PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la inundațiile devastatoare din Europa Centrală și de Est, pierderile de vieți omenești și la cât este de pregătită UE să acționeze în cazul acestor catastrofe agravate de schimbările climatice
17.9.2024 - (2024/2817(RSP))
în conformitate cu articolul 136 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Bartosz Arłukowicz, Andrey Novakov, András Tivadar Kulja, Siegfried Mureşan, Lídia Pereira, Peter Liese, Oliver Schenk, Ioan‑Rareş Bogdan, Daniel Buda, Andrzej Buła, Dan‑Ştefan Motreanu, Virgil‑Daniel Popescu, Adina Vălean, Dolors Montserrat, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Gheorghe Falcă, Mircea‑Gheorghe Hava, Reinhold Lopatka, Tomáš Zdechovský, Danuše Nerudová, Alexander Bernhuber, Miriam Lexmann, Luděk Niedermayer, Zoltán Tarr, Jan Farský
în numele Grupului PPE
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B10-0057/2024
B10‑0057/2024
Rezoluția Parlamentului European referitoare la inundațiile devastatoare din Europa Centrală și de Est, pierderile de vieți omenești și la cât este de pregătită UE să acționeze în cazul acestor catastrofe agravate de schimbările climatice
Parlamentul European,
– având în vedere verificarea adecvării Directivei-cadru privind apa, a Directivei privind apele subterane, a Directivei privind standardele de calitate a mediului și a Directivei privind inundațiile, efectuată în 2019 de către Comisie (SWD(2019)0439),
– având în vedere comunicarea Comisiei din 24 februarie 2021 intitulată „Construirea unei Europe reziliente la schimbările climatice – Noua Strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice” (COM(2021)0082),
– având în vedere rezoluția sa din 17 decembrie 2020 referitoare la Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice[1],
– având în vedere orientările Comisiei din 26 iulie 2023 privind strategiile și planurile de adaptare ale statelor membre,
– având în vedere rezoluția sa din 15 septembrie 2022 referitoare la consecințele secetei, ale incendiilor și ale altor fenomene meteorologice extreme: intensificarea eforturilor UE de combatere a schimbărilor climatice[2],
– având în vedere rezoluția sa din 15 iunie 2023 referitoare la Ziua Europeană pentru Victimele Crizei Climatice Mondiale[3],
– având în vedere Raportul nr. 1/2024 al Agenției Europene de Mediu intitulat „Evaluarea europeană a riscurilor climatice” (EUCRA),
– având în vedere comunicarea Comisiei din 12 martie 2024 intitulată „Gestionarea riscurilor climatice – protejarea oamenilor și a prosperității” (COM(2024)0091),
– având în vedere Raportul nr. 3/2024 al Agenției Europene de Mediu intitulat „Responding to climate change impacts on human health in Europe: focus on floods, droughts and water quality” (Răspunsul la efectele schimbărilor climatice asupra sănătății umane în Europa: concentrarea atenției asupra inundațiilor, secetei și calității apei),
– având în vedere Raportul final referitor la dialogul privind reziliența la schimbările climatice, publicat în iulie 2024,
– având în vedere comunicarea Comisiei din 29 mai 2024, intitulată „Evaluarea mecanismului de protecție civilă al Uniunii - Consolidarea pregătirii pentru situații de urgență a UE” (COM(2024)0212),
– având în vedere Declarația Comisiei din 18 septembrie 2024 referitoare la inundațiile devastatoare din Europa Centrală și de Est, pierderile de vieți omenești și la cât este de pregătită UE să acționeze în cazul acestor catastrofe agravate de schimbările climatice,
– având în vedere articolul 136 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât temperatura medie pe continentul european în vara anului 2024 a fost cea mai ridicată din istorie pentru sezonul avut în vedere, depășind cu 1,54 °C media înregistrată în perioada 1991-2020 și depășind, în același timp, recordul de temperatură înregistrat anterior în 2022[4];
B. întrucât numai în ultimii 30 de ani inundațiile de la nivel european au afectat 5,5 milioane de persoane, cauzând aproape 3 000 de pierderi de vieți omenești și daune economice în valoare de peste 170 de miliarde EUR; întrucât schimbările climatice cresc semnificativ riscurile de inundații în întreaga Europă[5];
C. întrucât prima Evaluare europeană a riscurilor climatice și Comunicarea Comisiei privind gestionarea riscurilor climatice – protejarea oamenilor și a prosperității subliniază că fenomenele grave, cum ar fi incendiile forestiere, seceta și inundațiile, devin din ce în ce mai frecvente în întreaga Europă;
