PROPUNERE DE REZOLUŢIE
2.5.2007
în conformitate cu articolul 103 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
de Inese Vaidere, Ģirts Valdis Kristovskis, Konrad Szymański, Hanna Foltyn-Kubicka, Ryszard Czarnecki, Gintaras Didžiokas, Adam Bielan and Michał Tomasz Kamiński
în numele Grupului UEN
privind Reuniunea la nivel înalt de la Samara din 18 mai 2007
B6‑0196/2007
Rezoluţia Parlamentului European privind Reuniunea la nivel înalt de la Samara din 18 mai 2007
Parlamentul European,
– având în vedere Acordul de parteneriat şi cooperare (APC) dintre Comunităţile Europene şi statele membre, pe de o parte, şi Federaţia Rusă, pe de altă parte, care a intrat în vigoare în 1997 şi expiră în 2007,
– având în vedere obiectivul Uniunii Europene şi al Rusiei stabilit în declaraţia comună făcută ca urmare a Reuniunii la nivel înalt de la Sankt Petersburg din 31 mai 2003, de a crea un spaţiu economic comun, un spaţiu comun de liberate, securitate şi justiţie, un spaţiu comun de cooperare în materie de securitate externă şi un spaţiu comun de cercetare şi educaţie, care include şi aspecte culturale,
– având în vedere Convenţia Europeană asupra drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale şi cele cinci protocoale ale sale,
– având în vedere consultările UE-Rusia cu privire la drepturile omului,
– având în vedere numeroasele rapoarte credibile ale ONG-urilor ruse şi internaţionale cu privire la încălcările constante ale drepturilor omului în Cecenia,
– având în vedere Comunicarea Comisiei către Consiliul European şi Parlamentul European din 10 ianuarie 2007, intitulată „O politică energetică pentru Europa” (COM(2007)0001),
– având în vedere Rezoluţia sa din 23 martie 2006 privind siguranţa aprovizionării cu energie în Uniunea Europeană[1],
– având în vedere rezoluţiile sale anterioare privind Rusia şi, în special,
- –Rezoluţia din 26 aprilie 2007 privind recenta reprimare a manifestărilor în Rusia[2],
- –Rezoluţia din 13 decembrie 2006 privind Reuniunea la nivel înalt UE-Rusia de la Helsinki[3],
- –Rezoluţia din 25 octombrie 2006 privind relaţiile UE-Rusia după asasinarea jurnalistei ruse Anna Politkovskaia[4],
- –Rezoluţia din 15 iunie 2006 privind Reuniunea la nivel înalt UE-Rusia de la Sochi[5],
- –Rezoluţia din 19 ianuarie 2006 privind Cecenia[6],
- –Rezoluţia din 15 decembrie 2005 privind drepturile omului în Rusia şi noua legislaţie cu privire la ONG-uri[7],
- –Rezoluţia din 26 mai 2005 privind relaţiile UE-Rusia[8],
– având în vedere articolul 103 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât a 19-a Reuniune la nivel înalt UE-Rusia va avea loc la Samara la 18 mai 2007;
B. întrucât relaţiile între UE şi Rusia s-au dezvoltat constant în cursul ultimilor cinci ani, fapt care a condus la integrare economică şi interdependenţă, care va creşte şi mai mult în viitorul apropiat;
C. întrucât relaţiile UE-Rusia au un imens potenţial economic şi ambele părţi ar beneficia de pe urma unei integrări economice sporite şi a unor relaţii de bună vecinătate; întrucât cooperarea între UE şi Rusia este crucială pentru garantarea stabilităţii în ariile de interes comun;
D. întrucât valoarea totală a schimburilor comerciale dintre UE şi Rusia s-a ridicat la peste 166 de miliarde de euro în 2005; întrucât Rusia este al treilea partener comercial al UE ca importanţă, relaţiile comerciale cu aceasta reprezentând 7,3% din comerţul UE, iar aceasta din urmă este cel mai important partener comercial al Rusiei cu o cotă-parte de 52,9% din comerţul acestei ţări;
E. întrucât principiile fundamentale care guvernează relaţiile economice şi comerciale dintre UE şi Federaţia Rusă ar trebui să fie reciprocitatea, transparenţa, previzibilitatea, încrederea, nediscriminarea şi buna guvernare;
