PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la inundațiile devastatoare din Europa Centrală și de Est, pierderile de vieți omenești și cât este de pregătită UE să acționeze în cazul acestor catastrofe agravate de schimbările climatice
17.9.2024 - (2024/2817(RSP))
în conformitate cu articolul 136 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Waldemar Buda, Cristian Terheş, Daniel Obajtek, Marlena Maląg, Jadwiga Wiśniewska, Michał Dworczyk, Mariusz Kamiński, Maciej Wąsik, Adam Bielan, Arkadiusz Mularczyk, Piotr Müller, Jacek Ozdoba, Alexandr Vondra, Małgorzata Gosiewska, Veronika Vrecionová, Gheorghe Piperea, Georgiana Teodorescu, Adrian‑George Axinia, Claudiu‑Richard Târziu, Şerban‑Dimitrie Sturdza, Ondřej Krutílek, Joachim Stanisław Brudziński, Beata Szydło, Anna Zalewska, Patryk Jaki, Tobiasz Bocheński, Bogdan Rzońca, Kosma Złotowski, Ivaylo Valchev
în numele Grupului ECR
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B10-0057/2024
B10‑0060/2024
Rezoluția Parlamentului European referitoare la inundațiile devastatoare din Europa Centrală și de Est, pierderile de vieți omenești și cât este de pregătită UE să acționeze în cazul acestor catastrofe agravate de schimbările climatice
Parlamentul European,
– având în vedere articolul 136 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât Austria, Cehia, Ungaria, Polonia, România și Slovacia au fost grav afectate de inundații extreme tragice; întrucât această tragedie a dus nu numai la daune materiale considerabile, ci, din păcate, și la pierderi de vieți omenești;
B. întrucât o parte importantă a teritoriilor lor a fost afectată, inclusiv numeroase regiuni dezavantajate economic și social;
C. întrucât „inundațiile mileniului” din 1997 și 2002 au dus la moartea a peste 100 de persoane, dintre care cel puțin 45 în Europa;
D. întrucât acest tip de viituri catastrofale a afectat din nou regiunile confruntate anterior cu inundațiile mileniului; întrucât amploarea daunelor materiale și naturale din unele regiuni este în prezent mai mare decât în 1997; întrucât, în ultimii ani, aceste dezastre ecologice au avut loc cu o frecvență și o intensitate sporite, provocând tragedii în diferite regiuni europene, inclusiv în Italia, în special în regiunile Marche și Emilia-Romagna și insula Ischia, precum și în Germania și Belgia, cu consecințe devastatoare atât pentru populație, cât și pentru infrastructurile și economiile locale;
E. întrucât inundațiile din Polonia au cauzat daune materiale și de mediu fără precedent și distrugerea multor monumente și obiecte din patrimoniul cultural și religios, a culturilor agricole, a fermelor de creștere a animalelor, a caselor, a mijloacelor de subzistență a mii de persoane, a altor tipuri de proprietăți și chiar a unor orașe întregi; întrucât acest dezastru va avea un impact pe termen lung asupra economiei locale, a sectorului turismului și a infrastructurii;
F. întrucât, deși dezastrele naturale sunt frecvente în toate regiunile lumii, regiunile mai puțin dezvoltate, fiind adesea zone rurale cu infrastructură insuficientă, sunt mult mai vulnerabile decât altele;
G. întrucât infrastructura construită de protecție împotriva inundațiilor, cum ar fi barajele, joacă un rol esențial în reducerea la minimum a daunelor, a pierderilor materiale și a numărului de victime; întrucât aceasta arată că este esențială continuarea construcției altor baraje planificate pentru a evita dezastre similare în viitor;
H. întrucât catastrofa actuală provocată de inundațiile din Europa Centrală și de Est a lăsat sub apă mii de hectare de teren arabil; întrucât pierderile enorme pe care dezastrele naturale le-au cauzat agriculturii în acest an vor face imposibilă pregătirea solului pentru culturile de iarnă în numeroase regiuni importante pentru asigurarea securității alimentare la nivel național și european;
