PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la acordarea în continuare de sprijin financiar și militar Ucrainei de către statele membre ale Uniunii

16.9.2024 - (2024/2799(RSP))

depusă pe baza declarației Comisiei
în conformitate cu articolul 136 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Özlem Demirel
în numele Grupului The Left

B10‑0029/2024

Rezoluția Parlamentului European referitoare la acordarea în continuare de sprijin financiar și militar Ucrainei de către statele membre ale Uniunii

(2024/2799(RSP))

Parlamentul European,

– având în vedere Carta Organizației Națiunilor Unite, în special obligația tuturor statelor, stipulată la articolul 2 din Cartă, de a se abține, în relațiile lor internaționale, de a recurge la amenințarea cu forța sau la folosirea ei fie împotriva integrității teritoriale ori independenței politice a vreunui stat, fie în orice alt mod incompatibil cu scopurile Națiunilor Unite și de a-și soluționa diferendele internaționale prin mijloace pașnice,

− având în vedere Rezoluția 2625 (XXV) a Adunării Generale a ONU din 24 octombrie 1970, în special principiile cuprinse în aceasta, conform cărora teritoriul unui stat nu poate face obiectul dobândirii de către un alt stat ca urmare a amenințării sau a utilizării forței și că orice încercare menită să distrugă parțial sau total unitatea națională și integritatea teritorială a unui stat sau a unei țări sau independența sa politică este incompatibilă cu scopurile și principiile Cartei ONU,

− având în vedere Rezoluția 3314 (XXIX) a Adunării Generale a ONU din 14 decembrie 1974 care definește agresiunea ca fiind utilizarea forței armate de către un stat împotriva suveranității, a integrității teritoriale sau a independenței politice a unui alt stat sau în orice alt mod incompatibil cu Carta ONU,

− având în vedere Convențiile de la Geneva din 1949 și Protocolul adițional I la acestea din 1977,

− având în vedere Actul final de la Helsinki, Carta de la Paris pentru o nouă Europă și Memorandumul de la Budapesta privind garanțiile de securitate,

− având în vedere rapoartele Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului privind situația drepturilor omului în Ucraina,

− având în vedere rapoartele periodice ale Oficiului ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare (OCHA),

− având în vedere rezoluțiile Adunării Generale a ONU adoptate de la începutul războiului de agresiune împotriva Ucrainei,

− având în vedere cererea de aderare la UE depusă de Ucraina la 28 februarie 2022, comunicarea Comisiei din 17 iunie 2022 intitulată „Avizul Comisiei privind cererea de aderare la Uniunea Europeană prezentată de Ucraina” (COM(2022)0407) și concluziile ulterioare ale Consiliului European din 23 și 24 iunie 2022,

− având în vedere raportul special al Curții de Conturi Europene 23/2021 intitulat „Reducerea marii corupții în Ucraina: există mai multe inițiative ale UE în acest sens, însă rezultatele rămân insuficiente”,

− având în vedere Avizul 03/2023 al Curții de Conturi Europene referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mecanismului pentru Ucraina,

– având în vedere raportul din 9 februarie 2024 intitulat „Un pact de mediu pentru Ucraina” al Grupului de lucru la nivel înalt privind consecințele războiului asupra mediului,

– având în vedere raportul din 1 noiembrie 2022 al Initiative on Greenhouse Gas Accounting of War intitulat „Daunele climatice cauzate de războiul dus de Rusia în Ucraina” și actualizările acestui raport,

– având în vedere articolul 136 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât începând din 24 februarie 2022 Federația Rusă desfășoară un război la scară largă de agresiune împotriva Ucrainei, printr-o încălcare evidentă și flagrantă a Cartei ONU și a principiilor fundamentale ale dreptului internațional;

B. întrucât valurile regulate de atacuri asupra infrastructurii energetice continuă să provoace distrugeri, să lase fără electricitate milioane de persoane din Ucraina și să perturbe sistemele de alimentare cu apă și de încălzire; întrucât atacurile au deteriorat și alte infrastructuri civile; întrucât mii de civili de pe tot teritoriul Ucrainei, printre care sute de copii, au fost deja uciși, răniți sau strămutați forțat; întrucât, potrivit agenției umanitare a ONU OCHA, peste 14,6 milioane de persoane, aproximativ 40 % din populația Ucrainei, vor avea nevoie de ajutor umanitar în 2024; întrucât războiul a forțat milioane de oameni să fugă și aproape 4 milioane sunt încă strămutați în interiorul Ucrainei, în timp ce peste 6 milioane trăiesc ca refugiați în străinătate; întrucât 65 % din familiile din Ucraina declară că din cauza războiului veniturile lor au scăzut începând din februarie 2022; întrucât 44 % din familiile din Ucraina se străduiesc să obțină bani suficienți pentru a-și satisface nevoile, iar 45 % din populația Ucrainei aparține cel puțin unui grup vulnerabil; întrucât 3,6 milioane de persoane sunt expuse riscului de a se confrunta cu violența de gen; întrucât prelungirea conflictului va duce la persistența și agravarea nevoilor urgente în lunile următoare;