F. întrucât siguranţa aprovizionării cu energie este una dintre provocările majore pentru Europa şi unul dintre cele mai importante domenii de cooperare cu Rusia şi întrucât UE importă din Rusia aproximativ o pătrime din cantitatea de gaz şi petrol consumată şi este cel fiabil consumator pentru exporturile ruseşti;
G. întrucât implementare rapidă a celor patru spaţii comune, care vizează promovarea valorilor comune, a guvernării democratice, statul de drept şi politicile de bună vecinătate, precum şi reciprocitatea accesului pe piaţă şi respectarea regulilor de piaţă, ar trebui să constituie elementul central al negocierilor pentru Acordul de parteneriat şi cooperare;
H. întrucât încheierea unui nou APC între UE şi Rusia este de o importanţă deosebită pentru cooperarea lor viitoare, în special cu privire la dezvoltarea în continuare a relaţiilor economice, consolidarea securităţii şi a stabilităţii în Europa şi sporirea gradului de respectare a drepturilor omului şi a democraţiei;
I. întrucât Federaţia Rusă este un membru al Consiliului Europei, aderând astfel la valorile comune, obiectivele şi angajamentele Consiliului, astfel cum sunt stabilite în statutul şi convenţiile acestuia, şi angajându-se în special să promoveze democraţia şi să consolideze stabilitatea democratică în Europa prin susţinerea reformei politice, juridice şi constituţionale la nivel naţional, regional şi local;
J. întrucât democraţia în Rusia a fost afectată, în special prin controlul guvernamental al tuturor posturilor de radio şi televiziune, prin creşterea autocenzurii în rândurile presei scrise, precum şi ca urmare a noilor restricţii cu privire la dreptul de a organiza demonstraţii publice, a deteriorării climatului pentru ONG-uri, hărţuirii activiştilor pentru drepturile omului, asasinării membrilor proeminenţi ai opoziţiei Guvernului rus şi a controlului politic sporit al justiţiei, în timp ce încălcări grave ale drepturilor omului sub forma crimelor, a dispariţiei forţate, a torturii, a luării de ostatici şi a detenţiei arbitrare încă mai au loc în Republica Cecenă;
K. întrucât consultările dintre UE şi Rusia cu privire la drepturile omului nu au determinat niciun progres substanţial în domeniu, lucru care ar trebui să constituie o prioritate pentru relaţiile UE-Rusia;
L. întrucât ultima Reuniunea la nivel înalt UE-Rusia din 24 noiembrie 2006 de la Helsinki a fost concepută să marcheze o nouă etapă în relaţiile dintre UE şi Rusia şi, în special, să lanseze negocieri pentru un nou acord-cadru între UE şi Rusia care să înlocuiască actualul Acord de parteneriat şi cooperare (APC) care expiră în 2007;
M. întrucât Guvernul rus nu respectă principiile liberului schimb, impunând ţărilor învecinate interdicţii nejustificate privind importurile, pe termen lung, inclusiv statelor membre ale UE, şi interzice în continuare importul de produse agricole (vin, fructe şi legume) din Moldova şi Georgia, fapt care dăunează în mod deosebit dezvoltării economice a ambelor ţări;
N. întrucât Polonia a blocat începerea negocierilor privind noul acord-cadru, condiţionând demararea acestora de ridicarea de către Moscova a interdicţiilor privind importurile de carne din Polonia, introduse în 2005 şi extinse în 2006;
O. întrucât convorbirile din 21 aprilie dintre Markos Kyprianou, Comisarul UE pentru sănătate şi Alexei Gordeiev, ministrul rus al agriculturii, în vederea ameliorării relaţiilor dintre Rusia şi UE prin ridicarea interdicţiilor, s-au încheiat fără niciun rezultat, aruncând astfel o umbră asupra Reuniunii la nivel înalt care urmează să aibă loc la Samara la 18 mai;
P. întrucât, potrivit Comisarului pentru comerţ, Peter Mendelson, relaţiile dintre UE şi Rusia au atins în prezent un nivel de neînţelegere sau chiar de neîncredere, nemaiîntâlnit de la sfârşitul războiului rece, împiedicând astfel eforturile de a construi legături mai strânse între cele două părţi;
