PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la întărirea rezilienței Republicii Moldova în fața amenințărilor hibride și a ingerințelor răuvoitoare ale Rusiei

3.9.2025 - (2025/2811(RSP))

depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei
în conformitate cu articolul 136 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Adam Bielan, Cristian Terheş, Arkadiusz Mularczyk, Aurelijus Veryga, Reinis Pozņaks, Rihards Kols, Maciej Wąsik, Mariusz Kamiński, Alberico Gambino, Michał Dworczyk, Bogdan Rzońca, Alexandr Vondra, Joachim Stanisław Brudziński, Marlena Maląg, Ondřej Krutílek, Veronika Vrecionová, Sebastian Tynkkynen
în numele Grupului ECR

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B10-0355/2025

Procedură : 2025/2811(RSP)

Stadiile documentului în şedinţă

Stadii ale documentului :

B10-0361/2025

Texte depuse :

B10-0361/2025

Dezbateri :

Voturi :

PV 10/09/2025 - 5.16
CRE 10/09/2025 - 5.16

Texte adoptate :

P10_TA(2025)0191

B10‑0361/2025

Rezoluția Parlamentului European referitoare la întărirea rezilienței Republicii Moldova în fața amenințărilor hibride și a ingerințelor răuvoitoare ale Rusiei

(2025/2811(RSP))

Parlamentul European,

– având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind Republica Moldova și țările din cadrul Parteneriatului estic,

– având în vedere Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte [1], care prevede o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare și care a intrat pe deplin în vigoare la 1 iulie 2016,

– având în vedere articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

– având în vedere cererea de aderare la Uniunea Europeană (UE) depusă de Republica Moldova la 3 martie 2022,

– având în vedere Declarația de la Versailles din 10 și 11 martie 2022,

– având în vedere declarația UE din 21 martie 2024 privind recentele incidente de securitate din regiunea Transnistria, prezentată la reuniunea Consiliului permanent al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) nr. 1466 de la Viena,

– având în vedere Mecanismul de creștere pentru Republica Moldova, care are rolul de a sprijini reziliența socioeconomică a Republicii Moldova și alinierea la acquis-ul UE,

– având în vedere articolul 136 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât, la 28 septembrie 2025, în Republica Moldova sunt programate să aibă loc alegeri parlamentare; întrucât se așteaptă ca aceste alegeri să reprezinte un moment crucial pentru consolidarea democratică a Republicii Moldovei și pentru parcursul său actual de integrare europeană; întrucât contextul electoral este marcat de tensiuni geopolitice accentuate care decurg din războiul de agresiune continuu al Rusiei împotriva Ucrainei și de intensificarea amenințărilor hibride îndreptate împotriva Republicii Moldova, printre care se numără campanii coordonate de dezinformare, operațiuni cibernetice, finanțarea din străinătate a actorilor politici și eforturi de destabilizare în regiuni precum Găgăuzia și Transnistria;

B. întrucât Federația Rusă a încercat în mod constant să influențeze, să destabilizeze și să submineze alegerile libere, corecte și independente din Republica Moldova, precum și din mai multe state membre ale UE, cel mai recent din România [2], printr-o gamă largă de tactici de război hibrid, inclusiv campanii de dezinformare, operațiuni disimulate, atacuri cibernetice, corupție strategică și finanțarea ilicită a unor actori politici; întrucât aceste eforturi urmăresc să destabilizeze instituțiile democratice, să erodeze încrederea publică și să abată Republica Moldova de pe traiectoria sa proeuropeană; întrucât, în pofida recentelor îmbunătățiri legislative menite să crească transparența și responsabilitatea în procesul electoral, există în continuare preocupări serioase cu privire la finanțarea campaniilor electorale, în special utilizarea de fonduri rusești ilicite și rețele financiare opace din străinătate pentru a manipula rezultatele alegerilor; întrucât se preconizează că aceste ingerințe se vor intensifica înainte de alegerile parlamentare din 2025, ceea ce va necesita contramăsuri urgente și susținute pentru a proteja suveranitatea și reziliența democratică a Moldovei;

C. întrucât la alegerile locale din Republica Moldova din 5 noiembrie 2023 s-au înregistrat ingerințe fără precedent din partea Rusiei sub formă de dezinformare, mituirea alegătorilor și finanțarea partidelor pro-ruse, iar anchetele au dezvăluit că au avut loc transferuri ilicite în valoare de peste 15 milioane de dolari; întrucât aceste tactici hibride s-au intensificat în timpul alegerilor prezidențiale din 2024 și al referendumului care a avut loc concomitent privind aderarea la UE; întrucât aceste tactici au inclus cumpărarea de voturi de la 138 000 de cetățeni, atacuri cibernetice, intimidarea și eforturi de a incita alegătorii să voteze în favoarea intereselor rusești;

