Propunere de rezoluţie - B10-0058/2024Propunere de rezoluţie
B10-0058/2024
Parlamentul European

PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la inundațiile devastatoare din Europa Centrală și de Est, pierderile de vieți omenești și cât este de pregătită UE să acționeze în cazul acestor catastrofe agravate de schimbările climatice

17.9.2024 - (2024/2817(RSP))

depusă pe baza declarației Comisiei
în conformitate cu articolul 136 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Jonas Sjöstedt, Younous Omarjee
în numele Grupului The Left

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B10-0057/2024

Procedură : 2024/2817(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B10-0058/2024
Texte depuse :
B10-0058/2024
Dezbateri :
Voturi :
Texte adoptate :

B10‑0058/2024

Rezoluția Parlamentului European referitoare la inundațiile devastatoare din Europa Centrală și de Est, pierderile de vieți omenești și cât este de pregătită UE să acționeze în cazul acestor catastrofe agravate de schimbările climatice

(2024/2817(RSP))

Parlamentul European,

– având în vedere comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 intitulată „Pactul verde european” (COM(2019)0640) și rezoluția Parlamentului European din 15 ianuarie 2020[1] pe această temă,

– având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”)[2],

– având în vedere comunicarea Comisiei din 20 mai 2020 intitulată „Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030: Readucerea naturii în viețile noastre” (COM(2020)0380) și rezoluția Parlamentului European din 9 iunie 2021[3] referitoare la aceasta,

– având în vedere Convenția-cadru a ONU asupra schimbărilor climatice, în special Acordul de la Paris din 2015, care a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016,

– având în vedere obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU,

– având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind diversitatea biologică,

– având în vedere raportul global de evaluare a biodiversității și serviciilor ecosistemice, publicat în mai 2019 de Platforma interguvernamentală științifico-politică privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice,

– având în vedere Regulamentul (UE) 2024/1991 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2024 privind restaurarea naturii și de modificare a Regulamentului (UE) 2022/869[4] (Regulamentul privind restaurarea naturii),

– având în vedere rezoluția sa din 28 noiembrie 2019 referitoare la urgența climatică și de mediu[5],

– având în vedere rezoluția sa din 17 decembrie 2020 referitoare la Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice[6],

– având în vedere Carta europeană a resurselor de apă,

– având în vedere Raportul nr. 01/2024 al Agenției Europene de Mediu (AEM) privind evaluarea europeană a riscurilor climatice[7],

– având în vedere raportul Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) intitulat „Schimbările climatice 2022: consecințe, adaptare și vulnerabilitate”,

– având în vedere rapoartele de evaluare și rapoartele speciale ale IPCC,

– având în vedere comunicarea Comisiei din 24 februarie 2021 intitulată „Construirea unei Europe reziliente la schimbările climatice – Noua strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice” (COM(2021)0082),

– având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (Regulamentul privind dispozițiile comune)[8],

– având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune[9],

– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene[10],

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 29 mai 2024 privind evaluarea mecanismului de protecție civilă al Uniunii – Consolidarea pregătirii UE pentru situații de urgență a UE (COM(2024)0212),

– având în vedere Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu din 12 martie 2024 privind progresele în ceea ce privește punerea în aplicare a articolului 6 din mecanismul de protecție civilă al Uniunii (Decizia nr. 1313/2013/UE) Prevenirea și managementul riscurilor de dezastre în Europa (COM(2024)0130),

– având în vedere rezoluția sa din 15 iunie 2023 referitoare la Ziua europeană pentru victimele crizei climatice mondiale[11],

– având în vedere raportul AEM intitulat „Răspunsul la efectele schimbărilor climatice asupra sănătății umane în Europa: cu accent pe inundații, secete și calitatea apei”,

