Propunere de rezoluţie - B10-0059/2024Propunere de rezoluţie
B10-0059/2024
Parlamentul European

PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la inundațiile devastatoare din Europa Centrală și de Est, pierderile de vieți omenești și cât este de pregătită UE să acționeze în cazul acestor catastrofe agravate de schimbările climatice

17.9.2024 - (2024/2817(RSP))

depusă pe baza declarației Comisiei
în conformitate cu articolul 136 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Michal Wiezik
în numele Grupului Renew

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B10-0057/2024

Procedură : 2024/2817(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B10-0059/2024
Texte depuse :
B10-0059/2024
Dezbateri :
Voturi :
Texte adoptate :

B10‑0059/2024

Rezoluția Parlamentului European referitoare la inundațiile devastatoare din Europa Centrală și de Est, pierderile de vieți omenești și cât este de pregătită UE să acționeze în cazul acestor catastrofe agravate de schimbările climatice

(2024/2817(RSP))

Parlamentul European,

– având în vedere rezoluția sa din 28 noiembrie 2019 referitoare la urgența climatică și de mediu[1],

– având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”)[2],

– având în vedere Decizia (UE) 2022/591 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 aprilie 2022 privind un Program general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2030[3],

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 mai 2020 intitulată „Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030: Readucerea naturii în viețile noastre” (COM (2020) 0380) și Rezoluția Parlamentului European din 9 iunie 2021[4] referitoare la aceasta,

– având în vedere Regulamentul (UE) 2024/1991 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2024 privind restaurarea naturii[5] (Regulamentul privind restaurarea naturii),

– având în vedere propunerea Comisiei din 5 iulie 2023 de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind monitorizarea și reziliența solului (Legea privind monitorizarea solului) (COM (2023) 0416),

– având în vedere verificarea adecvării realizată de Comisie în 2019 în legătură cu Directiva-cadru privind apa, Directiva privind apele subterane, Directiva privind standardele de calitate a mediului și Directiva privind inundațiile (SWD(2019)0439),

– având în vedere comunicarea Comisiei din 24 februarie 2021 intitulată „Construirea unei Europe reziliente la schimbările climatice – Noua strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice” (COM(2021)0082),

– având în vedere rezoluția sa din 17 decembrie 2020 referitoare la Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice[6],

– având în vedere orientările Comisiei din 26 iulie 2023 privind strategiile și planurile de adaptare ale statelor membre:

– având în vedere rezoluția sa din 15 septembrie 2022 referitoare la consecințele secetei, ale incendiilor și ale altor fenomene meteorologice extreme: intensificarea eforturilor UE de combatere a schimbărilor climatice[7],

– având în vedere rezoluția sa din 15 iunie 2023 referitoare la Ziua europeană pentru victimele crizei climatice mondiale[8],

– având în vedere raportul nr. 1/2024 al Agenției Europene de Mediu (AEM) din 11 martie 2024 intitulat „Evaluarea europeană a riscurilor climatice”,

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 12 martie 2024 intitulată „Gestionarea riscurilor climatice – protejarea oamenilor și a prosperității” (COM(2024)0091),

– având în vedere raportul AEM 3/2024 din 15 mai 2024 intitulat „Răspunsul la efectele schimbărilor climatice asupra sănătății umane în Europa: accentul pe inundații, secete și calitatea apei”,

– având în vedere Convenția-cadru a ONU asupra schimbărilor climatice, în special Acordul de la Paris din 2015, care a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016,

– având în vedere Obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, convenite în 2015, în special obiectivele 11, 13 și 15,

– având în vedere cel de-al șaselea raport de evaluare al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, raportul său de sinteză în această privință și, în special, datele științifice cele mai recente și mai complete privind efectele dăunătoare ale schimbărilor climatice prezentate în raport,

– având în vedere rapoartele Consiliului științific consultativ european privind schimbările climatice, în special raportul său din 15 iunie 2023 intitulat „Aviz științific pentru stabilirea unui obiectiv climatic la nivelul UE pentru 2040 și a unui buget pentru gazele cu efect de seră pentru perioada 2030-2050” și raportul său din 18 ianuarie 2024 intitulat „Către neutralitatea climatică a UE: progrese, lacune în materie de politici și oportunități”,

