că uniunea bancară va contribui la tratarea legăturii dintre bănci și entitățile suverane, denumit și cerc vicios, care există în continuare; întrucât a crescut nivelul expunerii suverane în cazul mai multor bănci; întrucât tratamentul prudențial al datoriei suverane ar trebui să fie în conformitate cu standardele internaționale;

Q. întrucât creșterea ratei dobânzii a avut un impact negativ asupra capacității de împrumut a gospodăriilor și asupra capacității debitorilor de a rambursa datoriile și sporește probabilitatea ca băncile din UE să sufere posibile pierderi în viitor; întrucât riscurile care decurg din creșterea ratei dobânzii au fost tratate, până în prezent, în mod corespunzător;

R întrucât finalizarea uniunii piețelor de capital (UPC) necesită stabilirea unor norme comune și a unor instrumente eficiente pentru a reduce fragmentarea pieței interne și pentru a facilita accesul la finanțare alternativă;

S. întrucât UE și Regatul Unit au semnat un memorandum de înțelegere privind cooperarea în materie de reglementare a serviciilor financiare, iar această abordare bazată pe cooperare ar trebui să stea la baza relațiilor pe termen lung dintre UE și Regatul Unit, în special în domeniul bancar; întrucât Comisia și-a prelungit din nou autorizația temporară care permite băncilor și administratorilor de fonduri din UE să utilizeze casele de compensare din Regatul Unit,

Considerații generale

1. condamnă agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și impactul acesteia asupra poporului ucrainean, asupra UE și asupra altor părți; invită băncile să își adapteze în continuare deciziile strategice la noul context european și internațional care rezultă din această situație, să abordeze riscurile sistemice și să continue să pună în aplicare și să respecte sancțiunile financiare adoptate ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia;

2. reamintește că, în timp ce statele membre sunt responsabile de identificarea cazurilor de încălcare a sancțiunilor aplicate de UE, sectorul bancar joacă un rol esențial în punerea în aplicare a sancțiunilor și în monitorizarea respectării acestora; invită Comisia să creeze o bază de date la nivelul UE pentru a promova coordonarea între bănci, pentru a elimina lacunele ce afectează punerea în aplicare a sancțiunilor de către statele membre și pentru a evalua modul în care băncile din UE pun în aplicare sancțiunile; ia act de poziția Parlamentului cu privire la propunerea de regulament privind autoritatea de combatere a spălării banilor (AMLA), care însărcinează noua autoritate să sprijine aplicarea consecventă a sancțiunilor financiare specifice ale UE;

3. constată că expunerile totale directe ale sectorului bancar față de Rusia și Ucraina sunt limitate, deoarece băncile își reduc în prezent expunerile, și invită instituțiile de supraveghere și serviciul de supraveghere bancară al BCE să ajute restul băncilor din UE, care încă au activități în Rusia, să iasă ordonat de pe piața rusă;

4. subliniază că uniunea bancară rămâne un element complementar esențial al uniunii economice și monetare (UEM) și, prin urmare, al pieței interne; reamintește că printre obiectivele esențiale ale uniunii bancare se află securitatea sistemului bancar, protecția deponenților și prevenirea situațiilor în care băncile sunt salvate de către contribuabili; ia act de progresele înregistrate în ultimii 15 ani prin instituirea mecanismului unic de supraveghere (MUS) și a mecanismului unic de rezoluție (MUR) și constată faptul că băncile din UE se află în prezent într-o situație mai favorabilă, care le permite să facă față șocurilor financiare; solicită finalizarea uniunii bancare și constată că al treilea pilon al său, EDIS, nu a fost încă realizat;