D. întrucât observatorii internaționali, inclusiv OSCE și Institutul Republican Internațional (IRI), au remarcat că, deși alegerile au fost organizate în mod profesionist, condițiile în care s-au desfășurat campaniile electorale au fost inegale și au fost subminate de ingerințele străine și de utilizarea abuzivă a resurselor publice; întrucât Maia Sandu, Președinta în exercițiu, a fost realeasă la 3 noiembrie 2024, iar referendumul constituțional a trecut la limită, votul decisiv al diasporei menținând parcursul proeuropean al Republicii Moldova; întrucât, drept răspuns, Republica Moldova a depus plângeri oficiale împotriva unor entități și persoane fizice, printre care oligarhul Ilan Șor și blocul pro-rus „Victorie”, pentru cumpărarea de voturi și operațiuni hibride, iar Statele Unite, Canada, UE și Regatul Unit au impus sancțiuni împotriva acestora; întrucât se anticipează modele similare de influență străină înainte de alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, ceea ce pune în pericol traiectoria democratică a Republicii Moldova; întrucât Moldova are nevoie de garanții electorale consolidate, de o mai mare transparență a finanțării campaniilor și de un sprijin susținut din partea UE pentru a contracara ingerințele străine și a susține reziliența democratică;

E. întrucât Moldova a luat măsuri pentru a combate ingerințele rusești, inclusiv interzicerea partidelor pro-ruse, sancționarea oligarhilor, suspendarea mass-mediei de dezinformare și înăsprirea controalelor vamale, și are nevoie de sprijin continuu din partea UE pentru aceste măsuri; întrucât Rusia și-a extins ingerințele și a inclus actori politici care se prezintă în mod fals ca proeuropeni pentru a fragmenta electoratul, a slăbi partidul de guvernământ și a semăna diviziune, acțiuni care reflectă evoluția strategiilor Kremlinului; întrucât mai multe canale de televiziune rusești interzise sunt în continuare accesibile prin intermediul HaiTV [3];

F. întrucât Russia Today (RT) și redactorul-șef al acesteia Margarita Simonian s-au coordonat cu Kremlinul pentru a influența alegerile din Moldova din octombrie 2024 prin dezinformare finanțată de stat; întrucât, la 18 septembrie 2024, Marina Tauber și Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, aliați ai lui Șor, s-au întâlnit cu purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zakharova, și au difuzat informații false despre perspectivele europene ale UE și Moldovei; întrucât, în august 2025, Evghenia Guțul a fost condamnată la șapte ani de închisoare pentru direcționarea de fonduri rusești către un partid politic pro-rus [4]; întrucât, în 2023, guvernul rus a extins domeniul de acțiune al RT integrând o unitate cibernetică care are legături directe cu statul rus; întrucât această unitate a fost implicată în operațiuni de colectare de informații și de influență la nivel mondial, inclusiv în Republica Moldova; întrucât se pare că informațiile colectate de această entitate, care funcționează sub acoperirea RT, sunt furnizate agențiilor de informații ruse, mass-mediei controlate de stat, grupurilor de mercenari și altor actori aliniați la guvernul rus; întrucât RT este implicată și în campanii de dezinformare, operațiuni de influență disimulată și achiziții militare în sprijinul războiului Rusiei din Ucraina; întrucât, în ajunul alegerilor parlamentare din Moldova din 2025, RT își intensifică propaganda prin intermediul unor canale afiliate, cum ar fi Sputnik Moldova și RT Balkan, difuzând rapoarte fabricate care susțin în mod fals că UE se pregătește să impună interdicții la importul de produse agricole, să crească tarifele la energie și să priveze Republica Moldova de suveranitatea sa [5]; întrucât pe aceste canale apar, în același timp, din ce în ce mai mult politicieni susținuți de Kremlin, cum ar fi Marina Tauber, aceasta și aliații săi fiind numiți drept singurii „apărători ai identității moldovenești”, în paralel cu o campanie de denigrare a partidelor proeuropene; întrucât, prin intermediul unor emisiuni de televiziune coordonate, prin materiale video online și amplificarea de pe rețelele sociale, RT incită în mod deliberat la neîncredere în instituțiile democratice și încearcă să destabilizeze procesul parlamentar din Moldova pentru a obține în 2025 o majoritate favorabilă Kremlinului;