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 februarie 2024 intitulată „Asigurarea viitorului nostru – Obiectivul climatic al Europei pentru 2040 și calea către neutralitatea climatică până în 2050 pentru o societate durabilă, justă și prosperă” (COM(2024)0063),

– având în vedere Decizia nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 decembrie 2013 privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii[9],

– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene[10],

– având în vedere raportul final al dialogului privind reziliența la schimbările climatice, publicat în iulie 2024,

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 29 mai 2024 privind evaluarea mecanismului de protecție civilă al Uniunii – Consolidarea pregătirii UE pentru situații de urgență (COM (2024) 0212),

– având în vedere Declarația Comisiei din 18 septembrie 2024 - Inundațiile devastatoare din Europa Centrală și de Est, pierderile de vieți omenești și cât este de pregătită UE să acționeze în cazul acestor catastrofe agravate de schimbările climatice,

– având în vedere articolul 136 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât criza climatică are efecte din ce în ce mai dramatice asupra ecosistemelor, populațiilor umane și mijloacelor de subzistență ale oamenilor; întrucât, potrivit Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, continentul european se încălzește mai rapid decât alte părți ale lumii, cu o creștere a temperaturii de 2 °C în 2019 comparativ cu era preindustrială, în timp ce creșterea medie a temperaturii la nivel mondial este de 1,2 °C; întrucât precipitațiile și inundațiile record din acest an sunt cele mai recente într-o serie de fenomene meteorologice extreme care cresc ca amploare și gravitate; întrucât, deoarece schimbările climatice duc la intensificarea circuitului apei în natură, provocând secete, furtuni și inundații mai frecvente și mai intense;

B. întrucât ploile abundente și vânturile puternice au afectat Europa Centrală și de Est, în special România, Polonia, Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Germania și Moldova, provocând inundații care au dus la victime umane și daune pe scară largă; întrucât producția agricolă, deja afectată de un an secetos, va suferi pierderi suplimentare, deoarece agricultorii nu sunt în măsură să recolteze și să salveze ceea ce rămâne din culturile lor;

C. întrucât zonele inundabile sunt centre ale activităților economice umane, fiind, de asemenea, zonele cele mai fertile; întrucât zonele inundabile întreținute în mod natural sunt instrumente importante pentru gestionarea inundațiilor și contribuie la această gestiune;

D. întrucât mecanismul de protecție civilă al Uniunii este cadrul european de cooperare între țările UE în domeniul protecției civile, cu scopul de a îmbunătăți prevenirea și pregătirea, dar și de a răspunde direct la dezastre; întrucât orice stat membru îi poate solicita ajutor și asistență în timpul unui dezastru prin depunerea unei cereri de asistență, după care Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență mobilizează asistență, cum ar fi echipele de căutare și salvare și echipele medicale, în termen scurt și în cooperare cu autoritățile naționale de protecție civilă;

E. întrucât rescEU este un program integrat în mecanismul de protecție civilă al Uniunii și poate fi utilizat de toate statele membre pentru a-și consolida capacitățile și, prin urmare, pentru a-și consolida pregătirea pentru dezastre, cu astfel de capacități, inclusiv stocuri strategice de echipamente medicale și articole ca răspuns la un incident chimic, biologic, radiologic sau nuclear, adăposturi mobile, mijloace de combatere a incendiilor forestiere și capacități medicale;

F. întrucât se preconizează că importanța protecției civile va crește în următorii ani, având în vedere modelele meteorologice extreme și schimbările climatice, precum și creșterea constantă a activărilor mecanismul de protecție civilă al Uniunii;

G. întrucât comunicarea Comisiei din 2024 privind evaluarea mecanismului identifică nevoile și provocările cu care se confruntă protecția civilă în Europa și oferă recomandări pentru îmbunătățirea eficacității mecanismului; întrucât acesta subliniază, de asemenea, provocările și amenințările din ce în ce mai complexe și mai diverse cu care se confruntă UE, printre care se numără numărul tot mai mare de conflicte și de dezastre naturale și provocate de om, cum ar fi fenomenele meteorologice extreme, precum și evoluția riscurilor de securitate, și prezintă modul în care aceste evoluții exercită o presiune semnificativă asupra cadrului UE de gestionare a riscurilor de dezastre și asupra eficacității operaționale a mecanismului;

