Propunere de rezoluţie - B10-0061/2024Propunere de rezoluţie
B10-0061/2024
Parlamentul European

PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la inundațiile devastatoare din Europa Centrală și de Est, pierderile de vieți omenești și cât este de pregătită UE să acționeze în cazul acestor catastrofe agravate de schimbările climatice

17.9.2024 - (2024/2817(RSP))

depusă pe baza declarației Comisiei
în conformitate cu articolul 136 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Mohammed Chahim, Tiemo Wölken, Marcos Ros Sempere, Andreas Schieder, Krzysztof Śmiszek, Dan Nica, Klára Dobrev, Victor Negrescu
în numele Grupului S&D

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B10-0057/2024

Procedură : 2024/2817(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B10-0061/2024
Texte depuse :
B10-0061/2024
Dezbateri :
Voturi :
Texte adoptate :

B10‑0061/2024

Rezoluția Parlamentului European referitoare la inundațiile devastatoare din Europa Centrală și de Est, pierderile de vieți omenești și cât este de pregătită UE să acționeze în cazul acestor catastrofe agravate de schimbările climatice

(2024/2817(RSP))

Parlamentul European,

– având în vedere rezoluția sa din 15 septembrie 2022 referitoare la consecințele secetei, ale incendiilor și ale altor fenomene meteorologice extreme: intensificarea eforturilor UE de combatere a schimbărilor climatice[1],

– având în vedere rezoluția sa din 28 noiembrie 2019 referitoare la urgența climatică și de mediu[2],

– având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”)[3],

– având în vedere Regulamentul (UE) 2024/1991 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2024 privind restaurarea naturii[4] (Regulamentul privind restaurarea naturii),

– având în vedere rezoluția sa din 15 iunie 2023 referitoare la Ziua europeană pentru victimele crizei climatice mondiale[5],

– având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize[6] (Regulamentul privind dispozițiile comune),

– având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune[7],

– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene[8],

– având în vedere articolul 136 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât fenomenele meteorologice extreme individuale nu pot fi atribuite direct unei cauze specifice; întrucât, potrivit Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, este clar că criza climatică duce la fenomene meteorologice extreme mai frecvente și mai intense, cum ar fi inundațiile, furtunile și valurile de căldură; întrucât acest lucru înseamnă că precipitațiile și furtunile devin din ce în ce mai puternice, valurile de căldură mai fierbinți și secetele mai uscate;

B. întrucât, potrivit datelor furnizate de serviciul Copernicus privind schimbările climatice al Comisiei, august 2024 a fost cu 1,51 °C peste nivelul preindustrial și a marcat a treisprezecea lună dintr-o perioadă de 14 luni în care temperatura medie globală a aerului de suprafață a depășit cu 1,5 °C nivelurile preindustriale;

C. întrucât inundațiile care au loc în prezent în Europa Centrală și de Est în septembrie 2024 sunt cauzate de precipitațiile abundente record aferente ciclonului Boris, un ciclon Genova extrem de umed; întrucât inundațiile au început în Austria și Cehia, răspândindu-se ulterior în Polonia, România și Slovacia și, ulterior, în Germania și Ungaria;

D. întrucât, chiar și în contextul revizuirii cadrului financiar multianual (CFM), bugetul Fondului de solidaritate al UE (FSUE) este încă insuficient pentru a oferi un răspuns adecvat la dezastrele naturale majore și pentru a da expresie solidarității europene cu regiunile afectate de dezastre;

E. întrucât sunt necesare acțiuni coordonate la nivel local, regional, național și transfrontalier pentru a atenua efectele imediate și viitoare ale unor astfel de dezastre naturale, inclusiv sisteme sustenabile de gestionare a inundațiilor, măsuri de adaptare la schimbările climatice și o reziliență sporită;

F. întrucât sunt necesare acțiuni urgente pentru a atenua schimbările climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și prin intensificarea semnificativă a eforturilor de adaptare și reziliență în toate sectoarele, pentru a reduce la minimum și a gestiona impactul asupra mediului, sănătății umane și animale, agriculturii și economiei;