I. întrucât toate aceste dezastre naturale au afectat în principal regiunile mai sărace ale UE, situate în părțile sale estice și sudice, și anume în statele membre care, de exemplu, primesc cele mai mici plăți directe pentru producție din bugetul politicii agricole comune (PAC), Polonia, Slovacia și România fiind cu mult sub media UE;
J. întrucât astfel de catastrofe naturale au repercusiuni din ce în ce mai grave și mai frecvente asupra comunităților și economiilor locale din statele membre, necesitând un răspuns coordonat și în timp util la nivel european;
Observații generale
1. își exprimă profunda compasiune și solidaritate cu victimele, familiile lor, persoanele și comunitățile afectate de fenomenele meteorologice extreme actuale și de inundațiile grave din Europa Centrală și de Est, inclusiv Austria, Cehia, Ungaria, Polonia, România și Slovacia;
2. aplaudă și salută eforturile neobosite, solidaritatea și angajamentul ferm al unităților de pompieri profesioniști și voluntari, al organizațiilor de salvare, al altor voluntari și al serviciilor militare, inclusiv al soldaților forțelor teritoriale de apărare din Polonia, precum și al autorităților naționale, regionale și locale și al cetățenilor, care și-au riscat viața pentru a salva populația și a proteja locuințele și infrastructura; subliniază că serviciile de urgență au jucat un rol esențial în salvarea de vieți omenești, în evacuarea zonelor vulnerabile și în protejarea proprietăților, în condiții adesea dificile și că eforturile lor neobosite și dorința de a acționa, chiar și cu riscul vieții lor, au jucat un rol esențial în limitarea catastrofei;
3. invită statele membre să recunoască și să promoveze importanța unităților de pompieri voluntari și a altor organizații de voluntari în domeniul protecției civile; solicită UE să sprijine programele de asigurare în continuare a formării și a echipamentelor tehnice pentru aceste servicii de urgență și să consolideze rețeaua lor la nivel european, pentru a fi mai bine pregătită în cazul unor viitoare fenomene meteorologice extreme;
4. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la intensitatea și frecvența tot mai mari ale fenomenelor meteorologice extreme de pe teritoriul UE, inclusiv seceta, precipitațiile extreme și inundațiile la scară largă, precum și valurile de căldură și incendiile forestiere, precum și cu privire la impactul lor direct și grav asupra sănătății umane, a mijloacelor de subzistență, a locuințelor, a infrastructurii și a agriculturii; subliniază necesitatea urgentă de a consolida răspunsul colectiv al UE la efectele fenomenelor meteorologice nefavorabile, ca acestea, prin măsuri eficace de protecție civilă, de adaptare și de atenuare, pentru a proteja oamenii, mijloacele lor de subzistență și economia;
Finanțarea protecției civile și a ajutorului în caz de dezastre
5. evidențiază ferm că ajutorul pentru victimele inundațiilor trebuie să ia forma unor subvenții nerambursabile și că regiunile afectate de inundații trebuie, de asemenea, să beneficieze de cea mai mare sumă posibilă de ajutoare nerambursabile;
6. invită Comisia să ofere asistență financiară ad-hoc suplimentară, sub forma unor plăți suplimentare din fondul de rezervă pentru agricultură, și să mărească în mod considerabil pragurile pentru un posibil sprijin din fondurile naționale;
7. subliniază că, având în vedere amploarea și frecvența dezastrelor naturale, rezerva anuală pentru agricultură instituită prin Regulamentul (UE) 2021/2116[1] devine inadecvată, deoarece aceste crize devin mai degrabă cronice decât urgențe în sectorul agricol; consideră, prin urmare, că Comisia ar trebui, de asemenea, să adopte imediat măsuri de remediere pe termen lung, prin instituirea unui instrument separat al UE pentru finanțarea compensării efectelor fenomenelor meteorologice în agricultură, precum și prin punerea în comun a fondurilor din afara bugetului PAC;