G. întrucât, din luna aprilie 2025, de când parlamentul Moldovei a programat alegerile parlamentare, Rusia și-a intensificat eforturile, lansând o campanie fără precedent de mobilizare a mai multor ramuri ale aparatului de influență externă al Kremlinului; întrucât operațiunea Matrioșka a publicat, în medie, trei povești fabricate pe săptămână, deși anterior nu se concentrase decât într-o mică măsură asupra Republicii Moldova, iar aceste discursuri false circulă prin intermediul unor canale mass-media cunoscute ca fiind canale credibile, cum ar fi BBC și Euronews, dar sunt în întregime fabricate [6];

H. întrucât Rusia își intensifică acțiunile din „zona gri” împotriva Republicii Moldova prin dezinformare, atacuri cibernetice, amenințări cu bombă și alte forme de manipulare; întrucât această campanie face parte din „războiul hibrid” al Rusiei în continuă evoluție în întreaga regiune, inclusiv în Ucraina, Georgia, Estonia și alte țări învecinate; întrucât printre principalele instrumente ale lui Putin de destabilizare a Republicii Moldova se numără exploatarea corupției prin intermediul unor miliardari aliați, cum ar fi Ilan Șor și fostul lider al partidului de guvernare, Vladimir Plahotniuc, propagandă și influență asupra Găgăuziei, un fief al lui Șor, și în Transnistria, regiune controlată de trupele rusești;

I. întrucât Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a raportat o intensitate fără precedent a acțiunilor Rusiei în 2023, menite să mențină Moldova în sfera sa de influență; întrucât aceste amenințări hibride vizează procesele democratice și subminează integrarea europeană prin amplificarea tendințelor radicale și separatiste din Găgăuzia, propagandă și manipularea informațiilor, ingerințe în alegeri și operațiuni subversive;

J. întrucât, în urma reuniunii din 30 iulie 2025 a Consiliului Suprem de Securitate, Președinta Maia Sandu a prezentat constatările instituțiilor specializate din Moldova privind metodele de război hibrid, care au identificat 10 instrumente principale de ingerință externă în procesele politice și electorale ale Moldovei, reprezentând o amenințare directă la adresa integrității alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025; întrucât principala amenințare este corupția electorală la scară largă și finanțarea externă ilicită, inclusiv prin utilizarea criptomonedelor, a rețelelor de curierat („cărăuși”) și a unor scheme sofisticate de spălare a banilor menite să submineze procesul democratic; întrucât astfel de scheme implică transferuri în conturi de la banca Promsvyazbank, convertite ulterior prin mecanisme ilicite în finanțare pentru campaniile electorale, operațiuni de dezinformare, eforturi de destabilizare și corupția persoanelor din cadrul sistemului de justiție; întrucât estimările arată că este posibil ca până la 100 de milioane EUR să fi fost transferate în Moldova numai prin canale de criptomonede; întrucât aceste operațiuni hibride includ, de asemenea, cumpărarea masivă de voturi, organizarea de proteste plătite, atacuri cibernetice împotriva infrastructurii electorale digitale și a altor sisteme critice, precum și instrumentalizarea Bisericii Ortodoxe controlate de Moscova și manipularea sentimentului religios în serviciul unei puteri străine [7];

K. întrucât Republica Moldova se confruntă cu provocări economice și de securitate tot mai mari, inclusiv cu riscul de regres politic în cazul în care candidații susținuți de Rusia vor avea succes la viitoarele alegeri parlamentare;

L. întrucât decizia Ucrainei de a-și închide frontiera cu Transnistria, unde sunt staționate trupe rusești cu aproximativ 1 500 de soldați care încalcă dreptul internațional și suveranitatea Moldovei, a redus în mod semnificativ comerțul dintre Kiev și Tiraspol, a redus fluxurile critice de venituri pentru separatiștii controlați/sprijiniți de Rusia și a micșorat volumul schimburilor comerciale ale Transnistriei cu Rusia cu 22 % în 2022; întrucât Republica Moldova controlează în prezent cea mai mare parte a accesului Transnistriei la comerțul exterior, ceea ce reprezintă o oportunitate fără precedent de a-și manifesta influența în regiunea separatistă; întrucât Republica Moldova aplică o strategie de presiune care include incriminarea separatismului, înăsprirea controalelor vamale și eliminarea privilegiilor vamale acordate întreprinderilor transnistrene, creând astfel o presiune economică semnificativă; întrucât Transnistria se confruntă cu provocări energetice semnificative de la jumătatea anului 2025, în urma încetării tranzitului de gaze rusești prin Ucraina la 1 ianuarie 2025;