Q. întrucât Parlamentul eston a adoptat anul trecut legi care permit mutarea monumentelor sovietice şi exhumarea soldaţilor sovietici şi întrucât Estonia şi ţările baltice vecine au fost anexate în mod forţat la Uniunea Sovietică la sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial, acestea recâştigându-şi independenţa în 1991;
R. întrucât mutarea recentă din locaţia sa anterioară a unui memorial de război al Armatei Roşii care simbolizează represiunea şi ocupaţia sovietică pentru etnia estonă a provocat proteste masive şi violenţă, agravând tensiunile care au existat întotdeauna între persoanele de etnie estonă şi ruşi de la destrămarea Uniunii Sovietice;
S. întrucât Camera superioară a Parlamentului Rus a cerut ruperea relaţiilor diplomatice cu Estonia din cauza mutării acestui memorial, în timp ce Camera inferioară a îndemnat impunerea unor sancţiuni economice respectivei ţări baltice;
T. întrucât este important ca UE să dialogheze pe o singură voce şi să afişeze solidaritate şi unitate în relaţiile sale cu Federaţia Rusă,
1. îşi reafirmă convingerea că Rusia rămâne un partener important pentru o cooperare pragmatică, cu care UE împărtăşeşte nu numai interese economice şi comerciale dar şi obiectivul de strânsă cooperare pe scena internaţională, precum şi în vecinătatea comună;
2. subliniază importanţa unităţii şi solidarităţii între statele membre ale UE în relaţiile sale cu Rusia şi faptul că politica comună a UE şi relaţiile bilaterale ale statelor membre cu Rusia ar trebui orientate cu ajutorului unor principii adoptate de comun acord; salută, astfel, linia comună adoptată de UE în negocierile cu Moscova cu privire la ridicarea de către Rusia a interdicţiei asupra exporturilor de carne din Polonia; atrage atenţia asupra faptului că această sancţiune este bazată pe documente veterinare falsificate şi modificate, având în vedere că, potrivit anchetei desfăşurate de către serviciile UE, carnea de provenienţă poloneză satisface normele UE;
3. regretă faptul că negocierile au fost întrerupte şi că ulterior nu s-au putut lansa negocieri pentru un nou acord-cadru între UE şi Rusia şi încurajează Preşedinţia germană să continue să depună eforturi pentru ca mandatul de negociere a unui nou acord să fie adoptat cât mai curând posibil, iar negocierile să înceapă fără întârziere;
4. invită Uniunea Europeană să îşi manifeste sprijinul total pentru Estonia în contextul evenimentelor recente cu privire la mutarea memorialului sovietic de război din locaţia sa centrală în Tallinn în cimitirul militar şi subliniază că acest lucru s-a desfăşurat în conformitate cu normele şi procedurile juridice internaţionale şi cu respectul cuvenit pentru cei morţi;
5. atrage atenţia asupra faptului că problema memorialului de război al Armatei Roşii este o problemă estonă de ordin intern şi că reacţiile ulterioare ale Rusiei, de exemplu faptul că delegaţia Dumei a cerut demisia Guvernului eston este o intervenţie clară în afacerile interne ale Estoniei; subliniază faptul că UE trebuie să arate clar că ameninţările economice şi acţiunile diplomatice împotriva Estoniei, propuse în prezent la Moscova, nu sunt acceptabile din punctul de vedere al UE şi vor dăuna grav relaţiilor UE-Rusia;
6. invită Rusia să deblocheze imediat Ambasada estonă de la Moscova şi să pună capăt manifestaţiilor din jurul acesteia, precum şi să se asigure că Ambasada îşi poate relua activitatea în conformitate cu prevederile Convenţiei de la Viena;
7. subliniază faptul că, în timpul ocupaţiei sovietice de după cel de-al doilea Război Mondial, zeci de mii de estoni au fost omorâţi în timpul deportărilor şi altor forme de represiune şi, încă o dată, încurajează Rusia, care a cerut şi a obţinut statutul de succesor legal al URSS-ului, să recunoască aceste fapte şi ocupaţia statelor baltice şi să îşi asume pe deplin responsabilitatea pentru pagubele şi pierderile cauzate de acestea;