G. întrucât, potrivit datelor Eurobarometru, majoritatea europenilor consideră că tranziția către o economie verde ar trebui accelerată, iar aproape 4 din 10 cetățeni ai UE declară că se simt expuși personal riscurilor și amenințărilor legate de mediu și climă;

H. întrucât inundațiile, la fel ca alte fenomene meteorologice extreme, au un impact social disproporționat asupra grupurilor vulnerabile în comparație cu populația în ansamblul său; întrucât cetățenii în vârstă, copiii, persoanele cu o stare de sănătate precară, persoanele dezavantajate din punct de vedere economic, serviciile de urgență și profesioniștii din domeniul curățeniei se numără în mod constant printre cei mai afectați, suferind atât fizic, cât și mental, fie imediat după astfel de evenimente, fie pe termen lung; întrucât persoanele care nu dispun de locuințe stabile și care se bazează pe locuri de muncă precare sunt afectate mai acut de dezastrele naturale; întrucât un alt grup-cheie expus riscului de a suferi efecte în cascadă asupra sănătății și economiei ca urmare a secetelor și a inundațiilor sunt fermierii și comunitățile rurale, ale căror mijloace de subzistență se bazează pe condiții meteorologice și climatice stabile și previzibile,

1. își exprimă profunda compasiune și solidaritate cu victimele, familiile acestora și toate persoanele și comunitățile afectate de fenomenele meteorologice extreme actuale și de inundațiile devastatoare din Europa Centrală și de Est, inclusiv în Austria, Cehia, Ungaria, Polonia, România și Slovacia; își exprimă solidaritatea cu cei afectați de incendiile forestiere din Grecia și Portugalia; recunoaște impactul emoțional și material profund pe care aceste dezastre l-au avut asupra persoanelor și comunităților și, în aceste momente de dificultăți și pierderi, este alături de cei afectați;

2. salută eforturile ferme și devotamentul departamentelor de pompieri profesioniști și voluntari, al organizațiilor de salvare, al voluntarilor și al personalului militar din țările afectate de inundații și de alte dezastre naturale din întreaga Europă; consideră că acțiunile curajoase ale acestora, alături de cele ale autorităților naționale, regionale și locale și ale cetățenilor care și-au riscat viața pentru a salva alte persoane, a proteja locuințele și a proteja infrastructura merită să fie apreciate în mod deosebit; subliniază că serviciile de urgență au jucat un rol esențial în salvarea de vieți omenești, în evacuarea zonelor vulnerabile și în protejarea proprietăților, în condiții incredibil de dificile și că disponibilitatea lor de a acționa, chiar cu prețul unor riscuri enorme, a fost crucială în atenuarea catastrofei;

3. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la intensitatea și frecvența tot mai mari ale fenomenelor meteorologice extreme de pe teritoriul UE, inclusiv precipitațiile abundente, inundațiile la scară largă, valurile de căldură și incendiile forestiere, care au un impact grav și direct asupra sănătății umane, a mijloacelor de subzistență, a locuințelor, a infrastructurii și a agriculturii; subliniază necesitatea urgentă de a consolida răspunsul colectiv al UE la aceste evenimente negative prin măsuri sporite de protecție civilă și de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a acestora, asigurând siguranța oamenilor, protecția mijloacelor lor de subzistență și reziliența economiei;

4. consideră că aceste condiții meteorologice extreme, ca parte a actualei urgențe climatice, sunt un semn al necesității unor acțiuni mai ambițioase în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea;

5. consideră că UE ar trebui să joace un rol de lider în acest proces și să își consolideze eforturile în toate sectoarele; reamintește că, în conformitate cu Legea europeană a climei, cu Acordul de la Paris și cu cele mai bune dovezi științifice disponibile, UE ar trebui să își intensifice acțiunile de combatere a schimbărilor climatice atât în ceea ce privește atenuarea, pentru a limita încălzirea globală la 1,5 °C în raport cu nivelurile preindustriale, cât și în ceea ce privește adaptarea, pentru a încuraja reziliența;