M. întrucât Rusia are o prezență militară substanțială în Marea Neagră, inclusiv prin numărul și capacitățile nedivulgate ale submarinelor sale, precum și un potențial considerabil de dominare a rutelor de transport maritim adiacente; întrucât situația volatilă din Transnistria prezintă un risc strategic, deoarece Rusia ar putea prelua controlul asupra regiunii și ar putea cauza escaladarea conflictului;

N. întrucât Biserica Ortodoxă din Republica Moldova, subordonată Patriarhiei de la Moscova și cunoscută sub numele de Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove, este cel mai important instrument de propagandă rusă din Republica Moldova; întrucât ierarhii acestei biserici au intervenit în mod repetat în alegeri, sprijinind partidele pro-ruse și opunându-se candidaților pro-occidentali, cum a fost cazul în 2016, când Marchel de la Bălți și Fălești, care la acea vreme era episcop, i-a îndemnat pe enoriași să voteze pentru candidatul Partidului Socialist Igor Dodon și a acuzat-o pe Maia Sandu că este o „amenințare la adresa Bisericii Ortodoxe”; întrucât, în octombrie 2021, după venirea la putere a Partidului Acțiune și Solidaritate, unii preoți din subordinea Arhiepiscopului Marchel au cerut în mod public să nu mai fie nevoiți să se roage pentru conducătorii țării [8];

O. întrucât anchete jurnalistice și de securitate au confirmat că zeci de preoți de la Mitropolia Moldovei au participat la „pelerinaje” organizate la Moscova în 2024 și la începutul anului 2025, primind carduri de plată la Promsvyazbank și transferuri lunare promise de până la 1 000 EUR ca ajutor pentru biserică; întrucât se pare că aceste deplasări, organizate de oligarhul fugitiv Ilan Șor în coordonare cu Patriarhia ortodoxă rusă, au fost menite să mobilizeze preoții în sprijinul obiectivelor politice pro-ruse, atât în timpul alegerilor prezidențiale din 2024, cât și pentru viitoarele alegeri parlamentare din septembrie 2025;

P. întrucât, la 15 iulie 2025, la biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Grinăuți, Rîșcani, preotul Constantin Turtureanu, soția sa și fiul lor au fost agresați și scoși cu forța din parohia lor după ce s-au alăturat Mitropoliei Basarabiei, într-un incident la care au asistat preoți și polițiști care nu au intervenit; enoriașii au pretins că atacul a fost orchestrat de gruparea pro-rusă Șor, reprezentată de Victoria Furtună, lidera mișcării „Victoria”[9];

Q. întrucât, în aprilie 2024, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a recunoscut Biserica Ortodoxă Rusă drept un instrument de propagandă a Kremlinului [10], iar în august 2024 Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului a condamnat transformarea etno-naționalistă militaristă a acesteia ca fiind eretică [11];

R. întrucât, la 22 aprilie 2025, Comisia specială privind scutul european pentru democrație (EUDS), în colaborare cu Comisia pentru afaceri externe (AFET) și Comisia pentru securitate și apărare (SEDE), a convocat o audiere pe tema „Amenințările și atacurile hibride ale Rusiei în Europa, inclusiv cele mai bune practici de contracarare a acestora”, abordând, de asemenea, rolul Bisericii Ortodoxe Ruse în operațiunile de influențare răuvoitoare [12];

S. întrucât, la 3 martie 2022, Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE; întrucât Republica Moldova a primit statutul de țară candidată la 23 iunie 2022 prin acordul unanim al celor 27 de state membre;

T. întrucât UE și-a intensificat sprijinul financiar și tehnic acordat Moldovei, inclusiv prin intermediul Mecanismului de creștere pentru Moldova, pentru a accelera dezvoltarea socioeconomică și alinierea la acquis; întrucât Moldova urmează să se alăture zonei de roaming gratuit a UE la 1 ianuarie 2026, sporind conectivitatea pentru cetățenii săi; întrucât, la 4 iulie 2025, un summit bilateral UE-Moldova a marcat o etapă importantă a parcursului de peste două decenii în vederea aderării la UE,