H. întrucât mai multe state membre au activat serviciile Copernicus de cartografiere rapidă prin satelit în timpul inundațiilor din septembrie 2024 (Germania, Polonia, Slovacia, România și Ungaria);

I. întrucât sunt necesare acțiuni urgente pentru a atenua schimbările climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și prin intensificarea semnificativă a acțiunilor de adaptare și reziliență în toate sectoarele, pentru a reduce la minimum și a controla efectele asupra mediului, sănătății umane și animale, agriculturii și economiei;

J. întrucât Pactul verde european și program general de acțiune al Uniunii pentru mediu au ca obiectiv să protejeze, să conserve și să îmbunătățească capitalul natural al Uniunii, dar și să protejeze sănătatea și calitatea vieții cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impactului aferent;

K. întrucât se preconizează că adaptarea la schimbările climatice, care vizează creșterea rezistenței la efectele meteorologice nefavorabile pe termen lung și reducerea gravității daunelor climatice la niveluri mai moderate, va necesita cheltuieli publice semnificative,

În general

1. regretă pierderile tragice de vieți omenești și își exprimă profunda compasiune față de victimele din toate țările afectate;

2. își exprimă mulțumirea și aprecierea față de toate echipele de salvare, pompierii, autoritățile și voluntarii care sunt implicați în eforturile de ajutorare și care oferă ajutor și asistență, riscându-și propria viață; își exprimă recunoștința pentru angajamentul Ucrainei de a trimite salvatori și echipamente care să ajute la gestionarea impactului inundațiilor;

3. regretă distrugerea locuințelor, a proprietăților și a infrastructurii și solicită să se depună toate eforturile tehnice și financiare pentru a-i ajuta pe cei din comunitățile și regiunile afectate în eforturile de curățare și reconstrucție;

4. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la intensitatea și frecvența tot mai mari ale fenomenelor meteorologice extreme din UE, inclusiv precipitațiile extreme și inundațiile la scară largă, precum și valurile de căldură și incendiile forestiere, precum și cu privire la impactul grav și direct al acestora asupra sănătății umane, a mijloacelor de subzistență, a locuințelor, a infrastructurii, a agriculturii și a faunei sălbatice;

Mecanismul de protecție civilă al Uniunii

5. solicită Comisiei și mecanismului de protecție civilă al Uniunii să fie pregătite să sprijine orice stat membru care solicită asistență de urgență;

6. subliniază necesitatea de a pune la dispoziția mecanismului resurse suficiente și actualizate pentru a crește gradul de pregătire și a aborda mai bine consecințele schimbărilor climatice;

7. invită Comisia să dea curs recomandărilor cuprinse în comunicarea sa din 29 mai 2024 și să prezinte propuneri concrete menite să consolideze capacitățile operaționale de răspuns ale mecanismului, să consolideze coordonarea transsectorială a eforturilor de prevenire și pregătire ale UE, aplicând în același timp o abordare care să țină seama de toate riscurile, și să consolideze în continuare Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență, asigurând, în același timp, raționalizarea cunoștințelor și schimbul de expertiză, acordând o atenție deosebită nevoilor grupurilor vulnerabile în cadrul mecanismelor existente de prevenire, pregătire și răspuns;

8. invită Comisia să colaboreze cu țările participante la mecanismul de protecție civilă al Uniunii pentru a extinde acoperirea anumitor pericole, cum ar fi incendiile forestiere, inundațiile și secetele, în cadrul acțiunilor de prevenire și pregătire și pentru a spori eficacitatea acestei acoperiri prin implementarea unor sisteme de avertizare timpurie și de monitorizare în timp aproape real, îmbunătățind astfel monitorizarea inundațiilor, a urgențelor sanitare și a altor dezastre provocate de om;