6. invită statele membre să acorde prioritate și să identifice măsurile de refacere pe termen scurt, mediu și lung a ecosistemelor degradate ca urmare a fenomenelor meteorologice extreme; solicită, de asemenea, ca orientările UE privind planurile de refacere post-urgență să identifice domeniile prioritare pentru fazele de redresare, reabilitare și reconstrucție în urma dezastrelor cauzate de inundații, incendii forestiere, valuri de căldură sau secete, inclusiv recomandări referitoare la creșterea rezilienței și revitalizarea mijloacelor de subzistență, a economiilor și a mediului afectat, în concordanță cu abordarea „O singură sănătate”;

7. solicită adoptarea rapidă a unei legi solide a UE privind adaptarea la schimbările climatice pentru a coordona eforturile statelor membre de îmbunătățire a adaptării și a rezilienței, în conformitate cu obiectivele Legii europene a climei; observă că această lege ar trebui să stabilească obiective măsurabile în domenii-cheie, cum ar fi apa, sănătatea, infrastructura, economia și amenajarea teritoriului; constată, în special, că ar trebui să se asigure că toate infrastructurile critice sunt rezistente la schimbările climatice până în 2030 și că toate statele membre pun în aplicare planuri de gestionare sustenabilă a apei până în 2027;

8. solicită punerea în aplicare deplină a cadrului privind clima și energia pentru 2030 și a agendei „Pregătiți pentru 55” pentru a reduce emisiile generate de om responsabile de schimbările climatice, precum și un nivel mai ridicat de ambiție al UE prin adoptarea de noi obiective pentru perioada de după 2030 și printr-o revizuire cuprinzătoare a Legii europene a climei;

9. invită statele membre să pună în aplicare pe deplin și în mod eficace Legea privind restaurarea naturii, care va consolida sinergiile dintre măsurile de atenuare a schimbărilor climatice, de adaptare la acestea, de prevenire a dezastrelor și de refacere a naturii; se așteaptă ca această lege să aibă un rol esențial în promovarea restaurării ecosistemelor rezistente la secetă, inclusiv a pădurilor cu mai multe vârste, cu mai multe specii și biodiverse cu acoperire continuă, precum și a zonelor umede, a vegetației naturale, a dinamicii zonelor inundabile și a sistemelor de infiltrare naturală la nivelul întregului peisaj, îmbunătățind, în același timp, reziliența bazinelor hidrografice;

10. subliniază influența negativă și pe termen lung pe care o au dezastrele naturale asupra coeziunii economice, sociale și teritoriale în UE, ele împiedicând punerea în aplicare a politicii de coeziune a UE; recunoaște vulnerabilitatea deosebită a teritoriilor enumerate la articolul 174 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care dispun adesea de resurse limitate pentru redresare;

11. invită Comisia să activeze, fără întârzieri nejustificate, Rezerva pentru solidaritate europeană și Rezerva pentru ajutoare de urgență pentru a permite de urgență acordarea de asistență pentru operațiunile de curățare și pentru a contracara riscurile imediate pentru sănătate;

12. solicită activarea unor mecanisme, cum ar fi FSUE, pentru a oferi asistență financiară țărilor aflate în dificultate; subliniază că este esențial să se acorde ajutor și finanțare regiunilor afectate de inundații într-un mod cât mai rapid, simplu și flexibil și îndeamnă toate țările afectate să continue să ofere ajutor de urgență, inclusiv hrană, apă curată, asistență medicală și adăpost temporar pentru persoanele strămutate;

13. reamintește, cu toate acestea, că FSUE a fost modificat de mai multe ori pentru a-i extinde domeniul de aplicare și că, din 2022, a inclus urgențe sanitare majore, chiar dacă pachetul său financiar global nu a crescut; solicită, prin urmare, majorarea semnificativă a bugetului FSUE pentru a ajuta regiunile să anticipeze și să atenueze efectele schimbărilor climatice;

14. recomandă ca, atunci când reconstruiesc infrastructura critică, inclusiv sistemele de transport, asistență medicală, apă și sistemele energetice, administrațiile naționale, regionale și locale să se asigure că această infrastructură este concepută pentru a face față viitoarelor fenomene meteorologice extreme; invită, prin urmare, actorii locali, regionali și naționali să accelereze punerea în aplicare a măsurilor de adaptare la schimbările climatice, în special a infrastructurii de prevenire a inundațiilor, cum ar fi barajele, digurile și sistemele de drenare, precum și a soluțiilor naturale, cum ar fi reîmpădurirea și refacerea zonelor umede;

