Propunere de rezoluţie - B10-0075/2025Propunere de rezoluţie
B10-0075/2025
Parlamentul European

PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la dezinformarea și falsificarea istoriei, utilizate de Rusia pentru a-și justifica războiul de agresiune împotriva Ucrainei

20.1.2025 - (2024/2988(RSP))

depusă pe baza declarației Vicepreședintei Comisiei / Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate
în conformitate cu articolul 136 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Rasa Juknevičienė, Michael Gahler, Andrzej Halicki, Sebastião Bugalho, David McAllister, Siegfried Mureșan, Željana Zovko, Isabel Wiseler‑Lima, Nicolás Pascual de la Parte, Mika Aaltola, Krzysztof Brejza, Daniel Caspary, Sandra Kalniete, Seán Kelly, Ondřej Kolář, Łukasz Kohut, Andrey Kovatchev, Miriam Lexmann, Antonio López‑Istúriz White, Danuše Nerudová, Mirosława Nykiel, Ana Miguel Pedro, Paulius Saudargas, Davor Ivo Stier, Michał Szczerba, Alice Teodorescu Måwe, Ingeborg Ter Laak, Matej Tonin, Pekka Toveri, Inese Vaidere, Milan Zver
în numele Grupului PPE

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B10-0074/2025

Procedură : 2024/2988(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B10-0075/2025
Texte depuse :
B10-0075/2025
Dezbateri :
Voturi :
Texte adoptate :

B10‑0075/2025

Rezoluția Parlamentului European referitoare la dezinformarea și falsificarea istoriei utilizate de Rusia pentru a-și justifica războiul de agresiune împotriva Ucrainei

(2024/2988(RSP))

Parlamentul European,

– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Ucraina și Rusia,

– având în vedere declarația sa din 23 septembrie 2008 privind proclamarea zilei de 23 august drept Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului și nazismului[1],

– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la memoria istorică, inclusiv rezoluțiile din 2 aprilie 2009 referitoare la conștiința europeană și totalitarismul[2], din 19 septembrie 2019 referitoare la importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei[3] și din 15 decembrie 2022 referitoare la 90 de ani de la Holodomor: recunoașterea ca genocid a uciderii în masă prin înfometare[4],

– având în vedere Rezoluția 1481 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 26 ianuarie 2006 referitoare la necesitatea de a condamna la nivel internațional crimele săvârșite de regimurile comuniste totalitare,

– având în vedere declarația nr. 3078-IX a Radei Supreme a Ucrainei din 2 mai 2023 privind utilizarea de către regimul politic al Federației Ruse a ideologiei rusofascismului și condamnarea elementelor de bază și a practicilor acestei ideologii ca fiind totalitare și mizantropice,

– având în vedere Rezoluția concomitentă nr. 9 a Congresului SUA din 7 februarie 2023 intitulată „Denouncing the horrors of socialism” („Denunțarea ororilor socialismului”),

– având în vedere articolul 136 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât anul acesta se împlinesc 86 de ani de la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop și a protocoalelor sale secrete, prin care Stalin și Hitler s-au înțeles să împartă Europa în sfere de influență ale celor două regimuri totalitare, Germania nazistă și Uniunea Sovietică, și care au pregătit terenul pentru izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, ceea ce a dus la suferințe umane fără precedent și la ocuparea țărilor din Europa timp de mai multe decenii;

B. întrucât, în temeiul dreptului internațional, protocoalele secrete ale Pactului Molotov-Ribbentrop au fost nule ab initio, deoarece încălcau grav interdicția de agresiune care a fost instituită prin Tratatul general pentru renunțarea la război ca instrument de politică națională din 27 august 1928; întrucât invaliditatea lor a fost declarată de semnatarii ambelor state în 1989, în special de Sovietul Deputaților Poporului al URSS la 24 decembrie 1989, și întrucât acest lucru este acceptat ca un fapt juridic și istoric bine stabilit de către comunitatea internațională în general, inclusiv în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului;

C. întrucât încheierea protocoalelor secrete la Pactul Molotov-Ribbentrop a constituit o crimă internațională împotriva păcii, precum planificarea și declanșarea unui război de agresiune, pentru care nu se poate găsi nicio justificare în dreptul internațional;