– având în vedere articolul 136 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât precipitațiile extrem de abundente și persistente cauzate de ciclonul Boris au provocat inundații catastrofale în țări din Europa Centrală și de Est, în special în Polonia, România, Austria, Cehia, Ungaria și Slovacia; întrucât în multe zone din regiune, în doar câteva zile au căzut precipitații care în mod normal ar corespunde mai multor luni de ploaie; întrucât se preconizează că ploile din regiune se vor opri la jumătatea săptămânii, însă ar putea dura zile până când apele se vor retrage;

B. întrucât, până în prezent, cel puțin 18 persoane și-au pierdut viața din cauza inundațiilor și mai multe persoane sunt declarate dispărute în țările din regiune; întrucât zeci de mii de persoane au fost evacuate din casele lor; întrucât mii de locuințe și bunuri au fost distruse de inundații;

C. întrucât ploile abundente și inundațiile au provocat daune enorme infrastructurii esențiale; întrucât mai multe poduri s-au prăbușit și câteva baraje au cedat, inundând orașe în aval; întrucât mii de oameni au rămas fără electricitate, încălzire și apă potabilă;

D. întrucât 2023 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, iar temperatura medie globală în perioada de 12 luni cuprinsă între februarie 2023 și ianuarie 2024 a depășit nivelurile preindustriale cu 1,5° C[12];

E. întrucât fenomenele meteorologice extreme din această vară au avut repercusiuni grave asupra mijloacelor de subzistență ale oamenilor; întrucât presiunea continuă exercitată de inundații, secete și călduri extreme, precum și de alte fenomene meteorologice provocate de schimbările climatice au afectat resursele naturale pe care se bazează oamenii; întrucât alte efecte ale schimbărilor climatice, și anume cele cu o evoluție lentă, au și ele efecte devastatoare asupra mijloacelor de subzistență;

F. întrucât o acțiune imediată și ambițioasă este esențială pentru limitarea încălzirii globale la 1,5° C, pentru a evita pierderea masivă a biodiversității, degradarea ecosistemelor, penuria de resurse, poluarea și creșterea riscurilor pentru sănătate; întrucât efectele crizei climatice se fac deja simțite în întreaga lume și continuă să se agraveze într-un ritm alarmant;

G. întrucât umanitatea nu este în grafic pentru a limita încălzirea globală în conformitate cu Acordul de la Paris, care urmărește să limiteze creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2° C peste nivelurile preindustriale și să încurajeze eforturi pentru ca creșterea temperaturii să fie limitată la 1,5° C peste nivelurile preindustriale; întrucât lumea ar fi pe calea cea bună să limiteze creșterea temperaturii la 2,9° C peste nivelurile preindustriale în acest secol dacă s-ar pune în aplicare integral contribuțiile necondiționate stabilite la nivel național (CSN) în temeiul Acordului de la Paris;

H. întrucât ne mai rămâne doar o singură șansă să rezolvăm aceste crize de mediu și sociale; întrucât singura modalitate pentru a depăși cu succes aceste provocări comune este să abordăm toate crizele laolaltă; întrucât noua Comisie este ultima care poate să prezinte propuneri pentru a rezolva aceste crize și nu își poate permite să eșueze în această sarcină;

I. întrucât raportul AEM de evaluare a riscurilor climatice (EUCRA) subliniază că Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid din lume, iar temperaturile de aici cresc de aproximativ două ori mai mult decât media globală ca urmare a schimbărilor climatice, ploile abundente și alte precipitații extreme crescând tot mai mult în amploare, în ultimii ani fiind înregistrate inundații catastrofale în diferite regiuni, concomitent cu o scădere considerabilă a precipitațiilor în general și cu secete mai grave; întrucât raportul trage un semnal de alarmă că mai multe riscuri climatice au atins deja niveluri critice și se impun măsuri decisive acum;