5. solicită Comisiei să mențină finalizarea uniunii bancare și a uniunii piețelor de capital ca priorități principale în perioada rămasă a mandatului său actual și în următorul său mandat; subliniază că ambele proiecte:
– oferă gospodăriilor și IMM-urilor, care depind încă în mare măsură de creditele bancare, un acces mai bun la finanțare,
– stimulează investițiile și crearea de locuri de muncă,
– susțin economia europeană,
– îmbunătățesc stabilitatea financiară,
– reduc impactul recesiunilor economice,
– asigură finanțarea tranziției digitale și a tranziției către o economie sustenabilă și
– deblochează potențialul de creștere al UE;

6. ia act de declarația ABE din 13 iulie 2023, în care se afirmă că sectorul bancar din UE/SEE prezintă o rentabilitate în creștere, dar că riscurile legate de calitatea activelor și de rentabilitate sunt iminente; ia act de recentele creșteri pe termen scurt ale rentabilității băncilor din UE (rentabilitatea anualizată a capitalurilor proprii a crescut până la 10,04 % în al doilea trimestru al anului 2023, în timp ce în aceeași perioadă a anului 2022 aceasta a fost de 7,59 %, atingând astfel cel mai ridicat nivel din ultimii 14 ani[5]), dar susține că aceste creșteri trebuie să se mențină în timp pentru a garanta competitivitatea pe termen lung;

7. încurajează utilizarea profiturilor pentru constituirea de rezerve de amortizare, ceea ce va proteja stabilitatea sistemului financiar, și pentru finanțarea economiei europene; observă că suspendarea temporară a distribuirii de dividende și a răscumpărării acțiunilor a fost o măsură eficientă pentru protejarea rezilienței băncilor în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19;

8. ia act de faptul că Sondajul din 2023 privind împrumuturile bancare din zona euro în al doilea trimestru a arătat că băncile și-au înăsprit și mai mult standardele de creditare pentru împrumuturile acordate întreprinderilor și gospodăriilor în vederea achiziției de locuințe, din cauza percepției că riscurile ar fi mai mari, a toleranței mai scăzute la riscuri și a creșterii costurilor de finanțare, și că băncile au înăsprit, de asemenea, condițiile de creditare pe fondul preocupărilor mai puternice cu privire la creditele neperformante[6]; reamintește rolul determinant al sectorului bancar al UE în finanțarea redresării economiei europene și consideră că redresarea va depinde, de asemenea, de disponibilitatea în bănci a unui capital suficient pentru a oferi credite, în special în situația în care statele membre elimină treptat măsurile de sprijin public;

9. invită Comisia să analizeze obstacolele din calea fuziunilor transfrontaliere, precum și posibilele stimulente pentru separarea activităților; ia act de faptul că, potrivit unei declarații publice făcute de Andrea Enria, președintele Consiliului de supraveghere al BCE, sectorul bancar reprezintă încă, în general, suma sectoarelor bancare naționale; observă că integrarea mai puternică a sectorului bancar din UE ar putea consolida capacitatea băncilor de a efectua investiții strategice și de a stimula dezvoltarea piețelor de capital din UE, dar recunoaște, în același timp, că diversitatea modelelor de afaceri bancare din zona euro sporește reziliența sistemului financiar; ia act de riscurile pe care le-ar putea implica instituțiile „prea mari pentru a da faliment” și observă că stabilitatea financiară ar putea fi îmbunătățită printr-o reformă a băncilor de importanță sistemică globală din UE, care să trateze riscurile de hazard moral; subliniază că o consolidare transfrontalieră fără o concentrare excesivă ar putea crește profitabilitatea sectorului bancar din UE și, eventual, ar putea îmbunătăți situația actuală, caracterizată de oferta redusă de servicii și de costurile ridicate pentru cetățenii din multe state membre;