D. întrucât, din 2009, 23 august a fost comemorată la nivelul UE drept Ziua europeană a comemorării victimelor tuturor regimurilor totalitare și autoritare;

E. întrucât, după cel de-al Doilea Război Mondial, jumătate din continentul european a devenit liber și democratic, iar cealaltă jumătate a rămas în spatele Cortinei de Fier controlate de Uniunea Sovietică totalitară și de regimurile sale comuniste-satelit, continentul fiind astfel divizat timp de o jumătate de secol, până la colapsul Uniunii Sovietice; întrucât consecințele acestei divizări se resimt încă până în prezent;

F. întrucât zeci de milioane de persoane au fost executate, persecutate politic și au suferit atrocități din partea regimului sovietic în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și după acesta, inclusiv între 18 și 20 de milioane de deținuți încarcerați în lagăre de muncă forțată, așa-numitele gulaguri, dintre care 1,5-2 milioane nu au supraviețuit[5], 6 milioane au fost deportați forțat și aproape 5 milioane au fost reprimați politic de structurile de securitate, cel puțin 1 milion dintre aceștia din urmă fiind executați[6]; întrucât, în 1932 și 1933, pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene, conducerea regimului totalitar bolșevic a comis un genocid, cunoscut sub numele de Holodomor, împotriva unei părți a grupului național ucrainean, care a dus, potrivit estimărilor, la moartea a cel puțin 4,5 milioane de persoane[7];

G. întrucât Rusia nu și-a recunoscut rolul în declanșarea celui de Al Doilea Război Mondial și nu și-a asumat responsabilitatea pentru atrocitățile comise în teritoriile ocupate de Uniunea Sovietică; întrucât, spre deosebire de crimele comise de regimul nazist, crimele comise de dictaturile comuniste în Europa în secolul 20 nu au făcut obiectul unei evaluări și al unei condamnări juridice și politice complete la nivel internațional, ceea ce a contribuit la instrumentalizarea istoriei sub regimul lui Vladimir Putin în Rusia;

H. întrucât anul 2025 marchează cea de a 80-a aniversare a încheierii celui de-al Doilea Război Mondial; întrucât Federația Rusă, în calitate de stat succesor al URSS, încearcă să monopolizeze victoria asupra nazismului și a creat un cult al „victoriei” pentru a mobiliza ideologic rușii să continue războiul agresiv împotriva Ucrainei; întrucât Ziua Victoriei din 9 mai a fost transformată într-un instrument de propagandă de război în Rusia;

I. întrucât Rusia, stat care pretinde că este atât continuatorul, cât și succesorul Uniunii Sovietice și al Imperiului Rus, pretinde în continuare că are o sferă exclusivă de influență în ceea ce privește statele învecinate, refuzându-le în mod activ suveranitatea, identitatea națională și dreptul de a exista, perpetuând astfel moștenirea Pactului Molotov-Ribbentrop și readucând la viață aspirațiile țariste de cuceriri imperiale; întrucât invadarea pe scară largă a Ucrainei din 24 februarie 2022 a avut ca element premergător revendicări ale Rusiei, și anume ca SUA și țările din blocul NATO să îi recunoască interesele exclusive privind Ucraina și alte foste țări sovietice, țări ocupate de Uniunea Sovietică și țări-satelit ale Uniunii Sovietice;

J. întrucât continuarea politicii imperiale și coloniale a Rusiei a dus la agresiunea militară împotriva Georgiei din 2008, la ocuparea Crimeei și la pornirea războiului din Donbas în 2014, culminând cu războiul de agresiune pe scară largă ilegal, neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei, care a început la 24 februarie 2022, și terorizarea sistematică a populației civile din Ucraina, distrugerea infrastructurii strategice a țării și săvârșirea unor crime împotriva umanității și a unor crime de război, demonstrând în mod clar o intenție de genocid față de poporul ucrainean[8];

K. întrucât Rusia amenință în mod constant țările UE cu agresiuni militare, inclusiv amenințări nucleare, vizând în special țările care erau anterior ocupate sau controlate indirect de Moscova, și a comis atacuri împotriva unor persoane pe teritoriul UE; întrucât Rusia a lansat atacuri hibride împotriva statelor membre ale UE și s-a dovedit că interferează cu procesele democratice ale UE; întrucât există dovezi ale interferenței Rusiei și ale acțiunilor de manipulare exercitate de aceasta în multe democrații, precum și ale sprijinului practic acordat de Rusia forțelor extremiste și entităților cu gândire radicală cu scopul de a promova destabilizarea Uniunii;