J. întrucât EUCRA subliniază că, dacă nu se iau măsuri decisive acum, majoritatea riscurilor climatice identificate ar putea atinge niveluri critice sau catastrofale până la sfârșitul acestui secol, printre care, de exemplu, pierderi economice cauzate de inundațiile costiere, a căror valoare ar putea depăși o mie de miliarde EUR pe an; întrucât raportul accentuează că măsura în care UE poate evita daunele va depinde în mare măsură de cât de repede pot fi reduse emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial și de cât de rapid și eficace pot societățile noastre să se pregătească și să se adapteze la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice;

K. întrucât ecosistemele degradate contribuie la inundații și exacerbează consecințele acestora; întrucât ecosistemele sănătoase, cu râuri cu curgere liberă, zone umede, zone de retenție și zone inundabile, vor avea o capacitate mult mai mare de retenție a apei;

L. întrucât schimbările climatice reprezintă un factor de multiplicare a riscurilor care poate exacerba riscurile și crizele existente; întrucât riscurile climatice în cascadă pot conduce la probleme sistemice care afectează societăți întregi, grupurile sociale vulnerabile fiind afectate în mod deosebit;

M. întrucât Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE), instituit prin Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului, creat în urma inundațiilor majore care au lovit Europa Centrală în 2002, oferă asistență financiară statelor membre și țărilor în curs de aderare afectate de catastrofe naturale majore (și regionale) și de situații de urgență majore în materie de sănătate publică; întrucât FSUE reprezintă concretizarea unei voințe de solidaritate față de populațiile din regiunile UE afectate de astfel de catastrofe;

N. întrucât, potrivit datelor Eurobarometru, majoritatea europenilor consideră că tranziția către o economie verde ar trebui accelerată, iar aproape 4 din 10 cetățeni ai UE declară că se simt expuși personal riscurilor și amenințărilor legate de mediu și climă;

O. întrucât, în prezent, unul din opt europeni trăiește în zone potențial predispuse la inundații fluviale, iar modelele actuale de dezvoltare din zonele de risc pun în pericol tot mai multe persoane[13]; întrucât multe dintre aceste zone au sisteme de apărare împotriva inundațiilor, dar nivelul de protecție pe care îl oferă variază; întrucât riscul tot mai mare de inundații de amploare cauzate de râuri, mări și precipitații abundente în contextul schimbărilor climatice din mare parte a Europei va duce la o creștere a numărului de persoane expuse și va pune la încercare infrastructura noastră de protecție actuală, impunând acțiuni concertate pentru a preveni pierderea de vieți omenești și daunele la adresa sănătății; întrucât inundațiile nu afectează doar sănătatea fizică a europenilor, ci pot avea efecte negative și asupra sănătății mintale;

P. întrucât, potrivit AEM[14], o continuare a inundațiilor și a precipitațiilor extreme poate periclita realizarea ambițiilor de reducere la zero a poluării în Europa, deoarece revărsările combinate din sistemele de canalizare, daunele aduse instalațiilor industriale și scurgerile de pe câmpuri și străzi afectează calitatea apei;

Q. întrucât inundațiile, la fel ca alte fenomene meteorologice extreme, afectează mai grav grupurile vulnerabile decât populația în general; întrucât cetățenii în vârstă, copiii, persoanele cu o stare de sănătate precară și grupurile dezavantajate din punct de vedere economic, precum și echipele serviciilor de urgență și profesioniștii din domeniul curățeniei se numără în mod constant printre grupurile cele mai afectate de inundații și suferă cel mai mult fizic și mental, fie imediat după evenimentele meteorologice extreme, fie pe termen lung; întrucât grupurile care nu dispun de locuințe stabile și care depind de locuri de muncă precare sunt afectate mai acut de dezastrele naturale; întrucât un alt grup-cheie predispus riscului de a suferi efecte în cascadă asupra sănătății ca urmare a secetelor și a inundațiilor îl reprezintă fermierii și comunitățile rurale în sens mai larg, ale căror mijloace de subzistență depind de condiții meteorologice adecvate și previzibile și stabilitatea climei[15];

