PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la dezinformarea și falsificarea istoriei, utilizate de Rusia pentru a-și justifica războiul de agresiune împotriva Ucrainei
20.1.2025 - (2024/2988(RSP))
în conformitate cu articolul 136 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Yannis Maniatis, Nacho Sánchez Amor, Thijs Reuten, Raphaël Glucksmann
în numele Grupului S&D
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B10-0074/2025
B10‑0074/2025
Rezoluția Parlamentului European referitoare la dezinformarea și falsificarea istoriei, utilizate de Rusia pentru a-și justifica războiul de agresiune împotriva Ucrainei
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei,
– având în vedere Carta Organizației Națiunilor Unite,
– având în vedere Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI),
– având în vedere Convențiile de la Geneva,
– având în vedere articolul 136 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât, la 24 februarie 2022, regimul rus a declarat începerea unei „operațiuni militare speciale” în Ucraina pe baza unor pretenții false că aceasta era necesară pentru a proteja populația civilă;
B. întrucât, în realitate, începând cu 24 februarie 2022, Federația Rusă duce un război de agresiune neprovocat, nejustificat și ilegal împotriva Ucrainei, continuând agresiuni mai vechi datând din 2014, și continuă să încalce în mod constant principiile Cartei ONU prin acțiunile sale agresive împotriva suveranității, independenței și integrității teritoriale a Ucrainei și să încalce flagrant și grav dreptul internațional umanitar, astfel cum a fost consacrat prin Convențiile de la Geneva din 1949, în special prin utilizarea masivă a atacurilor țintite împotriva populației civile și a infrastructurii civile;
C. întrucât în rezoluția sa din 2 martie 2022 Adunarea Generală a ONU a numit imediat războiul Rusiei împotriva Ucrainei un act de agresiune care încalcă articolul 2 alineatul (4) din Carta ONU, iar în rezoluția sa din 14 noiembrie 2022 a recunoscut că Federația Rusă trebuie trasă la răspundere pentru războiul său de agresiune și este responsabilă juridic și financiar pentru acțiunile sale greșite la nivel internațional, trebuind inclusiv să acorde despăgubiri pentru prejudiciile și daunele cauzate;
D. întrucât CPI desfășoară o anchetă cu privire la situația din Ucraina din 2 martie 2022, iar la 17 martie 2023 a emis mandate de arestare pentru Vladimir Putin, președintele Federației Ruse, și Maria Lvova-Belova, așa-numita comisară pentru drepturile copiilor în Cabinetul președintelui Federației Ruse, pentru crima de război legată de deportarea ilegală a numeroși copii ucraineni; întrucât CPI a emis ulterior mai multe mandate de arestare împotriva unor ofițeri militari ruși;
E. întrucât începutul războiului de agresiune la scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei a fost precedat de mai multe declarații publice ale președintelui Federației Ruse, prin care încerca să justifice utilizarea forței armate împotriva Ucrainei învecinate prin argumente istorice distorsionate;
F. întrucât regimul rus a uzat pe scară largă de dezinformare, acuzând acțiuni străine de manipulare a informațiilor și ingerințe străine pentru a incita populația rusă să sprijine regimul ilegal aflat la putere și războiul ilegal de agresiune împotriva Ucrainei învecinate, dar și pentru a reduce sprijinul în rândul populației din alte țări pentru continuarea asistenței internaționale și a sprijinului pentru Ucraina împotriva războiului de agresiune al Rusiei,
1. condamnă din nou și cu cea mai mare fermitate războiul de agresiune neprovocat, ilegal și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei; invită Rusia să înceteze imediat toate activitățile militare din Ucraina și să își retragă complet și necondiționat toate forțele, reprezentanții și echipamentele militare de pe întregul teritoriu recunoscut la nivel internațional al Ucrainei, să pună capăt deportării forțate a civililor ucraineni și să îi elibereze pe toți ucrainenii deținuți și deportați, în special pe copii;
2. respinge diferitele afirmații ale guvernului rus ca încercări deșarte de a justifica un război ilegal de agresiune care constituie o încălcare flagrantă a Cartei ONU și a responsabilității Federației Ruse în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU de a menține pacea și stabilitatea, război care a fost recunoscut imediat ca atare de către ceilalți membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU, alături de o majoritate covârșitoare în Adunarea Generală a ONU;