C. întrucât la 30 septembrie 2022 Rusia a declarat unilateral anexarea regiunilor ucrainene Donețk, Herson, Luhansk și Zaporijia, pe care le ocupase parțial, pe lângă anexarea anterioară a peninsulei Crimeea;

D. întrucât populația din întreaga Europă este profund îngrijorată de acest război, care are potențialul de a degenera într-un război între puteri nucleare,

E. întrucât, în martie și aprilie 2022, au avut loc la Istanbul negocieri de pace directe între Rusia și Ucraina, în cursul cărora a fost discutat un posibil acord de pace;

F. întrucât războiul din Ucraina a făcut sute de mii de victime de ambele părți și, potrivit mai multor analiști militari, cel mai probabil nu există o soluție militară la conflict care să poată fi avută în vedere pe termen scurt; întrucât numărul dezertorilor din armată care refuză să lupte în război este în continuă creștere, atât de partea ucraineană, cât și de cea rusă;

G. întrucât forțele armate ucrainene au intrat pe teritoriul Rusiei în regiunea Kursk, ocupând o suprafață de aproximativ 1 260 km²; întrucât Rusia ocupă peste 100 000 km² din teritoriul ucrainean;

H. întrucât mai mulți reprezentanți ai guvernelor europene au declarat că este nevoie să se consolideze reînarmarea europeană, reînarmarea nucleară;

I. întrucât Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, și unele state membre au exprimat necesitatea de a ridica toate restricțiile privind utilizarea armelor donate de țările UE guvernului ucrainean și de a permite Ucrainei să utilizeze aceste arme pentru acțiuni militare pe teritoriul Rusiei;

J. întrucât UE a alocat miliarde de euro sub formă de sprijin financiar și militar pentru consolidarea capacităților forțelor armate ucrainene;

K. întrucât, de la începutul războiului, UE și statele membre au pus la dispoziția Ucrainei peste 167 de miliarde USD sub formă de asistență financiară, militară, umanitară și pentru refugiați; întrucât, în iulie 2024, UE a pus la dispoziție primele 1,6 miliarde USD generate din activele rusești imobilizate, care vor fi canalizate prin intermediul Instrumentului european pentru pace și al Mecanismului pentru Ucraina pentru a consolida capacitățile militare ale Ucrainei și pentru a sprijini reconstrucția țării; întrucât UE a deschis oficial negocierile de aderare cu Ucraina în iunie 2024;

L. întrucât, la 17 martie 2023, Camera preliminară II a Curții Penale Internaționale a emis mandate pentru arestarea președintelui Federației Ruse, Vladimir Vladimirovici Putin, și a comisarului pentru drepturile copiilor din biroul președintelui Federației Ruse, Maria Alexeievna Lvova-Belova,

1. condamnă din nou, în termenii cei mai fermi cu putință, atacul asupra integrității teritoriale și suveranității Ucrainei ca urmare a invadării Ucrainei de către Federația Rusă; condamnă această invazie drept război de agresiune, care constituie o încălcare gravă a dreptului internațional, în special a Cartei ONU, și pentru care nu există nicio justificare; condamnă implicarea Belarusului în această agresiune;

2. își exprimă profunda solidaritate cu poporul ucrainean și cu familiile tuturor victimelor;

3. subliniază necesitatea urgentă a unor eforturi diplomatice intense și susținute pentru a pune capăt imediat războiului din Ucraina și suferinței poporului ucrainean; regretă faptul că nu s-a găsit încă o rezolvare diplomatică și pașnică a conflictului; solicită intensificarea eforturilor pentru a iniția în cele din urmă un proces de negociere a păcii care să includă toate părțile, astfel cum au solicitat recent șefii de guvern europeni, printre care Cancelarul Germaniei; subliniază că acceptabilitatea oricărui potențial acord de pace pentru Ucraina poate fi decisă numai de Ucraina și de poporul său, fără nicio presiune din partea puterilor externe;