9. solicită majorarea liniilor bugetare relevante din cadrul financiar multianual și din bugetele naționale ale statelor membre pentru a face față provocărilor din ce în ce mai mari și subliniază că ar trebui să se acorde o atenție deosebită dezvoltarea sinergiilor dintre instrumentele relevante ale UE pentru a asigura o gestionare europeană de lungă durată a dezastrelor la nivel transsectorial și transfrontalier; invită Comisia să se asigure că resursele pot fi, de asemenea, puse rapid la dispoziție prin intermediul Fondului de solidaritate al UE și al Rezervei pentru ajutoare de urgență;

10. subliniază necesitatea de a asigura o finanțare suficientă pentru mecanismul de protecție civilă al Uniunii și solicită o mai bună consolidare a capacităților UE de răspuns în situații de urgență; subliniază că următorul cadru financiar multianual trebuie să garanteze că gestionarea riscurilor de dezastre este integrată ca prioritate de investiții în toate programele de finanțare relevante ale UE, având în vedere riscul tot mai mare de dezastre și impactul acestora asupra dezvoltării economice, sociale și de mediu în UE, subliniind, în același timp, că toate fondurile cheltuite în acest domeniu vor permite evitarea unor cheltuieli substanțiale pentru răspuns și reconstrucție;

11. invită Comisia să aplice o abordare orizontală pentru a îmbunătăți coerența și a evita duplicarea și suprapunerile, exploatând în același timp sinergiile potențiale, și să dezvolte în continuare o abordare integrată de gestionare a crizelor, astfel încât toate serviciile relevante ale Comisiei să lucreze în mod coordonat, sprijinind și completând în mod eficace eforturile statelor membre în materie de prevenire, pregătire și răspuns;

Climă

12. subliniază că o analiză rapidă efectuată de ClimaMeter[11], un cadru experimental rapid pentru a plasa fenomenele meteorologice extreme într-o perspectivă climatică, a constatat că precipitațiile abundente din Europa Centrală din septembrie 2024 au fost exacerbate de schimbările climatice provocate de om;

13. recomandă încă o dată să se mențină ritmul punerii în aplicare a legislației adoptate privind Pactul verde, să se adopte politici de accelerare a tranziției în toate sectoarele economiei și să se elimine rapid lacunele legislative, inclusiv prin adoptarea obiectivului climatic al UE pentru 2040, pentru a aduce UE pe drumul cel bun în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor sale de a atinge obiectivul de 1,5 °C; reamintește că, în conformitate cu Legea europeană a climei, cu Acordul de la Paris și cu cele mai bune dovezi științifice disponibile, UE trebuie să își intensifice acțiunile atât în ceea ce privește atenuarea, pentru a limita încălzirea globală la 1,5 °C în raport cu nivelurile preindustriale, cât și în ceea ce privește adaptarea, pentru a încuraja reziliența; solicită UE să își actualizeze în consecință contribuția stabilită la nivel național în temeiul Acordului de la Paris;

14. invită Comisia să intensifice acțiunile UE privind adaptarea la schimbările climatice și să propună un pachet legislativ privind adaptarea la schimbările climatice pentru ca UE să devină mai rezilientă la efectele schimbărilor climatice;

15. invită statele membre să pună în aplicare pe deplin și în mod corespunzător Legea privind refacerea naturii, care va contribui la îmbunătățirea sinergiilor dintre măsurile de atenuare a schimbărilor climatice, de adaptare la acestea, de prevenire a dezastrelor și de refacere a naturii și va permite Legii privind refacerea naturii să stimuleze refacerea ecosistemelor rezistente la secetă, inclusiv refacerea pădurilor cu vârste multiple, cu mai multe specii și cu biodiversitate cu acoperire continuă, zone umede, acoperire cu vegetație naturală, dinamica zonelor inundabile și infiltrarea naturală la nivelul întregului peisaj, precum și îmbunătățirea rezilienței bazinelor hidrografice;

16. subliniază importanța sănătății solului pentru retenția și filtrarea apei și subliniază rolul propunerii de lege a UE privind monitorizarea și reziliența solului în acest sens; subliniază că turbăriile au un potențial imens de a absorbi dioxidul de carbon și joacă un rol semnificativ în filtrarea apei și controlul inundațiilor, reducerea secetelor și a incendiilor forestiere;