15. subliniază sinergiile dintre FSUE, mecanismul de protecție civilă al UE, componenta de adaptare la schimbările climatice a Fondului european de dezvoltare regională și programele de cooperare teritorială, care sunt esențiale pentru crearea unui pachet cuprinzător de răspuns și reziliență;

16. consideră că investițiile regionale prin intermediul bugetului UE ar trebui să facă în continuare obiectul gestiunii partajate pentru programare și punere în aplicare, pentru a putea răspunde nevoilor statelor membre, ale regiunilor și ale zonelor urbane, rurale și îndepărtate, în special pentru a permite zonelor urbane și rurale să se adapteze la noile provocări, cum ar fi inundațiile; solicită Comisiei, statelor membre și autorităților regionale să utilizeze și să consolideze mecanismele existente de detectare și combatere a neregulilor, a fraudei și a corupției în cadrul oricărui instrument financiar al UE, inclusiv în ceea ce privește finanțarea politicii de coeziune și ajutorul de urgență;

17. reamintește angajamentele asumate în cadrul mecanismului de protecție civilă al UE și în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice și al altor acorduri internaționale care vizează reducerea riscului de dezastre și sustenabilitatea mediului;

18. încurajează consolidarea cadrelor de cooperare regională între țările din Europa Centrală și de Est și încurajează utilizarea expertizei internaționale pentru a sprijini eforturile de redresare și reabilitare în vederea promovării strategiilor comune de gestionare a dezastrelor, a schimbului de bune practici și a îmbunătățirii gestionării transfrontaliere a apei;

19. consideră că bugetul FSUE ar trebui să fie proporțional cu creșterea numărului și a gravității dezastrelor naturale în întreaga Europă; îndeamnă Comisia să majoreze bugetul alocat Rezervei pentru solidaritate europeană și Rezervei pentru ajutoare de urgență; subliniază, de asemenea, că este important să se asigure o finanțare adecvată pentru aceste rezerve sau pentru echivalentele lor, având în vedere viitoarea propunere a Comisiei privind noul CFM și negocierile interinstituționale relevante;

20. invită Comisia să simplifice în continuare procedurile și să reducă timpul necesar pentru prelucrarea cererilor de mobilizare a FSUE; invită statele membre și regiunile să identifice blocajele și să consolideze capacitățile administrative și operaționale pentru a accelera plata fondurilor FSUE; subliniază necesitatea unei flexibilități rezonabile atunci când țările și regiunile beneficiare se confruntă cu întârzieri și provocări justificate în ceea ce privește solicitarea și utilizarea fondurilor alocate;

21. subliniază necesitatea de a evalua și de a maximiza potențialul pădurilor, al arborilor și al infrastructurii verzi în ceea ce privește gestionarea inundațiilor, adaptarea la schimbările climatice și furnizarea de servicii ecosistemice; constată, de exemplu, că arborii din mediul urban pot absorbi apa pluvială, îmbunătățind în același timp calitatea aerului; solicită intensificarea plantării de arbori în orașe și sprijinirea gestionării sustenabile a pădurilor; subliniază că toate măsurile de prevenire a inundațiilor și de adaptare la acestea legate de reîmpădurire și agricultură ar trebui să se bazeze pe cele mai recente cunoștințe științifice și să fie puse în aplicare cu respectarea deplină a principiilor ecologice;

22. invită Comisia să includă în politica de coeziune a CFM 2027-2033, în special Fondul european de dezvoltare regională, fondurile necesare pentru a reconstrui rapid siturile istorice naționale afectate, pentru a construi rezervoare de retenție în zonele cu risc de inundații, pentru a dota personalul de primă intervenție și pentru a asigura schimbul continuu de cunoștințe între statele membre;

23. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

 

 

Ultima actualizare: 18 septembrie 2024
Aviz juridic - Politica de confidențialitate