3. condamnă utilizarea argumentelor istorice distorsionate de către regimul rus în încercarea sa de a manipula opinia publică rusă pentru a sprijini acțiuni de natură infracțională, cum ar fi războiul ilegal de agresiune împotriva țării învecinate, Ucraina;
4. ia act de acțiunea Ucrainei împotriva Rusiei în fața Curții Internaționale de Justiție la 26 februarie 2022 pentru a stabili că Rusia nu are niciun temei legal pentru a interveni militar în Ucraina și că acuzațiile sale de genocid au fost nefondate;
5. reiterează că atacurile deliberate ale Federației Ruse asupra populației civile din Ucraina, distrugerea infrastructurii civile, utilizarea torturii, a violenței sexuale și a violului ca armă de război, deportarea a mii de cetățeni ucraineni pe teritoriul Federației Ruse, transferul forțat și adopția de copii ucraineni, precum și alte încălcări grave ale drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar constituie crime de război pentru care toți autorii trebuie trași la răspundere;
6. își exprimă așadar sprijinul deplin pentru ancheta desfășurată în prezent de procurorul CPI privind situația din Ucraina, care se bazează pe posibile crime de război, crime împotriva umanității și crime de genocid; salută aderarea oficială a Ucrainei la CPI începând cu 1 ianuarie 2025, ca o contribuție importantă la eforturile internaționale de tragere la răspundere pentru crime internaționale grave; solicită UE să depună în continuare eforturi diplomatice pentru a încuraja ratificarea la nivel mondial a Statutului de la Roma și a tuturor modificărilor sale;
7. solicită totodată înființarea unui tribunal special pentru anchetarea și urmărirea penală a crimei de agresiune comise de conducerea Federației Ruse împotriva Ucrainei; își reiterează apelul adresat Comisiei, Consiliului și Serviciului European de Acțiune Externă de a oferi tot sprijinul politic, financiar și practic necesar pentru înființarea unui tribunal special; își exprimă sprijinul pentru Centrul internațional pentru urmărirea penală a crimei de agresiune împotriva Ucrainei, care va avea sediul la Haga și care va sprijini eforturile depuse în prezent de echipa comună de anchetă, ca un prim pas concret către înființarea tribunalului special;
8. îndeamnă UE și statele sale membre să își intensifice în continuare eforturile de combatere a dezinformării rusești și a manipulării informațiilor și ingerințelor străine, pentru a proteja integritatea proceselor lor democratice și pentru a consolida reziliența societăților europene, printre altele prin promovarea activă a educației în mass-media și prin sprijinirea unei prese de calitate și a jurnalismului profesionist, în special a jurnalismului de investigație care dezvăluie propaganda rusă, metodele și rețelele sale;
9. invită UE să își extindă sancțiunile împotriva canalelor mass-media ruse care desfășoară activități de dezinformare și manipulare a informațiilor în sensul sprijinirii și justificării războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și invită statele membre să aloce resurse suficiente pentru a combate în mod eficace acest război hibrid;
10. invită cetățenii UE să gândească critic atunci când asimilează informații, punând sub semnul întrebării originile și intențiile acestora, în special atunci când acestea se referă la discursuri legate de Rusia, și să verifice faptele prin utilizarea unor surse diverse și fiabile pentru a rezista la încercările de manipulare ale actorilor străini rău intenționați;
11. consideră că încercările Rusiei de a induce în eroare și de a denatura istoria Ucrainei pot fi interpretate și ca încercări de subminare a memoriei colective și a identității Europei în ansamblu; invită așadar statele membre să investească mai mult în educație și în cercetarea privind istoria comună a Europei și să sprijine proiecte care promovează o mai bună înțelegere a impactului divizării Europei în timpul Războiului Rece;
12. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului Europei, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, precum și președintelui, guvernului și parlamentului Ucrainei.