10. constată că serviciile bancare cu amănuntul din anumite state membre sunt în continuare dominate de un număr mic de bănci, ceea ce duce la reducerea opțiunilor pentru clienții serviciilor bancare cu amănuntul; consideră că o uniune bancară integrată trebuie să fie condiționată de existența unei piețe unice funcționale pentru serviciile financiare cu amănuntul; regretă că există în continuare obstacole în calea serviciilor bancare transfrontaliere cu amănuntul și invită Comisia să analizeze obstacolele și barierele cu care se confruntă consumatorii atunci când recurg la produse bancare cu amănuntul; subliniază că o uniune bancară integrată ar putea îmbunătăți concurența și opțiunile pentru consumatori în domeniul serviciilor bancare cu amănuntul, inclusiv prin îmbunătățirea oportunităților de prestare a serviciilor bancare transfrontaliere cu amănuntul; evidențiază beneficiile pe care le oferă un sector bancar european diversificat și competitiv;

11. subliniază că ratele dobânzilor acordate gospodăriilor și IMM-urilor diferă puternic de la un stat membru la altul; îndeamnă instituțiile și organismele UE să aibă în vedere măsuri de îmbunătățire a opțiunilor pentru consumatori și a concurenței și să ușureze sarcina titularilor de credite ipotecare și a IMM-urilor din statele membre în care dobânzile la împrumuturi sunt mai mari, pentru a le asigura tuturor cetățenilor și întreprinderilor un acces la capitalul atât de necesar la dobânzi loiale și competitive;

12. evidențiază rolul sectorului bancar în sprijinirea tranziției către o economie digitalizată și neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, în canalizarea fondurilor către sursele regenerabile de energie și în realizarea unei contribuții la obiectivele Pactului verde al UE și ale Legii europene a climei[7]; ia act de faptul că băncile din UE continuă să își reducă expunerea la întreprinderile mari consumatoare de energie și la marile societăți din domeniul combustibililor fosili și ia act de diverșii factori care afectează stabilitatea financiară, inclusiv de valorile activelor legate de combustibilii fosili; așteaptă publicarea rapoartelor ABE referitoare la aspectele cruciale ale riscului expunerilor instituțiilor la activele ESG și la efectele potențiale ale unui tratament prudențial ajustat al acestor expuneri, care urmează să fie publicate până la sfârșitul anului 2024 și, respectiv, 2025;

13. regretă că instituțiile financiare nu au reușit să asigure un echilibru de gen deplin, în special în organele lor de conducere; subliniază că echilibrul de gen în consiliile de administrație și în forța de muncă aduce beneficii atât sociale, cât și economice; îndeamnă instituțiile financiare să își actualizeze în mod regulat politicile în materie de diversitate și incluziune și să contribuie la promovarea unei culturi organizaționale sănătoase, care acordă prioritate incluziunii; invită autoritățile de supraveghere să facă uz de competențele lor de supraveghere pentru a trata lipsa de diversitate și a echilibrului de gen în organele de conducere ale instituțiilor financiare;

14. regretă lipsa echilibrului de gen în Consiliul guvernatorilor BCE, în Consiliul său de supraveghere și în Consiliul SRB; le solicită actorilor să asigure eliminarea acestui neajuns cu ocazia numirilor viitoare; reamintește Rezoluția din 14 martie 2019 a Parlamentului European care vizează asigurarea echilibrului de gen în viitoarele liste de candidați pentru funcțiile din domeniul economic și monetar de la nivelul UE și își reafirmă angajamentul de a nu da curs listelor de candidați în care nu este respectat principiul echilibrului de gen;

15. regretă că, în cadrul procedurii de selecție a președintelui Consiliului de supraveghere al BCE, BCE a ignorat observațiile Parlamentului European; îndeamnă BCE să țină seama în mod corespunzător de avizul Parlamentului European în cadrul viitoarei proceduri de selecție;

16. constată că, în cadrul uniunii bancare, expunerile băncilor la datoria suverană internă rămân ridicate; reamintește că unul dintre principalele obiective ale uniunii bancare este acela de a rupe legătura dintre bănci și riscurile suverane; subliniază că tratamentul normativ al expunerilor suverane necesită o examinare aprofundată în cadrul forurilor internaționale și ar trebui să respecte standardele internaționale și invită Comisia să țină seama de acest lucru atunci când include acest aspect în viitoarele sale propuneri; împărtășește îngrijorarea ABE cu privire la faptul că expunerile suverane sunt semnificative pentru băncile din UE și ar putea genera o posibilă vulnerabilitate[8];