R. întrucât UE s-a angajat, prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE (UCPM), să sprijine, să coordoneze și să completeze acțiunea statelor membre în domeniul protecției civile pentru a preveni dezastrele naturale și provocate de om în interiorul și în afara Uniunii și pentru a se pregăti și a răspunde la acestea;

S. întrucât o evaluare a actualului UCPM, adoptată de Comisie în mai 2024[16], arată că va fi necesar un răspuns mai coordonat între diferite sectoare și la diverse niveluri, dată fiind creșterea numărului și amplorii situațiilor de urgență complexe; întrucât în evaluare au fost exprimate și preocupări legate de faptul că flexibilitatea UCPM ar putea să nu fie suficientă pentru a răspunde noilor nevoi, deoarece dezastrele devin din ce în ce mai frecvente și mai complexe, iar schimbările climatice exacerbează această tendință;

T. întrucât în 2019 a fost creat un mecanism suplimentar față de UCPM, rescEU, care să asigure că țările europene beneficiază de un nivel suplimentar de protecție în caz de dezastre naturale; întrucât statul membru în cauză trebuie să pună la dispoziția celor afectați resurse adecvate;

U. întrucât pe parcursul unei perioade de tranziție de cinci ani, Comisia a oferit finanțare pentru a se asigura că se pun la dispoziție capacități naționale în cel mai scurt timp ca parte a capacităților rescEU;

V. întrucât aceste inundații devastatoare au loc nu doar în Europa, ci în întreaga lume; întrucât în urma taifunului Yagi, care pe moment a fost cel mai puternic taifun în acest an, sute de persoane și-au pierdut viața și sute de mii de locuințe au fost distruse în Asia de Est;

W. întrucât precipitațiile abundente din Europa Centrală și de Est au loc în același timp cu incendiile forestiere devastatoare din Portugalia, unde mai multe persoane și-au pierdut viața din cauza incendiilor și mai multe sate au fost evacuate; întrucât UCPM a fost activat pentru a trimite aeronave din alte state membre în regiunea afectată,

1. își exprimă compasiunea și solidaritatea cu cei care și-au pierdut viața, persoane apropiate lor și mijloacele de subzistență în Europa Centrală și de Est ca urmare a inundațiilor provocate de ciclonul Boris;

2. laudă eforturile de a ajuta victimele inundațiilor și apreciază ofertele de asistență pentru regiunile afectate, inclusiv din Ucraina; își exprimă admirația față de operațiunile de salvare, adesea îndrăznețe, pe care le-au desfășurat lucrătorii serviciilor de urgență;

3. subliniază că va fi nevoie de eforturi imense pentru a reface și repara daunele enorme din regiune și solicită să se dea dovadă de solidaritate față de regiunile afectate și să li se ofere acestora asistență;

4. recunoaște că precipitațiile extreme s-au intensificat în multe părți ale Europei, ceea ce a dus la creșterea riscurilor de inundații și la inundații devastatoare în ultimii ani, și se preconizează că această tendință se va accentua în condițiile de încălzire a climei[17]; atrage atenția că Europa a fost afectată și de alte inundații soldate cu morți în ultimii ani (inundațiile din Emilia-Romagna din 2023, inundațiile din Europa din 2021) și că alte părți ale lumii se confruntă și ele cu riscuri similare și cu efecte similare ale schimbărilor climatice;

5. este șocat, dar nu mirat, de efectele catastrofale ale inundațiilor și ale altor fenomene meteorologice extreme exacerbate de schimbările climatice; subliniază că dovezile științifice au indicat de mult că fenomenele meteorologice extreme vor deveni mai accentuate și că, fără un răspuns adecvat din partea UE și a statelor sale membre, situația se va înrăutăți; subliniază că sunt necesare eforturi mai susținute în ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice, dar cele mai importante acțiuni pentru a preveni și mai multe inundații catastrofale și alte fenomene meteorologice extreme constau în accelerarea eforturilor UE și globale vizând atingerea obiectivelor Acordului de la Paris, evitând totodată depășirea punctului în care schimbările climatice riscă să treacă de punctul critic al sistemului climatic;