1. își reafirmă solidaritatea cu poporul Republicii Moldova și sprijinul de neclintit pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a țării în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internațional; subliniază rolul Moldovei în siguranța și stabilitatea frontierei estice a UE și a regiunii Mării Negre, în contextul crizelor umanitare și energetice cauzate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei;

2. felicită Moldova pentru finalizarea cu succes a examinării bilaterale a clusterelor de capitole de negociere 1, 2, 3, 4 și 6; îndeamnă Comisia și statele membre să sprijine ambiția guvernului Republicii Moldova de a deschide negocieri cu privire la toate clusterele până la sfârșitul anului 2025, deschiderea clusterului 1 (grupul tematic al elementelor fundamentale) fiind programată pentru septembrie; subliniază că progresele rapide reflectă angajamentul ferm al Moldovei față de integrarea în UE, aderarea la prioritățile de reformă și disponibilitatea de a se alinia la standardele europene;

3. își reiterează sprijinul pentru înființarea unui birou al Parteneriatului estic în Moldova, care, în contextul tensiunilor geopolitice sporite și al impulsului reînnoit pentru extinderea UE, va servi drept punct de contact esențial între Parlamentul European și parlamentele naționale, societatea civilă și partenerii locali din întreaga regiune a Parteneriatului estic;

4. condamnă cu fermitate încercările repetate ale Rusiei de a destabiliza Republica Moldova, instituțiile și societatea acesteia; invită autoritățile ruse să respecte independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Republicii Moldova, să înceteze provocările și încercările de destabilizare a țării și să își retragă imediat și necondiționat forțele militare din teritoriile ocupate din Moldova (Transnistria), Georgia (Abhazia și Osetia de Sud) și Ucraina;

5. își reafirmă angajamentul deplin față de aderarea Republicii Moldova la UE; salută eforturile continue ale autorităților din Republica Moldova de a promova reformele și de a pune în aplicare jaloanele prezentate în cele mai recente rapoarte ale Comisiei privind progresele înregistrate, în pofida presiunii continue din partea Rusiei și a provocărilor mai ample cauzate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei;

6. subliniază că, pe fondul alegerilor din 2023-2024, este probabil ca Federația Rusă să utilizeze partide „de formă” la alegerile parlamentare din 2025, să exploateze mișcările pseudo-suverane, să îi sprijine ilegal pe populiștii Șor care se implică în cumpărarea de voturi și în proteste violente și să sprijine disimulat candidații „independenți” pentru a răspândi propaganda pro-rusă și a submina instituțiile democratice ale Moldovei și calea sa europeană;

7. invită NATO și membrii săi să ia în considerare consolidarea prezenței militare a NATO și a gradului său de pregătire în regiunea Mării Negre;

8. reamintește autorităților ruse să respecte independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Republicii Moldova, să înceteze provocările și încercările de destabilizare a țării și de subminare a ordinii sale constituționale și a instituțiilor sale democratice; își reiterează apelul adresat Rusiei de a-și retrage forțele și echipamentele militare de pe teritoriul Republicii Moldova și de a distruge orice muniție rămasă depozitată acolo; invită comunitatea internațională să consolideze sprijinul pentru a soluționa problema transnistreană pe baza suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internațional și fără a afecta integrarea europeană a țării; subliniază că, cu ocazia celei de a 34-a zile naționale a Moldovei, Statele Unite și-au subliniat angajamentul de a susține suveranitatea națională a Moldovei [13];

9. solicită sprijin din partea UE sub formă de asistență financiară și tehnică pentru eforturile Moldovei de a realiza stabilizarea economică, diversificarea energetică a Transnistriei prin statele vecine ale Republicii Moldova și inițiativele de coeziune socială, asigurându-se că progresul Moldovei în direcția aderării la UE nu este subminat de ocuparea continuă a Transnistriei;

10. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la strategia de securitate națională a Rusiei, aprobată de președintele Putin la 31 decembrie 2015, bazată pe doctrina militară din 25 decembrie 2014; subliniază prioritatea explicită a acesteia de a apăra așa-numitele „valori spirituale și morale tradiționale ruse” împotriva influenței occidentale percepute, demonstrând astfel instrumentalizarea de către Rusia a acestor valori și a instituțiilor lor în scopuri strategice; subliniază că principalul canal de propagandă rusă din Moldova este Biserica Ortodoxă Rusă, în special Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove;