L. întrucât Rusia utilizează istoria falsificată ca un casus belli, „spălând” sistematic crimele sovietice și răspândind dezinformare istorică pentru a justifica agresiunea Rusiei împotriva statelor învecinate; întrucât regimul lui Putin a instrumentalizat istoria în încercarea de a asigura loialitatea populației ruse prin crearea unei nostalgii pentru presupusa măreție a imperiului sovietic, falsificarea istoriei Rusiei și a Ucrainei, respingerea politicii lui Hrușciov de a recunoaște și condamna crimele staliniste, renegarea recunoașterii și condamnării Pactului Ribbentrop-Molotov de către Gorbaciov și declararea prăbușirii Uniunii Sovietice drept cea mai mare tragedie a secolului trecut; întrucât Rusia demolează memorialele Holodomor și reinstaurează monumentele comuniste dedicate lui Lenin și îndepărtate ulterior în teritoriile ocupate ale Ucrainei[9];

M. întrucât Rusia împiedică cercetările istorice, refuză accesul la arhivele sovietice și persecută organizațiile societății civile care depun eforturi pentru a cerceta și analiza crimele sovietice, precum și crimele comise de regimul actual; întrucât cei care încearcă să spună adevărul cu privire la aceste crime, inclusiv cu privire la Pactul Ribbentrop Molotov și războiul de agresiune în curs împotriva Ucrainei, sunt persecutați în temeiul legislației ruse;

N. întrucât justificarea și glorificarea crimelor sovietice, inclusiv justificarea deplină a Pactului Molotov-Ribbentrop și a actelor de agresiune ce au urmat, afirmațiile privind existența unei zone de interes exclusiv care cuprinde întregul teritoriu al fostei Uniuni Sovietice și al imperiului țarist rus, împreună cu accentuarea superiorității și a misiunii exclusive a statului rus și respingerea democrației, a drepturilor omului și a statului de drept ca presupuse valori străine occidentale au devenit principalii piloni ai ideologiei rusofascismului („lumea rusă”), care stă la baza războaielor de agresiune și a politicilor agresive ale Rusiei, precum și a campaniilor sale de dezinformare și a actelor de război hibrid îndreptate împotriva UE și a altor țări occidentale;

O. întrucât, în unele state membre, ideologiile și simbolurile comuniste și naziste, precum și simbolurile agresiunii în curs a Rusiei sunt interzise prin lege;

P. întrucât, din 2023, Parlamentul European comemorează anual victimele deportărilor sovietice în masă, aducând un omagiu și citind numele celor deportați de pe teritoriile ocupate de Uniunea Sovietică,

1. recunoaște responsabilitatea comună a Germaniei naziste și a Uniunii Sovietice pentru începerea celui de-al Doilea Război Mondial, cu scopul de a împărți Europa în două sfere de influență exclusivă a ambelor regimuri totalitare, pe baza Pactului Molotov-Ribbentrop și a protocoalelor sale secrete;

2. denunță practicile și afirmațiile privind stabilirea unor zone de interes exclusiv în detrimentul suveranității și integrității teritoriale a statelor ca fiind incompatibile cu dreptul internațional, conform căruia fiecare stat are dreptul suveran de a-și alege garanțiile de securitate, inclusiv alianțele de apărare, și mijloacele de a asigura bunăstarea poporului său; reamintește că niciun motiv, indiferent de natura acestuia – politică, economică, militară sau de alt tip –, nu poate servi drept justificare pentru agresiune;

3. reamintește că cel de-al Doilea Război Mondial a fost cel mai sângeros și cel mai brutal conflict din istoria omenirii; ia act de faptul că acesta a dus la ocupația sovietică și la crime în masă împotriva popoarelor și a națiunilor care au ajuns sub controlul Imperiului Sovietic; subliniază că absența impunității este o condiție esențială pentru prevenirea eficace a unor astfel de crime și constată că impunitatea pentru crimele nestudiate permite repetarea acestora;