6. avertizează că consecințele urgenței climatice și de mediu, cum ar fi inundațiile actuale din Europa Centrală și de Est, vor deveni din ce în ce mai frecvente, mai răspândite și mai grave;

7. subliniază că, pentru a garanta siguranța cetățenilor UE, este necesar un obiectiv climatic puternic și ambițios al UE pentru 2040, aliniat la obiectivul de limitare a încălzirii la 1,5° C; subliniază că atenuarea puternică a schimbărilor climatice și stabilitatea sistemului climatic reprezintă o condiție prealabilă pentru un sector agricol prosper în UE, fiind așadar esențiale pentru a garanta siguranța alimentară și bunăstarea socioeconomică a fermierilor și a zonelor rurale ale UE;

8. consideră că UE și statele sale membre nu își pot atinge obiectivele climatice decât dacă tranziția este justă și nu lasă pe nimeni în urmă, deoarece politicile depind de susținerea publică; este ferm convins că este nevoie de mai multă atenție și de un cadru mai solid pentru a aborda impactul socioeconomic pe termen scurt și mediu al tranziției, în special pentru gospodăriile cu venituri mici; subliniază că justiția climatică la nivel de generații impune o atenuare rapidă și permanentă a emisiilor de gaze cu efect de seră, deoarece urmărirea bunăstării de către generația actuală nu ar trebui să reducă oportunitățile pentru o viață bună și decentă ale generațiilor viitoare;

9. reamintește că fenomenele meteorologice extreme devin din ce în ce mai frecvente și mai grave la nivel mondial; subliniază că, deoarece este un continent bogat, cu o infrastructură funcțională, UE este mult mai pregătită pentru fenomenele meteorologice extreme decât multe alte părți ale lumii; consideră că UE ar trebui să depună mai multe eforturi pentru a sprijini țările în curs de dezvoltare să reducă emisiile de gaze cu efect de seră și să se adapteze la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice; reamintește că Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, a îndemnat țările dezvoltate să atingă un nivel net al emisiilor egal cu zero până în 2040;

10. își reiterează angajamentul de a lua urgent măsurile concrete necesare pentru a combate și a limita amenințarea reprezentată de urgența climatică și de mediu înainte să fie prea târziu;

11. reamintește că crizele legate de climă și de biodiversitate și inegalitățile sociale și economice din ce în ce mai pronunțate sunt cele mai mari provocări cu care se confruntă umanitatea și că acestea trebuie soluționate împreună și în mod eficace; subliniază că o schimbare fundamentală de politică, o cooperare internațională realizată la timp, solidaritatea și angajamentele ambițioase sunt singura modalitate de a menține încălzirea globală sub 1,5° C și de a combate inegalitatea; consideră că toate politicile climatice și de mediu trebuie să fie transformatoare și să conducă la o revoluție radicală, sistematică și globală a modurilor noastre de producție, consum și distribuție;

12. reiterează necesitatea ca viitoarea Comisie să evalueze pe deplin impactul asupra climei și mediului al tuturor propunerilor legislative și bugetare relevante și să se asigure că toate acestea sunt complet aliniate cu obiectivul de limitare a încălzirii globale sub 1,5° C și că nu au ca efect pierderea biodiversității;

13. reiterează necesitatea ca viitoarea Comisie să abordeze inconsecvențele politicilor actuale ale Uniunii cu privire la situația de urgență climatică și de mediu, în special printr-o reformă amplă a politicilor sale de investiții în domeniul agriculturii, comerțului, transporturilor, energiei și infrastructurii;

14. își reafirmă angajamentul față de Pactul verde european și se angajează să adopte o abordare ambițioasă și holistică pentru a asigura transpunerea deplină a acestuia în acquis-ul UE;