17. subliniază că crearea unui activ sigur al UE ar putea contribui la atenuarea efectelor negative ale legăturii dintre entitățile suverane și sectoarele bancare interne; consideră că programul NextGenerationEU oferă active europene de înaltă calitate și cu grad scăzut de risc, permițând reechilibrarea obligațiunilor suverane în bilanțurile băncilor;

Supravegherea

18. constată că proporția fondurilor proprii de nivel 1 de bază a crescut în al doilea trimestru al anului 2023 până la 15,72 % (în creștere de la 14,96 % în al doilea trimestru din 2022); regretă că proporția de acoperire a necesarului de lichiditate a scăzut până la 158,00 % în al doilea trimestru al anului 2023 (în scădere de la 164,36 % în al doilea trimestru al anului 2022)[9];

19. constată că proporția creditelor neperformante a scăzut și mai mult, dar solicită ca aceasta să fie redusă în continuare; reamintește că reducerea riscurilor în sectorul bancar poate contribui la o uniune bancară mai stabilă, mai puternică și orientată spre creștere economică; invită autoritățile de supraveghere să monitorizeze, de asemenea, evoluția împrumuturilor din etapa 2; constată că procedura ce vizează propunerea de directivă privind AECE stagnează, acest text urmând să pună la dispoziția băncilor, în anumite condiții, un mecanism de accelerare a recuperării valorii împrumuturilor garantate prin intermediul executării extrajudiciare a procedurilor, pentru a se putea dezvolta piețele secundare ale creditelor neperformante; subliniază că Directiva privind administratorii de credite și cumpărătorii de credite[10] a eficientizat piața secundară a creditelor neperformante, stabilind în același timp garanții ridicate pentru debitori; subliniază că vânzarea unui credit neperformant reprezintă o soluție de plan secundar în comparație cu restabilirea rentabilității creditului;

20. ia act de deteriorarea situației macroeconomice; subliniază că băncile din UE ar trebui să se pregătească pentru o eventuală deteriorare a calității activelor; evidențiază, prin urmare, importanța gestionării prudente a riscurilor și a provizionării corespunzătoare; invită Comisia, precum și autoritățile naționale și europene de supraveghere să se pregătească pentru o eventuală deteriorare a calității activelor;

21. observă că cel mai recent val de falimente bancare din SUA și Elveția a demonstrat vulnerabilitatea sistemului financiar, îndeosebi în țările menționate; subliniază că, pe acest fundal, situația capitalului și a lichidităților băncilor din UE a rămas solidă, demonstrând astfel reziliența sectorului bancar din UE; atrage atenția asupra faptului că autoritățile de supraveghere de la nivelul UE și de la nivel național au tratat aceste riscuri și salută rezultatele testului de rezistență desfășurat la nivelul UE în 2023 și faptul că băncile din UE ar putea rezista la o criză economică;

22. invită autoritățile de supraveghere să analizeze în continuare expunerile băncilor la riscurile legate de rata dobânzii, care decurg din noile modificări ale ratelor dobânzii; constată că expunerea băncilor la riscul ratei dobânzii depinde de structura activelor și de modelul lor de afaceri și așteaptă analiza Comisiei a cadrului normativ pentru bănci; este îngrijorat de nivelul semnificativ al datoriei suverane din bilanțurile băncilor din uniunea bancară; subliniază că tratamentul normativ al expunerilor suverane necesită o examinare aprofundată în cadrul forurilor internaționale și ar trebui să respecte standardele internaționale; reamintește că unul dintre principalele obiective ale uniunii bancare este acela de a rupe legătura dintre bănci și riscurile suverane;