11. recunoaște Mitropolia Ortodoxă a Basarabiei ca victimă a opresiunii sovietice; constată că, după ce a fost desființată în mod abuziv de autoritățile sovietice, Mitropolia Ortodoxă a Basarabiei a fost recunoscută oficial abia în 2002, în urma unei hotărâri a Curții Europene a Drepturilor Omului;

12. subliniază importanța comunicării strategice, inclusiv a informării populației vorbitoare de limba rusă din Moldova, pentru a evidenția beneficiile integrării în UE și pentru a combate în mod eficace acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine;

13. salută decizia Consiliului din 25 iulie 2025 de a integra Moldova în zona roamingului la prețurile de pe piața națională începând cu 1 ianuarie 2026, în urma unei decizii similare pentru Ucraina, adoptată la 14 iulie 2025; constată că, prin urmare, cetățenii moldoveni și ucraineni din UE, precum și cetățenii UE din Republica Moldova și Ucraina vor putea să telefoneze, să trimită mesaje text și să utilizeze datele mobile în aceleași condiții ca în țara lor de origine, fără a suporta costuri suplimentare [14];

14. invită Comisia să renunțe la măsurile comerciale autonome temporare și să depună eforturi în vederea instituirii unui cadru comercial pe termen lung mai stabil și mai previzibil cu Republica Moldova, cum ar fi extinderea și modernizarea zonei de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare (DCFTA) cu angajamente obligatorii pentru o perioadă minimă de 10 ani; salută actualizarea din iulie 2025 a acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător, care extinde contingentele tarifare pentru principalele exporturi agricole din Republica Moldova și prevede o revizuire în 2027 aliniată la progresele înregistrate de Republica Moldova în materie de reforme; subliniază că un acord comercial sigur și pe termen lung ar sprijini reziliența economică a Moldovei, ar atrage investiții sustenabile și ar ancora și mai mult țara în cadrul pieței unice a UE;

15. salută sprijinul continuu acordat în cadrul Instrumentului european pentru pace, inclusiv 60 de milioane EUR în 2025 și aproape 200 de milioane EUR începând din 2021, precum și pachetul de 20 de milioane EUR din aprilie 2025 pentru sistemele de apărare aeriană cu rază scurtă de acțiune, care contribuie la modernizarea apărării Moldovei; solicită sprijin continuu și includerea Moldovei în Programul privind industria europeană de apărare (EDIP) pentru achizițiile publice comune în domeniul apărării; salută instituirea și prelungirea în 2025 a misiunii de parteneriat a UE în Republica Moldova (EUPM Moldova) în cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC) până la 31 mai 2027, cu un buget de 19,8 milioane EUR pentru consolidarea rezilienței împotriva amenințărilor hibride; evidențiază parteneriatul în materie de securitate și apărare al Moldovei din mai 2024, primul parteneriat al UE cu o țară din afara UE, care pune bazele unei cooperări mai aprofundate în cadrul PSAC în ceea ce privește gestionarea crizelor, securitatea frontierelor, contracararea amenințărilor hibride și reforma apărării;

16. salută decizia Moldovei de a invita OSCE, prin intermediul Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), să observe viitoarele alegeri parlamentare, întrucât observarea este vitală pentru transparență, egalitate de șanse și încredere publică; subliniază sprijinul UE pentru neutralitatea OSCE și monitorizarea profesională a tuturor etapelor electorale, de la înregistrarea alegătorilor, atmosfera campaniei, acoperirea mediatică și finanțe, până la numărarea voturilor și soluționarea litigiilor și este pregătită să coopereze cu OSCE și cu alți parteneri pentru a se asigura că alegerile sunt libere, corecte și în conformitate cu standardele internaționale;

17. invită Comisia și Consiliul, Statele Unite, Canada, Regatul Unit și alte țări care împărtășesc aceeași viziune să continue să aplice și să extindă sancțiunile împotriva persoanelor, a canalelor mass-media și a entităților implicate în activități sponsorizate de Kremlin pentru a submina procesele democratice și integritatea electorală ale Republicii Moldova și ale tuturor celorlalte țări și parteneri ai UE;

18. îndeamnă guvernul Republicii Moldova să dea dovadă de vigilență crescută cu privire la potențiale nereguli electorale, să îmbunătățească comunicarea publică privind securitatea alegerilor și să se pregătească să răspundă la încercările Rusiei de a incita la proteste după ce se comunică rezultatele alegerilor;

19. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernului și parlamentului Republicii Moldova, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, ONU și Consiliului Europei.

Ultima actualizare: 8 septembrie 2025

Aviz juridic - Politica de confidențialitate