8. solicită o repartizare mai echitabilă a fondurilor de sprijin în cadrul PAC între toate statele membre; subliniază că statele membre cu cel mai scăzut nivel de prosperitate întâmpină cele mai mari dificultăți în ceea ce privește atenuarea efectelor dezastrelor naturale și reconstrucția economiei în zonele rurale; este preocupat de faptul că numărul tot mai mare de dezastre naturale va intensifica tendința continuă de abandonare a fermelor de către agricultori, din cauza imprevizibilității tot mai mari a recoltelor și a scăderii profitabilității producției;
9. sprijină ferm consolidarea investițiilor UE în următorul cadru financiar multianual, legate de reziliență; încurajează sinergiile dintre proiectele comune și acordurile de colaborare dintre diferitele niveluri de guvernanță pentru a valorifica capacitățile comune și economiile de scară în investițiile UE în reziliența locală la dezastre;
10. solicită să se garanteze și să se consolideze investițiile în prevenirea dezastrelor și în pregătirea pentru dezastre; consideră că finanțarea specifică ar trebui să se concentreze pe reducerea riscurilor și pe pregătirea pentru o gamă largă de dezastre;
11. reliefează cooperarea eficace și coordonată dintre unitățile de pompieri și organizațiile de ajutor în timpul recentelor inundații din Europa Centrală și de Est și reafirmă rolul esențial jucat de rescEU; subliniază că schimbul transfrontalier rapid de resurse, servicii de urgență și expertiză a salvat vieți și a prevenit daune majore; evidențiază importanța coordonării la nivelul UE în ceea ce privește ajutorul în caz de dezastre și consideră că această cooperare demonstrează forța solidarității europene în caz de dezastru; reliefează importanța promovării și aprofundării în continuare a acestei cooperări prin formare comună, programe de schimb și extinderea mecanismului de protecție civilă al UE;
12. insistă că politica de coeziune ar trebui să joace un rol esențial în prevenirea dezastrelor, în redresarea în urma șocurilor simetrice și asimetrice și în lupta împotriva schimbărilor climatice; recunoaște că viitoarea politică de coeziune a UE ar trebui să urmărească găsirea unor soluții adecvate la problemele generate de dezastrele naturale și impactul lor asupra regiunilor UE, în special asupra regiunilor mai puțin dezvoltate; evidențiază că politica de coeziune este menită să sprijine regiunile mai puțin dezvoltate, și anume cele mai expuse la efectele dezastrelor naturale, și să conducă la convergență;
13. consideră că investițiile regionale prin intermediul bugetului UE ar trebui să facă în continuare obiectul gestiunii partajate pentru programare și punere în aplicare, cu scopul de a putea răspunde nevoilor statelor membre, ale regiunilor și ale zonelor urbane, rurale și îndepărtate, în special în vederea adaptării zonelor urbane și rurale la noi provocări, cum ar fi inundațiile;
14. reliefează importanța elaborării și menținerii unor programe și măsuri adaptate ale UE pentru regiunile care tind să fie lovite de dezastre naturale; recunoaște necesitatea integrării unei flexibilități pentru situații de criză în cadrul finanțării regionale;
15. încurajează statele membre afectate să solicite activarea mecanismului de protecție civilă al UE și a Fondului de solidaritate al UE; invită Comisia și celelalte state membre să răspundă fără întârziere tuturor cererilor de sprijin;