23. reamintește că, în documentul intitulat „Financial Stability Review 2023” (Analiza stabilității financiare 2023), elaborat de BCE, se subliniază importanța luării în considerare a deteriorării bilanțurilor bancare din cauza creșterii ratelor dobânzilor și subliniază că autoritățile macroprudențiale vor trebui să înăsprească treptat măsurile privind capitalul și/sau măsurile legate de debitori;

24. solicită armonizarea în continuare a cadrului normativ al UE, dacă este cazul, prin promovarea convergenței între autoritățile naționale și utilizarea dialogului de supraveghere pentru a analiza evoluția amenințărilor la adresa sectorului bancar;

25. salută acordul la care s-a ajuns la nivel interinstituțional pentru punerea în aplicare în UE a standardelor Basel III; subliniază că acest cadru va asigura niveluri diferite de creștere a cerințelor prudențiale, în funcție de dependența băncilor de utilizarea modelelor interne pentru calcularea ponderilor lor de risc; subliniază că noile norme au consolidat și au precizat mai exact proporționalitatea în supravegherea bancară și vor duce la creșterea stabilității financiare în UE; subliniază importanța existenței unor condiții echitabile între diferite jurisdicții;

26. ia act de opiniile exprimate de ABE și de BCE cu privire la faptul că în Regulamentul privind cerințele de capital[11] s-au strecurat abateri de la acordul internațional;

27. subliniază că criptoactivele creează noi oportunități și provocări pentru bănci; observă că standardele Basel nu au fost încă puse în aplicare pentru criptoactive; salută regimul tranzitoriu deja inclus în actuala revizuire a Directivei privind cerințele de capital[12] și a Regulamentului privind cerințele de capital; așteaptă propunerea legislativă a Comisiei, pe care aceasta trebuie să o prezinte până la 30 iunie 2025, prin care se va introduce un tratament prudențial specific pentru expunerile la criptoactive, cu luarea în considerare a standardelor Basel;

28. constată că sectorul intermediarilor financiari nebancari continuă să crească; subliniază faptul că se impune o îmbunătățire a rezilienței intermediarilor financiari nebancari și este necesar să se creeze condiții echitabile de concurență cu sectorul bancar, inclusiv prin elaborarea unor instrumente specifice de reglementare și supraveghere pentru prevenirea unei crize a lichidităților; salută Raportul FMI privind stabilitatea financiară la nivel mondial, publicat în aprilie 2023, în care au fost identificate trei posibile surse de risc pentru sectorul financiar; avertizează că interconectarea instituțiilor financiare nebancare cu băncile crește riscul de transfer al dificultăților de la unele la celelalte;

29. subliniază importanța combinării unei integrări mai profunde cu introducerea unor garanții corespunzătoare, care să trateze problema țării de origine și a țării-gazdă într-o manieră proporțională și credibilă;

30. ia act de includerea riscurilor financiare legate de climă și de natură în prioritățile de supraveghere ale BCE pentru anii următori; salută, printre altele, efectuarea de către BCE, în septembrie 2023, a celui de-al doilea test de rezistență la nivelul întregii economii legat de condițiile climatice; ia act de concluziile documentului BCE intitulat „The Road to Paris: stress testing the transition towards a net-zero economy (Drumul spre Paris: testarea rezistenței tranziției către o economie neutră climatic)”, cu numărul 328 din seria documentelor ocazionale ale BCE, în care se afirmă că cea mai bună modalitate de a realiza o economie neutră din punct de vedere climatic pentru întreprinderile, gospodăriile și băncile din zona euro este de a accelera tranziția verde într-un ritm mai rapid decât cel asigurat de politicile actuale; ia act de faptul că BCE ține seama de riscurile financiare legate de climă și natură în practicile sale de supraveghere și monitorizează îndeaproape riscurile fizice și cele de tranziție, care sunt tot mai pronunțate;

31. ia act de propunerea Comisiei privind transparența, comparabilitatea și calitatea ratingurilor ESG; observă că ABE recomandă ca evaluările externe ale creditelor să integreze, ori de câte ori este cazul, factorii de mediu și/sau sociali ca factori determinanți ai riscului de credit;