4. regretă că Federația Rusă nu a recunoscut crimele sovietice la nivel de stat, a renunțat la încercările anterioare ale liderilor sovietici de a recunoaște și a condamna crimele staliniste și nu a renunțat la trecutul său imperialist sau la abordarea sa colonialistă față de statele și națiunile învecinate, ceea ce a condus la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și la amenințările cu războiul împotriva democrațiilor occidentale;

5. condamnă în termenii cei mai fermi invadarea Ucrainei de către Rusia, alte acte de agresiune, cum ar fi ocuparea și anexarea teritoriului Ucrainei, crimele de război și crimele împotriva umanității comise de Rusia în Ucraina, răpirea și deportarea forțată a copiilor ucraineni în Federația Rusă, politica de dezumanizare a ucrainenilor și negarea identității lor naționale;

6. condamnă falsificarea și denaturarea sistematică a istoriei comise de Kremlin și de aliații săi, care este utilizată ca armă în războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, cu scopul de a justifica crimele Rusiei și de a promova nostalgia imperială în mintea populației ruse și a susținătorilor săi la nivel internațional; condamnă atacurile sale asupra evenimentelor comemorative, culturale și educaționale dedicate memoriei victimelor crimelor comise de URSS[10];

7. își reiterează recunoașterea deportărilor sovietice în masă și a sistemului penitenciar Gulag drept crime împotriva umanității și a Holodomorului drept genocid împotriva poporului ucrainean; consideră că deportarea tuturor tătarilor din Crimeea în 1944 este un genocid; consideră, de asemenea, genocid crimele comise în timpul incursiunii Armatei Roșii în Silezia Superioară în 1945, cunoscută sub numele de Tragedia din Silezia Superioară;

8. salută inițiativele legislative, diplomatice, ale societății civile și alte inițiative care vizează cercetarea, evaluarea, recunoașterea și sensibilizarea cu privire la crimele totalitarismului în Europa, în special cele comise de regimurile naziste și comuniste; încurajează cercetarea academică și educația cu privire la istoria și cultura est-europeană și la colonialismul Rusiei din secolul 18 până în secolul 21;

9. solicită sensibilizarea cu privire la istoria crimelor totalitare naziste și comuniste și la integrarea sa sistemică în programele școlare din toate statele membre ale UE; salută Observatorul pentru predarea istoriei în Europa al Consiliului Europei și îl încurajează să reflecte necesitatea de a spori cunoștințele despre crimele sovietice și comuniste în întreaga Europă, având în vedere dezinformarea istorică răspândită de Federația Rusă și de aliații săi;

10. invită toate statele membre ale UE să efectueze o evaluare clară și principială a crimelor și a actelor de agresiune comise de regimurile totalitare comuniste și de regimul nazist; solicită condamnarea crimelor comuniste sovietice la nivel internațional, de pildă în cadrul ONU;

11. invită Comisia să ofere un sprijin eficace proiectelor privind memoria istorică și comemorarea în statele membre și la nivelul UE, să consolideze sprijinul acordat instituțiilor și organizațiilor neguvernamentale dedicate conservării trecutului, în special platformelor europene transnaționale, cum ar fi Platforma memoriei și conștiinței europene și Rețeaua europeană pentru memorie și solidaritate, și să instituie un trimis special pentru memoria istorică europeană și prevenirea totalitarismului;

12. regretă utilizarea în continuare a simbolurilor regimurilor totalitare în spațiile publice și solicită interzicerea la nivelul UE a utilizării atât a simbolurilor naziste și comuniste sovietice, cât și a simbolurilor agresiunii actuale a Rusiei împotriva Ucrainei; își exprimă sprijinul pentru construirea unui memorial paneuropean la Bruxelles dedicat victimelor regimurilor totalitare din secolul 20;

13. răspunde apelului Radei Supreme a Ucrainei prin condamnarea, în termenii cei mai fermi cu putință, a ideologiei, politicii și practicilor naționaliste imperialiste ale actualului regim rus (rusofascism), care definesc agresiunea militară a Rusiei, eforturile sale de a contesta securitatea și ordinea europeană și amenințările sale de a extinde agresiunea împotriva Europei și anihilarea valorilor europene ale democrației, drepturilor omului și statului de drept; subliniază incompatibilitatea acestor ideologii, politici și practici cu dreptul internațional;