17. evidențiază exemple de măsuri de prevenire și protecție împotriva inundațiilor care au ajutat unele regiuni și comunități să se protejeze de cele mai grave efecte ale evenimentelor din septembrie 2024[12] și sugerează utilizarea acestora ca modele de bune practici;

18. îndeamnă statele membre să investească în modernizarea sistemelor de protecție împotriva inundațiilor, în refacerea zonelor umede și în promovarea soluțiilor bazate pe natură, cum ar fi reîmpădurirea și infrastructura urbană verde, pentru a absorbi excesul de apă și a reduce revărsarea;

19. invită statele membre și Comisia să consolideze cooperarea transfrontalieră prin elaborarea unor planuri comune de gestionare a bazinelor hidrografice, prin îmbunătățirea schimbului de date și prin sisteme armonizate de avertizare timpurie în temeiul Directivei-cadru privind apa[13] și al Directivei privind inundațiile[14];

20. subliniază importanța unei planificări detaliate și integrate a peisajului la nivel local, regional și național pentru a preveni construirea de locuințe și infrastructuri industriale în zonele cu risc de inundații; subliniază că planurile statelor membre de dezvoltare a infrastructurii ar trebui să ia în considerare efectele atât în amonte, cât și în aval; constată, în acest context, că barierele pot înrăutăți situația inundațiilor în amonte, inclusiv dincolo de frontierele naționale, și că orice investiții în infrastructuri noi și în renovare trebuie să fie sensibile la impactul asupra tuturor ecosistemelor și așezărilor umane; reiterează importanța menținerii zonelor inundabile naturale și a vechilor altitudini ale râurilor europene, care protejează zonele locuite prin funcția lor de reglementare naturală;

21. subliniază că este important să se obțină progrese în punerea în aplicare deplină a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă; salută declarația ministerială adoptată în iulie 2024 în cadrul Forumului politic la nivel înalt privind dezvoltarea durabilă, care a reiterat acțiunile care trebuie întreprinse pentru a contracara și a inversa impactul schimbărilor climatice și a subliniat necesitatea de a combate deșertificarea, de a reduce degradarea terenurilor, de a reface terenurile și solurile degradate, inclusiv terenurile afectate de deșertificare, secetă și inundații, și de a depune eforturi pentru a ajunge la o lume neutră în ceea ce privește degradarea terenurilor;

22. invită statele membre să revizuiască reglementările privind construcțiile și să modernizeze infrastructura (de apă) veche și inadecvată pentru a aborda vulnerabilitatea sistemelor actuale de infrastructură de apă, astfel încât proiectarea viitoare a sistemelor de apă urbană și planificarea adaptării să poată ține seama de modificările anticipate ale modelelor de precipitații, inclusiv de intensitatea, durata și frecvența acestora, și să ia în considerare abordări adaptabile, bazate pe natură;

23. subliniază necesitatea unor intervenții sanitare specifice în regiunile predispuse la inundații, inclusiv îmbunătățirea infrastructurii de sănătate, accesul la apă curată și la servicii medicale de urgență; constată că inundațiile frecvente prezintă riscuri semnificative pentru sănătatea publică, în special prin răspândirea bolilor cu transmitere hidrică și contaminarea rezervelor de apă potabilă, fără a mai menționa impactul negativ asupra sănătății mintale;

24. invită statele membre să acorde prioritate rezilienței sanitare prin integrarea riscului de inundații în strategiile naționale de sănătate și solicită extinderea sistemelor de asigurare împotriva inundațiilor la nivelul UE și consolidarea Fondului de solidaritate al UE pentru a sprijini eforturile de redresare în caz de dezastru;

Coeziune

25. invită Comisia să ofere sprijin tehnic și financiar regiunilor afectate în mod disproporționat de schimbările climatice, inclusiv prin intermediul politicii de coeziune, asigurându-se astfel că niciun stat membru sau regiune rămâne în urmă în eforturile de consolidare a rezilienței la schimbările climatice și a pregătirii pentru dezastre; reliefează că este esențial ca ajutorul și resursele financiare să fie disponibile în zonele afectate într-un mod cât mai rapid, mai simplu și mai flexibil cu putință;