Rezoluția

32. salută modul în care SRB abordează problema îmbunătățirii evaluărilor în vederea rezoluției prin elaborarea unor măsuri de control al calității planurilor de rezoluție și prin analiza posibilității ca aceste planuri să fie puse în aplicare cu un preaviz scurt; subliniază că, pentru ca planurile de rezoluție să fie pe deplin conforme cu cerințele legale, acestea trebuie să includă o evaluare cuprinzătoare a posibilității de rezoluție a fiecărei bănci, inclusiv în ceea ce privește existența unor obstacole semnificative în calea posibilității de rezoluție și modul în care aceste obstacole pot fi eliminate, inclusiv, dacă este necesar, prin modificarea structurii și a organizării unei bănci;

33. salută faptul că, în ansamblu, băncile care intră în sfera de competență a SRB au realizat progrese considerabile în direcția posibilității de rezoluție și în dezvoltarea capacității de absorbție a pierderilor; se așteaptă ca această tendință pozitivă să continue și reamintește că realizarea posibilității de rezoluție pentru toate instituțiile nu ar trebui să constituie o „țintă mobilă” și că toate băncile ar trebui să se preteze pe deplin unei eventuale rezoluții până la sfârșitul anului 2023; observă că toate băncile trebuie să facă progrese suplimentare;

34. salută decizia noului președinte al SRB de a efectua o analiză strategică cuprinzătoare și de a prezenta un nou plan de acțiune; invită SRB să îmbunătățească în continuare transparența deciziilor sale;

35. evidențiază importanța protejării ierarhiei creditorilor în cadrul rezoluției bancare și al procedurilor de insolvență; salută declarația serviciului BCE pentru supravegherea bancară, a SRB și a ABE în care se subliniază că, în UE, instrumentele comune de capital trebuie să absoarbă pierderile, iar capitalului suplimentar de rangul 1 i se poate reduce valoarea contabilă numai dacă instrumentele menționate au fost utilizate în totalitate; reamintește necesitatea, exprimată de președintele SRB, de a se respecta pe deplin ierarhia reducerii valorii contabile în caz de intrare în dificultate a unei bănci;

36. observă că combustibilii fosili sunt principalul factor care contribuie la accelerarea schimbărilor climatice și că multe active legate de combustibilii fosili vor trebui abandonate înainte de sfârșitul duratei lor de viață economică, deoarece își vor pierde toată valoarea și vor deveni active depreciate;

37. ia act de propunerea de reformare a cadrului CMDI în urma solicitărilor Parlamentului; solicită extinderea domeniului de aplicare al procedurii de rezoluție, clarificarea analizelor privind interesul public, protejarea contribuabililor de costul intrării în dificultate a băncilor și limitarea anvergurii ajutoarelor de stat, precum și atenuarea măsurilor care ar putea crea un hazard moral excesiv; solicită adoptarea rapidă și efectivă a revizuirii CMDI;

38. observă că o bancă aflată în dificultate este propusă spre rezoluție numai atunci când nu poate trece printr-o procedură obișnuită de insolvență fără a prejudicia interesul public sau a provoca instabilitate financiară; constată, de asemenea, că propunerile privind o viitoare reformă includ posibilitatea de a acorda băncilor mici și mijlocii, al căror interes public a fost evaluat pozitiv, acces la cadrul de rezoluție de la nivelul UE, cu condiția ca acestea să respecte condițiile de acces la Fondul unic de rezoluție;