14. își reiterează apelul pentru înființarea unui tribunal internațional special pentru pedepsirea crimei de agresiune împotriva Ucrainei, care ar putea pune capăt impunității și ar putea aborda lipsa unei evaluări clare a agresiunilor și atrocităților imperialiste sovietice și ruse repetate împotriva vecinilor săi, inclusiv a întregii ideologii aflate în spatele acestor acte;

15. își exprimă sprijinul pentru eforturile Curții Penale Internaționale (CPI) de a urmări penal crimele de război, crimele împotriva umanității și, eventual, genocidul ca parte a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; condamnă cu fermitate cazurile de necooperare cu CPI în executarea mandatelor de arestare;

16. solicită UE să intensifice cercetarea privind noile tehnologii de influență hibridă utilizate de Rusia ca stat agresor și să ia măsuri concrete pentru a le contracara; solicită insistent UE să finalizeze cartografierea activităților actuale ale UE de combatere a dezinformării și de comunicare strategică pentru a asigura utilizarea eficientă a resurselor și coordonarea și pentru a identifica potențialele unghiuri moarte în abordarea noastră de combatere a dezinformării rusești;

17. reamintește că ingerințele externe reprezintă o amenințare sistemică care trebuie combătută cu fermitate; subliniază că războiul hibrid și acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine nu sunt doar chestiuni de politică externă și de securitate, ci amenință, de fapt, însuși fundamentul democrațiilor noastre; îndeamnă instituțiile UE să adopte o abordare transversală permanentă pentru a combate mai eficient manipularea informațiilor și ingerințele străine; subliniază, în acest context, că o cooperare și o coordonare consolidate cu SUA și cu alți parteneri care împărtășesc aceeași viziune sunt esențiale pentru combaterea instrumentalizării istoriei și a răspândirii dezinformării;

18. subliniază că aspectele nerezolvate ale unui trecut istoric bilateral și regional nu ar trebui să poată fi instrumentalizate de Rusia și de aliații săi pentru a obstrucționa voința în direcția unei reconcilieri veritabile; salută și încurajează orice încercare a Ucrainei și a statelor membre de a aborda astfel de chestiuni nesoluționate, de exemplu masacrul de la Volînia, în spiritul reconcilierii reale și sincere, al demnității umane, al adevărului istoric și al relațiilor de bună vecinătate; consideră că, cu buna voință a ambelor părți implicate, un proces de reconciliere care va necesita multă răbdare va vindeca rănile trecutului; salută, având în vedere principiile menționate mai sus, recentele declarații ale guvernelor polonez și ucrainean referitoare la consimțământul Ucrainei de a continua excavarea gropilor comune cu victime poloneze aflate pe teritoriul Ucrainei și de a oferi victimelor o înmormântare demnă; își exprimă speranța că excavările ar putea fi reluate încă din primăvara anului 2025;

19. consideră că moștenirea distructivă a Pactului Molotov-Ribbentrop poate înceta numai atunci când națiunile suverane din vecinătatea Rusiei care au aspirații euro-atlantice, cum ar fi Ucraina, Republica Moldova și Georgia, își pot pune liber în aplicare opțiunile de politică externă, fără ingerințe sau obstrucții;

20. consideră că integrarea euro-atlantică rapidă a Ucrainei și a altor țări din regiune ar avea un efect pozitiv asupra transformării Rusiei, demonstrând populației ruse că aceste țări nu mai aparțin sferei de influență a Rusiei și oferind un exemplu bun de urmat de prosperitate și dezvoltare democratică bazată pe valorile europene ale drepturilor omului și păcii, care ar putea înlocui urmărirea gloriei imperiale nostalgice cu urmărirea bunăstării economice și sociale;

21. susține că victoria militară deplină a Ucrainei este singura cale către o pace durabilă în Europa și către sfârșitul revanșismului agresiv al Federației Ruse, deoarece nu numai că va pune capăt suferinței Ucrainei, ci va ajuta, de asemenea, Rusia să își abandoneze mentalitatea și ideologia imperialistă, deschizând posibilități de schimbare democratică în Rusia, precum și în alte țări autoritare, cum ar fi Belarus;

22. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintei Comisiei / Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Președintelui, guvernului și Radei Supreme a Ucrainei, precum și autorităților ruse.

Ultima actualizare: 22 ianuarie 2025
Aviz juridic - Politica de confidențialitate