15. subliniază necesitatea ca politicile de adaptare ale UE și punerea lor în practică să se concentreze pe soluții bazate pe natură care protejează, gestionează în mod sustenabil și refac ecosistemele naturale sau modificate care abordează provocările societale în mod eficace și adaptabil, aducând în același timp beneficii pentru bunăstarea umană și biodiversitate; subliniază că, pe lângă criza climatică, UE și umanitatea se confruntă cu o criză a biodiversității, iar eforturile de a aborda una dintre aceste probleme nu pot fi în detrimentul celeilalte;

16. subliniază că infrastructura verde contribuie la gestionarea inundațiilor și la alte forme de adaptare la schimbările climatice prin protejarea resurselor naturale, conservarea habitatelor naturale și a speciilor, starea ecologică bună, gestionarea apei și siguranța alimentară;

17. ia act, de asemenea, de faptul că progresele înregistrate în ceea ce privește numărul de strategii de adaptare locale și regionale au fost mai reduse decât s-a preconizat, existând diferențe între statele membre; încurajează statele membre să stimuleze și să ajute regiunile la punerea în aplicare a planurilor de adaptare și concretizarea acțiunilor; subliniază că strategiile de adaptare ar trebui să țină seama în mod corespunzător de particularitățile teritoriale și de cunoștințele acumulate la nivel local; invită Comisia să se asigure că toate regiunile din UE sunt pregătite să facă față efectelor schimbărilor climatice prin măsuri de adaptare; recunoaște, în acest context, valoarea Convenției primarilor, prin care a fost intensificată cooperarea privind adaptarea la nivel local, și a dialogurilor naționale permanente pe mai multe niveluri în domeniul climei și al energiei, astfel cum prevede Regulamentul privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice; solicită consolidarea rolului adaptării în Pactul climatic european;

18. atrage atenția asupra necesității de a evalua și de a utiliza în continuare potențialul pădurilor, al arborilor și al infrastructurii verzi în gestionarea inundațiilor și în alte forme de adaptare la schimbările climatice și în furnizarea de servicii ecosistemice, de exemplu al arborilor în zonele urbane, care pot absorbi apele pluviale, pe lângă alte beneficii pe care le-ar putea furniza, precum îmbunătățirea calității aerului; solicită să se planteze mai mulți arbori în orașe și să se acorde sprijin pentru gestionarea sustenabilă a pădurilor; subliniază că toate măsurile de prevenirea a inundațiilor și orice alte măsuri de adaptare pentru reîmpădurire și agricultură ar trebui să se bazeze pe cele mai recente cunoștințe științifice și ar trebui să fie puse în aplicare cu respectarea deplină a principiilor ecologice;

19. invită toate părțile de la nivel mondial să accelereze punerea în aplicare a Cadrului mondial pentru biodiversitate cu o finanțare adecvată și să pregătească o strategie și planuri de acțiune naționale ambițioase în domeniul biodiversității;

20. insistă asupra unei puneri în aplicare complete, ambițioase și rapide a Regulamentului privind restaurarea naturii, care va contribui la creșterea rezilienței în fața temperaturilor și precipitațiilor extreme;

21. subliniază că trebuie intensificate eforturile pentru a readuce râurile din Europa la o stare sănătoasă, cu curgere liberă și pentru a asigura bazine inundabile adecvate, care să poată contribui la contracararea efectelor dezastruoase ale precipitațiilor abundente și persistente; subliniază că acțiunile preventive sunt esențiale și evidențiază rolul primordial pe care trebuie să îl joace soluțiile bazate pe natură;

22. invită Comisia și statele membre să asigure o finanțare suplimentară suficientă prin intermediul UCPM și rescEU pentru a combate efectele umanitare imediate ale crizei actuale declanșate de inundații;

23. subliniază că este important să se dezvolte în continuare și să se utilizeze pe deplin UCPM în legătură cu inundații și alte dezastre naturale; invită Comisia să colecteze și să difuzeze cunoștințe în rândul statelor membre cu privire la modul de adaptare a teritoriilor la schimbările climatice actuale și preconizate, în conformitate cu noua strategie de adaptare a UE;