39. evidențiază rolul SRB și al plaselor de siguranță finanțate de sector în asigurarea unei protecții a contribuabililor, care nu vor mai plăti pentru acțiunile de salvare; consideră că contribuțiile la plasele de siguranță finanțate de sectorul bancar trebuie să fie întotdeauna calculate proporțional cu riscul pe care îl reprezintă instituția respectivă; regretă că, în pofida acordului politic din noiembrie 2020 privind o introducere timpurie, mecanismul de protecție pentru Fondul unic de rezoluție (FUR), care constă în instituirea unei linii de credit de la Mecanismul european de stabilitate (MES), încă nu a fost pus în aplicare din cauza întârzierilor din procesul de ratificare a Acordului de modificare a Tratatului privind MES; subliniază importanța FUR pentru asigurarea unui cadru solid și credibil de gestionare a crizelor; solicită ratificarea deplină a Acordului de modificare a Tratatului privind MES de către toate statele membre, inclusiv instituirea unui mecanism de protecție comun pentru FUR;

40. reamintește că băncile trebuie să își respecte în continuare obligațiile și să își îndeplinească principalele funcții după punerea în aplicare a unei decizii de rezoluție; este îngrijorat de faptul că băncile s-ar putea confrunta cu o criză de lichidități în contextul rezoluției, imediat după recâștigarea accesului pe piață; solicită instituțiilor UE să convină asupra unei soluții care să ofere încredere și să îmbunătățească previzibilitatea;

Asigurarea depozitelor

41. sprijină solicitările exprimate în declarația din 7 decembrie 2022 de echipa de negociere privind EDIS a Parlamentului European, împreună cu coordonatorii și președintele Comisiei ECON, privind revizuirea ambițioasă a cadrului CMDI, care ar putea contribui la depășirea obstacolelor din calea instituirii EDIS și la reluarea negocierilor privind EDIS; este de acord cu solicitarea BCE de a se relua procesul de instituire a EDIS;

42. salută activitatea legislativă care a avut loc la nivel parlamentar cu privire la propunerea referitoare la EDIS, după declarația din decembrie 2022 a echipei de negociere privind EDIS a Parlamentului; reiterează angajamentul Parlamentului de a depune eforturi pentru a se ajunge la un acord privind EDIS; solicită colegiuitorilor să depună eforturi în vederea instituirii unui cadru EDIS care să fie realist, credibil și solid;

43. salută eforturile Comisiei de a clarifica măsura în care vor fi protejați deponenții și de a îmbunătăți convergența prin reformarea, în cadrul revizuirii CMDI, a Directivei 2014/49/UE privind schemele de garantare a depozitelor[13]; subliniază că, deși nu se poate considera că revizuirea CMDI va înlocui EDIS, un cadru mai armonizat poate contribui la depășirea obstacolelor din calea instituirii EDIS; subliniază că trebuie asigurată proporționalitatea contribuțiilor la SGD cu riscurile;

44. subliniază că este necesar un sistem EDIS de sine stătător, cu contribuții bazate pe riscuri, care să permită partajarea pierderilor; solicită o evaluare specifică a calității activelor bancare; recomandă să se înceapă cu punerea în comun a lichidităților și cu constituirea treptată a unui fond la nivelul UE;

45 solicită ca în cadrul oricărui sistem EDIS să se țină seama de sistemele instituționale de protecție, în special de efectul acestora de atenuare a riscurilor, menținând în același timp condițiile de concurență echitabile în cadrul pieței unice;

46 reamintește că unul dintre principalele obiective ale uniunii bancare este acela de a rupe legătura dintre bănci și riscurile suverane; constată că, în cadrul uniunii bancare, expunerile băncilor la datoria suverană internă sunt în continuare considerabile; împărtășește îngrijorarea ABE cu privire la faptul că expunerile la entitățile suverane sunt semnificative pentru băncile din UE și ar putea genera vulnerabilități; subliniază că tratamentul normativ al expunerilor suverane ar trebui să respecte standardele internaționale și invită Comisia să țină seama de acest lucru atunci când include acest aspect în viitoarele sale propuneri;

47. salută progresele semnificative înregistrate din 2015 în ceea ce privește reducerea riscurilor; constată, pe de altă parte, că, în ceea ce privește partajarea riscurilor, s-au înregistrat progrese limitate; observă însă că pentru succesul uniunii bancare sunt necesare măsuri corespunzătoare și eficace de reducere a riscurilor;

°

° °

48. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Băncii Centrale Europene, Comitetului Unic de Rezoluție și Autorității Bancare Europene.