4. consideră că UE ar trebui să întreprindă o inițiativă diplomatică majoră prin convocarea unei conferințe multilaterale pentru pace și securitate; reamintește că, în conformitate cu articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană, UE ar trebui să promoveze soluții multilaterale și „să mențină pacea, să prevină conflictele și să consolideze securitatea internațională, în conformitate cu scopurile și principiile Cartei Organizației Națiunilor Unite [și] cu principiile Actului final de la Helsinki”;

5. îndeamnă ONU și statele sale membre să își intensifice eforturile de lansare a dialogului politic și a medierii necesare pentru a pregăti încetarea focului și negocierile de pace; solicită UE să își concentreze eforturile nu numai pe sprijinul financiar acordat Ucrainei, ci și pe realizarea unei inițiative diplomatice pentru a obține o încetare a focului și o soluție politică la conflict;

6. cere Federației Ruse să înceteze utilizarea forței împotriva Ucrainei și să se abțină de la orice amenințare ilegală sau utilizare a forței împotriva oricărui stat membru al UE; cere Federației Ruse să își retragă forțele militare de pe teritoriul Ucrainei; își reafirmă angajamentul față de suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional, cuprinzând și apele sale teritoriale; subliniază că UE nu va recunoaște nicio decizie privind anexarea unor teritorii ale unor state terțe și invită Rusia să revină asupra deciziei sale de anexare a teritoriilor ucrainene;

7. îndeamnă Rusia, în termenii cei mai fermi posibil, să se întoarcă de pe calea violenței și agresiunii pe care a ales-o și să revină pe calea dialogului și a negocierii; îndeamnă NATO și țările sale membre să nu escaladeze și mai mult conflictul continuând să se angajeze într-o nouă cursă a înarmării; regretă desfășurarea anunțată în Germania a rachetelor cu rază mică de acțiune și cu rază medie de acțiune din SUA;

8. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la tensiunile geopolitice dintre NATO și Federația Rusă în vecinătatea estică comună, care riscă să conducă la o confruntare directă între acestea, cu consecințe potențial dezastruoase pentru Europa și pentru întreaga lume; reamintește că cetățenii UE se tem de o confruntare sau de un război cu Rusia;

9. își exprimă opoziția profundă și îngrijorarea cu privire la riscul de escaladare a conflictului care ar putea decurge din utilizarea armelor și rachetelor americane, britanice și occidentale pentru a ataca ținte din Rusia, ceea ce ar putea duce la o confruntare directă între UE, NATO și Rusia;

10. consideră că pe termen scurt nu poate fi avută în vedere nicio soluție militară la conflictul actual și își exprimă dezamăgirea cu privire la lipsa de inițiativă, participare și cooperare a UE în orice proces de negociere și la lipsa eforturilor de identificare a condițiilor concrete și realiste în care ar putea avea loc negocierile;

11. își exprimă îngrijorarea cu privire la atacurile la scară largă și neîncetate ale Rusiei asupra infrastructurii civile, inclusiv asupra instalațiilor energetice, zonelor rezidențiale, școlilor și spitalelor; îndeamnă Rusia să înceteze imediat toate ostilitățile, bombardamentele și atacurile împotriva civililor; cere ca toate părțile să își respecte pe deplin obligațiile care le revin în temeiul dreptului internațional umanitar de a cruța populația civilă și bunurile civile, de a nu ataca, distruge, îndepărta sau face inutilizabile bunurile necesare supraviețuirii populației civile, precum și de a respecta și proteja personalul umanitar și transporturile folosite pentru operațiunile de ajutor umanitar; subliniază că cei responsabili de crime de război trebuie trași la răspundere în acord cu dreptul internațional;

12. denunță efectele pe care războiul îl are asupra sănătății mintale, fizice, sexuale și reproductive a femeilor; constată că distrugerea infrastructurii din Ucraina are consecințe dezastruoase pentru sănătatea femeilor, care sunt adesea cele care desfășoară activități medicale și de îngrijire;

13. își exprimă îngrijorarea cu privire la consecințele economice, de mediu, energetice și sociale pe care războiul le are nu numai în Europa, ci și în întreaga lume; constată că inflația, cauzată în parte de creșterea prețurilor la energie, reduce numărul lucrătorilor și afectează grupurile cele mai vulnerabile; își exprimă îngrijorarea cu privire la impactul războiului asupra mediului și la dependența energetică tot mai mare a UE de gazul lichefiat din Statele Unite;