D. întrucât cercetarea cu privire la riscurile de inundații și combaterea acestora necesită o abordare holistică, care să ia în considerare diverși factori, inclusiv industria, transporturile, practicile de subscriere a polițelor de asigurare, schimbările demografice, răspunderea financiară și alte aspecte relevante;
E. întrucât cooperarea eficace și coordonată între serviciile de salvare și schimbul transfrontalier rapid de resurse și cunoștințe de specialitate ca răspuns la inundațiile din Europa Centrală și de Est au salvat vieți și au prevenit daune mai grave; întrucât coordonarea la nivelul UE, punerea în comun a resurselor și schimbul de bune practici sunt esențiale pentru succesul ajutorului în caz de dezastre;
F. întrucât UE a angajat fonduri semnificative pentru a contracara riscurile de inundații prin construirea unei infrastructuri de gestionare a inundațiilor, cum ar fi rezervorul Racibórz Dolny din Polonia, care a jucat un rol esențial în limitarea daunelor provocate de inundații în Wrocław;
G. întrucât „inundațiile mileniului”, care au survenit în 1997 și 2002, au avut provocat, împreună, un număr de peste 150 de decese și au cauzat daune în valoare de peste 4 miliarde EUR; întrucât inundațiile actuale sunt mai puțin grave, ele soldându-se până în prezent cu 16 pierderi de vieți omenești, dar amploarea daunelor materiale și naturale pare să fie mai semnificativă în unele regiuni în comparație cu 1997;
H. întrucât, datorită orientării sale regionale, a abordării bazate pe realitatea zonei, a planificării strategice și a modelului de punere în aplicare eficace, politica de coeziune ar trebui să joace un rol esențial în prevenirea dezastrelor, în redresarea în urma șocurilor simetrice și asimetrice și în combaterea schimbărilor climatice,
Aspecte generale
1. își exprimă profunda compasiune și solidaritate cu victimele, familiile acestora, persoanele și comunitățile afectate de fenomenele meteorologice extreme în curs și de inundațiile grave din Europa Centrală și de Est, inclusiv din Austria, Cehia, Ungaria, Polonia, România și Slovacia, precum și cu persoanele afectate de incendiile forestiere din Grecia și Portugalia;
2. salută angajamentul și eforturile neobosite ale departamentelor de pompieri profesioniști și voluntari, ale organizațiilor de salvare, ale voluntarilor și ale armatei din țările afectate de inundații și de alte dezastre naturale de pe întreg teritoriul Europei, precum și ale autorităților naționale, regionale și locale și ale cetățenilor care și-au riscat viața pentru a salva alte persoane și a proteja locuințele și infrastructura; subliniază faptul că serviciile de urgență au jucat un rol esențial în salvarea de vieți, evacuarea zonelor vulnerabile și protejarea proprietății în condiții adesea dificile și că eforturile neobosite și disponibilitatea angajaților acestora de a acționa, chiar și cu riscul vieții lor, au jucat un rol esențial în limitarea catastrofei;
3. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la creșterea tot mai accentuată a intensității și a frecvenței fenomenelor meteorologice extreme în întreaga UE, inclusiv ale precipitațiilor extreme și inundațiilor la scară largă, precum și ale valurilor de căldură și incendiilor forestiere; este, de asemenea, preocupat de impactul lor grav și direct asupra sănătății umane, a mijloacelor de subzistență, a locuințelor, a infrastructurii, a agriculturii și a securității alimentare; subliniază necesitatea urgentă de a consolida răspunsul colectiv al UE la efectele unor astfel de fenomene meteorologice nefavorabile prin măsuri eficace de protecție civilă și de adaptare și atenuare cu scopul de a proteja oamenii, mijloacele de subzistență și economia;
Protecția civilă și ajutoarele în caz de dezastre
Protecția civilă
4. încurajează statele membre afectate să solicite activarea mecanismului de protecție civilă al UE și invită Comisia și celelalte state membre să răspundă fără întârziere tuturor cererilor de sprijin; salută intenția guvernului ucrainean de a sprijini UE cu unități de servicii de urgență;
5. regretă reducerile bugetare de 37 de milioane EUR (în credite de angajament) și de 154,9 milioane EUR (în credite de plată) pentru mecanismul de protecție civilă al UE (rescEU); solicită să se aloce mai multe fonduri pentru liniile bugetare relevante și pe durata următorului cadru financiar multianual (CFM);