EXPUNERE DE MOTIVE

Acesta este raportul anual pe 2023 referitor la uniunea bancară.


 

ANEXĂ: ENTITĂȚILE SAU PERSOANELE DE LA CARE RAPORTORUL A PRIMIT CONTRIBUȚII

Potrivit articolului 8 din anexa I la Regulamentul de procedură, raportorul declară că a primit contribuții de la următoarele entități sau persoane pentru pregătirea raportului, înainte de adoptarea acestuia în comisie:

Entitatea și/sau persoana

Banca Letoniei

 

Lista de mai sus este elaborată sub responsabilitatea exclusivă a raportorului.

 


 

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

28.11.2023

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

32

7

10

Membri titulari prezenți la votul final

Rasmus Andresen, Gunnar Beck, Isabel Benjumea Benjumea, Stefan Berger, Engin Eroglu, Markus Ferber, Jonás Fernández, Frances Fitzgerald, José Manuel García-Margallo y Marfil, Claude Gruffat, José Gusmão, Enikő Győri, Eero Heinäluoma, Danuta Maria Hübner, Stasys Jakeliūnas, France Jamet, Othmar Karas, Billy Kelleher, Georgios Kyrtsos, Aurore Lalucq, Philippe Lamberts, Pedro Marques, Denis Nesci, Luděk Niedermayer, Lefteris Nikolaou-Alavanos, Kira Marie Peter-Hansen, Eva Maria Poptcheva, Antonio Maria Rinaldi, Dorien Rookmaker, Alfred Sant, Joachim Schuster, Ralf Seekatz, Pedro Silva Pereira, Paul Tang, Inese Vaidere, Johan Van Overtveldt

Membri supleanți prezenți la votul final

Ivars Ijabs, Janusz Lewandowski, Andżelika Anna Możdżanowska, Erik Poulsen, René Repasi

Membri supleanți [articolul 209 alineatul (7)] prezenți la votul final

Barry Andrews, Alessandra Basso, Theresa Bielowski, Carlos Coelho, Francisco Guerreiro, Fabienne Keller, Liudas Mažylis, Roberts Zīle

 


 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

32

+

NI

Enikő Győri

PPE

Isabel Benjumea Benjumea, Stefan Berger, Carlos Coelho, Markus Ferber, Frances Fitzgerald, José Manuel García-Margallo y Marfil, Danuta Maria Hübner, Othmar Karas, Janusz Lewandowski, Liudas Mažylis, Luděk Niedermayer, Ralf Seekatz, Inese Vaidere

Renew

Barry Andrews, Engin Eroglu, Ivars Ijabs, Billy Kelleher, Fabienne Keller, Georgios Kyrtsos, Eva Maria Poptcheva, Erik Poulsen

S&D

Theresa Bielowski, Jonás Fernández, Eero Heinäluoma, Aurore Lalucq, Pedro Marques, René Repasi, Alfred Sant, Joachim Schuster, Pedro Silva Pereira, Paul Tang

 

7

-

ECR

Denis Nesci

ID

Alessandra Basso, Gunnar Beck, France Jamet, Antonio Maria Rinaldi

NI

Lefteris Nikolaou-Alavanos

The Left

José Gusmão

 

10

0

ECR

Andżelika Anna Możdżanowska, Dorien Rookmaker, Johan Van Overtveldt, Roberts Zīle

Verts/ALE

Rasmus Andresen, Claude Gruffat, Francisco Guerreiro, Stasys Jakeliūnas, Philippe Lamberts, Kira Marie Peter-Hansen

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

 

 

Ultima actualizare: 11 ianuarie 2024
Aviz juridic - Politica de confidențialitate