14. regretă că Directiva privind protecția temporară[1] este interpretată atât de restrictiv încât multe femei care au fugit din calea războiului de agresiune al Rusiei nu pot avea acces la servicii de avort sau la alte tratamente pentru sănătatea sexuală și reproductivă, inclusiv la tratamente în urma abuzului sexual; este consternat de faptul că, în consecință, multe femei au fost obligate să se întoarcă în Ucraina devastată de război pentru a avea acces la servicii și drepturi în materie de sănătate sexuală și reproductivă și la servicii de asistență reproductivă; invită Comisia să revizuiască Directiva privind protecția temporară pentru a se asigura că toate statele membre sunt obligate să ofere aceeași îngrijire pe care femeile ar putea să o primească în Ucraina;

15. solicită UE să sprijine procesele judiciare internaționale pentru a judeca crimele de război comise în timpul războiului; subliniază necesitatea de a adera la principiile refacerii și nerepetării;

16. reamintește că reconstrucția Ucrainei trebuie să fie cea mai mare prioritate și că Rusia trebuie să contribuie financiar la această reconstrucție; ia act de faptul că este important ca reconstrucția să se bazeze pe nevoile poporului ucrainean, nu pe interese de profit corporatiste; cere să se șteargă datoria Ucrainei pentru a permite reconstrucția întreprinderilor și infrastructurilor strategice distruse în război; sprijină organizarea în timp util a unei conferințe internaționale de strângere de fonduri pentru fondul fiduciar de solidaritate cu Ucraina; subliniază că trebuie acordată prioritate reconstrucției infrastructurii necesare pentru întoarcerea în siguranță a ucrainenilor care doresc să revină în țară;

17. subliniază că trebuie să se garanteze că nicio persoană care dorește să părăsească Ucraina nu este împiedicată să plece din țară, inclusiv victimele exploatării reproductive, și că toți cei care fug din Ucraina pot beneficia de protecție și azil, inclusiv studenții internaționali, femeile transgen și cetățenii ucraineni și ruși care refuză să meargă la război din motive de conștiință, și că aceștia pot circula în interiorul UE; condamnă arestarea studenților internaționali care fug din Ucraina; regretă faptul că autoritățile ucrainene interzic bărbaților de o anumită vârstă să fugă din calea războiului; invită autoritățile ucrainene și ruse să își reconsidere politica de recrutare forțată a bărbaților cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani fără experiență militară; își exprimă, de asemenea, îngrijorarea cu privire la „mobilizarea parțială” decretată în Rusia în septembrie 2022, prin care se interzice bărbaților ruși să părăsească țara după primirea unui ordin de înrolare;

18. este profund îngrijorat de faptul că, potrivit raportului Curții de Conturi Europene din 2021 privind reducerea marii corupții din Ucraina, marea corupție și acapararea statului au fost încă larg răspândite în Ucraina, în pofida acțiunilor UE de a aborda această problemă ca o prioritate transversală și că oligarhii și interesele personale din Ucraina au fost cauza principală a corupției și au reprezentat principalul obstacol în calea statului de drept și a dezvoltării economice în această țară; subliniază că avizul Curții de Conturi Europene din iunie 2023 privind Mecanismul pentru Ucraina a reiterat mesajul raportului privind marea corupție și acapararea statului în Ucraina și a menționat că aceste elemente prezintă un risc sistemic pentru Mecanismul pentru Ucraina; invită Comisia să elaboreze un document strategic privind prevenirea și combaterea marii corupții, inclusiv acapararea statului în Ucraina, în conformitate cu recomandarea Curții de Conturi Europene;

19. este profund îngrijorat de schimbările care se fac în legislația ucraineană a muncii și reamintește importanța unor sindicate puternice, a unor condiții bune de muncă și a unui sector public puternic și funcțional ca fundament pentru ca o societate să fie bine echipată pentru a face față provocărilor externe, cum ar fi războiul;

20. subliniază recomandările Grupului de lucru la nivel înalt privind consecințele războiului asupra mediului; consideră că ar trebui să se acorde mai multă atenție consecințelor războaielor asupra mediului, în special în perioadele de intensificare a crizelor ecologice mondiale; îndeamnă Adunarea statelor părți la Curtea Penală Internațională să includă „ecocidul” printre crimele internaționale cele mai grave în temeiul Statutului de la Roma;

21. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Organizației Națiunilor Unite, Consiliului Europei, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, Președintelui, Guvernului și Parlamentului Ucrainei, precum și Președintelui, Guvernului și Parlamentului Federației Ruse.

 

 

 

• [1] Directiva 2001/55/CE a Consiliului din 20 iulie 2001 privind standardele minime pentru acordarea protecției temporare, în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate, și măsurile de promovare a unui echilibru între eforturile statelor membre pentru primirea acestor persoane și suportarea consecințelor acestei primiri (JO L 212, 7.8.2001, p. 12, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2001/55/oj).