6. invită Comisia să finalizeze rapid revizuirea planificată a mecanismului de protecție civilă al UE, inclusiv a Centrului său de coordonare a răspunsului la situații de urgență, în primul an al mandatului noii Comisii, și să prezinte măsuri concrete pentru consolidarea și dezvoltarea în continuare a capacității colective a UE de a reacționa la dezastre naturale, spre exemplu prin crearea unei forțe de protecție civilă a UE pentru rezervele strategice de alimente, apă, medicamente și echipamente medicale, prin sprijinirea introducerii unor instrumente mobile de avertizare timpurie pentru cetățeni, atribuirea în comun a unor noi contracte publice pentru modernizarea activelor de protecție civilă și prin sprijinirea programelor menite să ofere formare și echipamente pentru serviciile de voluntariat în domeniul protecției civile și să facă posibile schimburile între acestea;
Sprijinul financiar și instrumentele bugetare
7. solicită UE să ofere imediat asistență financiară și tehnică țărilor afectate, punând accentul pe eforturile de reconstrucție sustenabilă și pe modernizarea sistemelor de prevenire a inundațiilor în zonele cu risc ridicat;
8. îndeamnă Comisia să exploreze toate căile posibile de accelerare a mobilizării Fondului de solidaritate al UE; solicită, de asemenea, să se creeze o linie de finanțare de urgență pentru a facilita redresarea rapidă a zonelor afectate, refacerea infrastructurii și a mijloacelor de subzistență, precum și să se investească în măsurile preventive de reducere a impactului viitoarelor fenomene meteorologice extreme;
9. subliniază că inundațiile, seceta, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme creează provocări majore pentru agricultori și sectorul agricol; invită Comisia să abordeze mai eficient impactul acestor pericole legate de climă asupra producției de alimente, a securității alimentare și a veniturilor fermierilor;
Politica regională
10. invită Comisia să ofere sprijin tehnic și financiar regiunilor afectate în mod disproporționat de schimbările climatice, inclusiv prin intermediul instrumentului politicii de coeziune, asigurându-se că nicio țară membră sau regiune nu este lăsată în urmă în eforturile de consolidare a rezilienței la schimbările climatice și a pregătirii pentru dezastre; subliniază importanța punerii la dispoziție a ajutorului și a resurselor financiare în zonele afectate într-un mod cât mai rapid, mai simplu și mai flexibil posibil;
11. sprijină ferm consolidarea investițiilor UE legate de reziliența regională și locală în următorul CFM, în special în cadrul politicii de coeziune; recunoaște necesitatea unor mecanisme integrate de flexibilitate în situații de criză în contextul finanțării regionale pentru a proteja investițiile suplimentare pentru proiectele care sunt deteriorate sau distruse înainte de a fi puse în aplicare pe deplin; propune crearea unei axe prioritare specifice în cadrul politicii de coeziune pentru ca autoritățile locale și regionale să abordeze prioritățile emergente în cadrul unui proces ascendent, inițiat la nivel regional și local; consideră că principiul-cheie ar trebui să fie o abordare a investițiilor adaptată nevoilor specifice de pe teren; solicită ca investițiile în adaptarea la schimbările climatice, prevenirea dezastrelor și pregătirea pentru intervenție în caz de dezastre să fie garantate fie printr-un obiectiv de politică specific, instituit în cadrul politicii de dezvoltare regională și de coeziune, fie printr-o concentrare tematică specifică sau printr-o condiție favorizantă specifică cu scopul de a asigura investiții sustenabile în infrastructura locală și regională și în gestionarea riscurilor în zonele urbane și rurale mai puțin dezvoltate, inclusiv în regiunile de frontieră, în insule și în regiunile ultraperiferice;
12. recunoaște faptul că viitoarea politică de coeziune a UE ar trebui să se concentreze și mai mult pe atenuarea schimbărilor climatice și pe adaptarea la acestea; reliefează importanța elaborării și a menținerii unor programe și măsuri adaptate ale UE pentru regiunile care tind să fie lovite de dezastre naturale; consideră că investițiile regionale realizate prin intermediul bugetului UE ar trebui să facă în continuare obiectul gestiunii partajate pentru programare și punere în aplicare, cu scopul de a putea răspunde nevoilor statelor membre, ale regiunilor și ale zonelor urbane, rurale și îndepărtate, în special în vederea adaptării zonelor urbane și rurale la noi provocări, cum ar fi inundațiile;