16. evidențiază că fenomenele meteorologice extreme conduc la efecte economice mai ample în regiunile afectate și la probleme fiscale majore la nivel național și forțează limitele actualului Fond de solidaritate al UE (FSUE); regretă că au existat întârzieri importante în ceea ce privește plata integrală a ajutorului din FSUE, în mare parte din cauza dificultăților tehnice; subliniază că un răspuns rapid la situațiile de urgență este esențial pentru funcționarea eficace a FSUE și este deosebit de important în regiunile cu acces limitat la surse alternative de finanțare; îndeamnă Comisia să exploreze toate căile posibile de accelerare a mobilizării FSUE; solicită, de asemenea, o linie de finanțare de urgență pentru a simplifica redresarea rapidă a populației și a întreprinderilor afectate și refacerea rapidă a infrastructurii afectate, și anume rutele de comunicare și lucrările hidrotehnice de apărare împotriva inundațiilor, precum și investiții în măsuri de prevenire care ar putea fi executate în timp util pentru a reduce impactul viitor al fenomenelor meteorologice extreme;
17. invită Comisia să ofere sprijin tehnic și financiar regiunilor mai puțin dezvoltate, asigurându-se că niciun stat membru sau regiune nu este lăsată în urmă în eforturile de îmbunătățire a pregătirii pentru dezastre; reliefează că este esențial ca ajutorul și resursele financiare să fie disponibile în zonele afectate într-un mod cât mai rapid, mai simplu și mai flexibil cu putință;
18. insistă ca sesiunile plenare de la Strasbourg să fie anulate timp de 12 luni consecutive și ca banii astfel economisiți să fie alocați pentru a ajuta victimele inundațiilor;
Prevenire
19. salută faptul că măsurile de protecție împotriva inundațiilor adoptate în ultimii ani, dintre care multe au fost sprijinite din fonduri UE, au avut succes în multe regiuni și au prevenit dezastrele majore; constată că noile baraje, poldere și bazine inundabile au redus suprafața zonelor inundabile și au atenuat impactul asupra zonelor urbane și rurale, subliniind importanța investițiilor preventive în protecția împotriva inundațiilor; constată că aceste investiții sunt adesea împiedicate de grupuri de activiști extremiști și solicită ca acțiunile lor să fie contracarate în viitor;
20. subliniază necesitatea unor investiții suplimentare în infrastructură, în special în infrastructura de combatere a inundațiilor, inclusiv în construirea de baraje și în regularizarea cursurilor de apă; consideră că realizarea obiectivelor de mediu nu ar trebui să împiedice construirea infrastructurii de combatere a inundațiilor;
21. accentuează, în acest sens, necesitatea unor investiții urgente suplimentare în măsuri de gestionare a riscurilor de inundații și de protejare a cetățenilor; invită Comisia să prezinte urgent propuneri de acțiuni de prevenire a unor astfel de dezastre în viitor și să revizuiască inițiativele actuale, astfel încât să se acorde prioritate investițiilor care garantează cu adevărat siguranța cetățenilor noștri, ținând seama de sursele de finanțare;
22. invită statele membre să intensifice extinderea măsurilor de reparare și de protecție împotriva inundațiilor în regiunile deosebit de vulnerabile, inclusiv a lucrărilor hidrotehnice, cum ar fi crearea unor zone suplimentare de reținere a apei; invită, în acest sens, Comisia să reducă obstacolele birocratice și să accelereze procedurile de aprobare pentru construirea și repararea infrastructurii de protecție împotriva inundațiilor, astfel încât măsurile de protecție necesare de urgență să poată fi implementate fără întârzieri inutile; reliefează că acest lucru necesită proceduri mai eficiente din punctul de vedere al timpului, responsabilități bine definite și un accent clar pe măsurile de construcție necesare;
23. invită Comisia să extindă domeniul de aplicare al FSUE, astfel încât acesta să poată sprijini, de asemenea, construirea de noi infrastructuri publice și private, cum ar fi noi baraje, sau finalizarea celor existente, pentru a preveni și a limita daunele majore provocate de dezastre;
°
° °
24 încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.
- [1] Regulamentul (UE) 2021/2116 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013, JO L 435, 6.12.2021, p. 187, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/2116/2024-05-25.