24. invită Comisia și statele membre să accelereze instituirea noii flote permanente rescEU și le îndeamnă să asigure o finanțare suficientă în acest sens și să extindă cât mai curând posibil plasa de siguranță sezonieră europeană existentă;

25. subliniază influența negativă pe care o au dezastrele naturale asupra coeziunii economice, sociale și teritoriale în UE, perturbând punerea în aplicare a politicii de dezvoltare regională / de coeziune a Uniunii; reamintește, în această privință că, până în 2030, peste 100 miliarde EUR din resursele politicii de coeziune vor fi investite în tranziția energetică, decarbonizare și sursele regenerabile de energie;

26. solicită o majorare semnificativă a bugetului FSUE, pentru a ajuta regiunile să anticipeze și să atenueze efectele schimbărilor climatice, precum și extinderea domeniului de aplicare al FSUE, astfel încât acesta să poată fi utilizat și pentru a sprijini construcția unor infrastructuri publice și private noi și refacerea celor existente în vederea asigurării unei reziliențe mai mari la schimbările climatice; subliniază că gravitatea anumitor dezastre naturale este, în unele cazuri, rezultatul unor factori antropogeni, printre care amenajarea teritoriului lipsită de viziune, care a condus la construirea de locuințe și infrastructuri în zonele inundabile ale râurilor sau în zone predispuse la alunecări de teren; reiterează, în acest sens, că rambursările din FSUE ar trebui să favorizeze o mai mare reziliență și sustenabilitate, prin finanțarea unor soluții bazate pe ecosisteme;

27. subliniază că este esențial ca ajutoarele și fondurile să fie trimise cât mai rapid, ușor și flexibil regiunilor afectate și subliniază că sinergiile dintre FSUE, UCPM și fondurile de coeziune, în special FEDR, sunt esențiale pentru a crea un pachet cuprinzător de răspuns și reziliență;

28. reamintește că instrumentele bugetare de care dispune UE în actualul cadru financiar multianual (CFM) în vederea adoptării unor reacții rapide și urgente pentru a ajuta persoanele aflate în dificultate și pentru a repara daunele provocate, și anume UCPM și Rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență, nu sunt suficient finanțate (SEAR); solicită, prin urmare, o majorare substanțială în următorul CFM pentru a permite exprimarea concretă a solidarității și a sprijinului UE prin intermediul unei finanțări suficiente pe termen lung a serviciilor de urgență și a eforturilor de reconstrucție prin instrumente precum UCPM și SEAR;

29. solicită consolidarea, în cadrul politicii de coeziune, a obiectivului de politică privind adaptarea la schimbările climatice în regiunile europene;

30. insistă asupra integrării unei perspective de gen cuprinzătoare și semnificative în toate domeniile de politică și în special în politicile sociale și în domeniul climei, având în vedere că femeile și persoanele care aparțin unor genuri marginalizate sunt afectate cel mai puternic de austeritate, excluziune socială și schimbările climatice;

31. subliniază că combaterea inegalităților socioeconomice este o condiție prealabilă pentru o adaptare justă la schimbările climatice; solicită să se țină seama de diferențele în ceea ce privește vulnerabilitatea diferitelor grupuri și subliniază că tendințele actuale în ceea ce privește îmbătrânirea, prevalența bolilor și inegalitățile economice impun o abordare specifică și bazată pe echitate pentru a preveni impactul asupra sănătății în contextul schimbărilor climatice și al riscului crescut de inundații[18];

32. subliniază că UE trebuie să fie pregătită pentru strămutarea provocată de inundații și de alți factori climatici și recunoaște necesitatea de a lua măsuri adecvate pentru a proteja drepturile omului în cazul populațiilor amenințate de efectele schimbărilor climatice;

33. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

 

Ultima actualizare: 18 septembrie 2024
Aviz juridic - Politica de confidențialitate