13. subliniază că există diferențe între statele membre în ceea ce privește competențele autorităților lor locale și regionale; solicită să se recurgă la o abordare consolidată, bazată pe realitatea zonei, pentru a aduce pregătirea pentru dezastre și capacitățile de gestionare a acestora mai aproape de nivelul regional și local; subliniază, de asemenea, că politica regională a UE a avut un rol esențial în dezvoltarea unor astfel de capacități și solicită consolidarea rolului său; subliniază rolul esențial pe care îl au capacitățile tehnice, financiare și administrative pentru a garanta faptul că organismele de gestionare și autoritățile locale și regionale dobândesc cunoștințe tehnice, în special în ceea ce privește schimbările climatice, pe care le pot utiliza pentru planificarea și gestionarea zonelor urbane și rurale; este convins că acest lucru va duce la o mai bună concepere și evaluare a propunerilor de proiecte, la o alocare mai eficientă a resurselor și la o execuție bugetară satisfăcătoare, fără un risc semnificativ de dezangajare a investițiilor UE;
14. solicită ca programele existente de asistență tehnică și de consiliere să vizeze în mod specific municipalitățile mai mici și zonele transfrontaliere, îndepărtate și rurale, precum și regiunile ultraperiferice și insulare, pentru a le ajuta să facă față noilor provocări, cum ar fi tranziția verde și schimbările climatice; subliniază, în acest sens, importanța dezvoltării instrumentelor de asistență tehnică în colaborare între Banca Europeană de Investiții și Comisie; solicită un sprijin specific sub forma unei finanțări de 100 % din partea UE pentru consolidarea capacităților tehnice, financiare și administrative, conceperea și pregătirea proiectelor, identificarea și dezvoltarea rezervei de proiecte, precum și pentru capacitățile de planificare strategică, inclusiv instrumentele de planificare; solicită să se asigure o mai mare implicare a inițiativelor Comisiei, cum ar fi Convenția UE a primarilor privind clima și energia, în procesul de elaborare și punere în aplicare a următoarei generații de investiții în pregătirea pentru dezastre; recunoaște că sprijinul pentru politică și punerea în aplicare, adresat primarilor și autorităților locale, generează rezultate semnificativ mai bune în contextul punerii în aplicare a politicii; solicită să se recurgă la o abordare consolidată bazată pe realitatea zonei, pentru a aduce gestionarea investițiilor regionale ale UE mai aproape de nivelul regional și local;
Adaptarea la schimbările climatice
15. invită Comisia să prezinte rapid Planul european de adaptare la schimbările climatice pe care l-a anunțat ca parte a orientărilor politice pentru perioada 2024-2029 pentru viitoarea Comisie Europeană, cu scopul de a ne pregăti societățile și a asigura adaptarea la impactul schimbărilor climatice, să asigure evaluări periodice ale riscurilor bazate pe date științifice și să sprijine statele membre în ceea ce privește pregătirea, planificarea și cooperarea transfrontalieră;
16. subliniază, în acest sens, necesitatea unor investiții urgente suplimentare în măsuri de gestionare a inundațiilor și de prevenire a riscurilor, inclusiv a unor sisteme îmbunătățite de alertă timpurie, a unor sisteme de monitorizare în timp real, a infrastructurii de gestionare a inundațiilor și a soluțiilor bazate pe natură, precum și a investițiilor pe termen lung în infrastructura verde și albastră, de exemplu prin refacerea zonelor inundabile naturale pentru a oferi pâraielor și râurilor mai mult spațiu;
17. invită Comisia, în acest sens, să reducă obstacolele birocratice și să accelereze procedurile de aprobare pentru repararea și construirea infrastructurii de gestionare a inundațiilor și pentru soluțiile bazate pe natură, astfel încât măsurile de protecție necesare de urgență să poată fi puse în aplicare fără întârzieri inutile; subliniază că acest lucru necesită proceduri mai eficiente din punctul de vedere al timpului, responsabilități bine definite și un accent clar pe măsurile de construcție necesare;
18. solicită Comisiei să evalueze punerea în aplicare a legislației existente în materie de prevenire a inundațiilor în UE și eficacitatea proiectelor anterioare finanțate de UE, oferind recomandări pentru o mai bună utilizare a fondurilor UE;
19. recomandă utilizarea produselor Copernicus avansate și a datelor obținute prin teledetecție pentru a sprijini măsurile preventive;
20. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.