26. sprijină ferm consolidarea investițiilor UE legate de reziliența regională și locală în următorul cadru financiar multianual, în special în cadrul politicii de coeziune; recunoaște necesitatea unei flexibilități integrate în situații de criză în contextul finanțării regionale pentru a proteja investițiile suplimentare pentru proiectele deteriorate sau distruse, dar care nu au fost încă puse în aplicare pe deplin; propune crearea unei axe prioritare specifice în cadrul politicii de coeziune pentru ca autoritățile locale și regionale să abordeze prioritățile emergente în cadrul unui proces ascendent, inițiat de nivelurile regional și local; consideră că principiul-cheie ar trebui să fie o abordare a investițiilor adaptată nevoilor specifice de pe teren;

27. solicită ca investițiile în adaptarea la schimbările climatice, prevenirea dezastrelor și pregătirea pentru intervenție în caz de dezastre să fie garantate fie printr-un obiectiv de politică specific, în cadrul dezvoltării regionale și coeziunii, fie printr-o concentrare tematică specifică sau printr-o condiție favorizantă specifică pentru a asigura investițiile sustenabile în infrastructura locală și regională și în gestionarea riscurilor în zonele urbane și rurale mai puțin dezvoltate, inclusiv în regiunile de frontieră, în insule și în regiunile ultraperiferice;

28. subliniază că viitoarea politică de coeziune a UE ar trebui să se concentreze și mai mult pe atenuarea schimbărilor climatice și pe adaptarea la acestea; reliefează importanța elaborării și menținerii unor programe și măsuri adaptate ale UE pentru regiunile predispuse la dezastre naturale; recunoaște necesitatea integrării unei flexibilități pentru situații de criză în cadrul finanțării regionale; consideră că investițiile regionale prin intermediul bugetului UE ar trebui să facă în continuare obiectul gestiunii partajate pentru programare și punere în aplicare, cu scopul de a putea răspunde nevoilor statelor membre, ale regiunilor și ale zonelor urbane, rurale și îndepărtate, în special pentru a permite zonelor urbane și rurale să se adapteze la noi provocări, cum ar fi inundațiile;

29. subliniază că există diferențe între statele membre în ceea ce privește competențele autorităților locale și regionale; solicită o abordare consolidată, bazată pe realitatea zonei, pentru a aduce prevenirea dezastrelor și gestionarea acestora mai aproape de nivelurile regionale și locale; subliniază că sunt esențiale capacitățile tehnice, financiare și administrative pentru a garanta că organismele de gestionare și autoritățile locale și regionale dobândesc cunoștințe tehnice, mai ales privind schimbările climatice, pe care să le poată utiliza pentru planificarea urbană și rurală și gestionarea urbană și rurală; este convins că acest lucru va îmbunătăți conceperea și evaluarea propunerilor de proiecte și va permite o alocare mai eficientă a resurselor și o execuție bugetară satisfăcătoare, fără un risc semnificativ de dezangajare a investițiilor UE;

30. solicită ca programele existente de asistență tehnică și de consiliere să vizeze în mod specific municipalitățile mai mici, zonele transfrontaliere, îndepărtate și rurale și regiunile ultraperiferice și insulare, pentru a le ajuta să facă față noilor provocări, cum ar fi tranziția verde și schimbările climatice; subliniază, în acest sens, importanța dezvoltării instrumentelor de asistență tehnică prin colaborarea dintre Banca Europeană de Investiții și Comisie; solicită sprijin specific sub forma unei finanțări de 100 % din partea UE pentru consolidarea capacităților tehnice, financiare și administrative, pentru conceperea proiectelor și pentru pregătirea, identificarea și dezvoltarea unui flux de proiecte, precum și pentru capacitățile de planificare strategică, inclusiv instrumentele de planificare;

°

° °

31. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

 

Ultima actualizare: 18 septembrie 2024
Aviz juridic - Politica de confidențialitate