8. consideră că nerecunoaşterea crimelor totalitare comise în trecut este unul dintre principalele motive pentru cazurile de încălcare a drepturilor omului care au loc în prezent în Rusia şi îndeamnă, de aceea, Guvernul rus să condamne clar şi deschis crimele regimului totalitar comunist şi, în special, crimele staliniste comise în timpul acestui regim;
9. subliniază încă o dată că situaţia actuală cu privire la drepturile omului, democraţie şi statul de drept, precum şi situaţia minorităţilor etnice din Rusia rămâne o preocupare majoră; regretă astfel că dialogul dintre UE şi Rusia pe tema drepturilor omului nu a determinat niciun progres în acest domeniu şi invită Guvernul rus să contribuie la intensificarea acestor consultări ca parte esenţială a parteneriatului UE-Rusia;
10. reafirmă punctul său de vedere conform căruia apărarea fermă a drepturilor omului şi a valorilor democratice ar trebui să fie un principiu fundamental al oricărui angajament dintre UE şi Rusia; îndeamnă Comisia să se asigure că aceste valori nu vor avea o importanţă secundară în negocierile dintre UE şi Rusia, iar în noul APC UE-Rusia, pe lângă clauza privind drepturile omului, să stabilească obligaţii mai clare şi mecanisme de monitorizare mai eficiente; îndeamnă, de asemenea, Comisia să garanteze că orice ajutor financiar acordat Rusiei este condiţionat de dezvoltarea standardelor democratice în această ţară; consideră că Rusia trebuie să facă în continuare progrese pentru a deveni o ţară mai democratică şi a respecta pe deplin drepturile omului;
11. îşi exprimă profunda îngrijorare faţă de rapoartele constante ale organizaţiilor pentru drepturile omului, ruse şi internaţionale, privind folosirea torturii şi actele inumane şi degradante din închisori, secţiile de poliţie şi centrele de detenţie secrete din Cecenia; condamnă cu fermitate astfel de practici şi invită autorităţile ruse să se asigure că drepturile garantate de Convenţia europeană asupra drepturilor omului, pe care Rusia a semnat-o, sunt respectate pe deplin în Republică Cecenă şi că toţi cei care încalcă aceste drepturi sunt aduşi în faţa justiţiei;
12. încurajează Rusia să se abţină de la a manifesta ambiţii imperialiste nejustificate; invită Rusia să îşi retragă sprijinul pentru forţele separatiste din Georgia şi să se angajeze în mod constructiv în rezolvarea paşnică a conflictelor, în special prin stabilirea unor relaţii normale cu Georgia, cu respectarea deplină a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a acestei ţări;
13. subliniază nevoia cooperării cu Rusia ca partener important şi indispensabil pentru asigurarea păcii, a stabilităţii şi a securităţii şi pentru lupta împotriva terorismului internaţional şi a extremismului violent, precum şi pentru a remedia alte aspecte privind securitatea, precum riscurile ecologice şi nucleare, drogurile, traficul de arme şi persoane, precum şi crima organizată transfrontalieră în vecinătatea europeană;
14. invită UE şi Rusia să îşi asume responsabilitatea, în ceea ce priveşte problema nucleară iraniană, ca membri ai Cvartetului pentru rezolvarea conflictului din Orientul Mijlociu şi să promoveze eforturile depuse pentru a organiza o conferinţă internaţională privind pacea regională în Orientul Mijlociu;
15. subliniază importanţa aderării Rusiei la OMC şi îşi exprimă convingerea că participarea la OMC va transmite un semnal important investitorilor străini, va dinamiza creşterea economică în Rusia şi va spori schimburile comerciale cu UE; subliniază totuşi că politica economică discriminatorie cu privire la Uniunea Europeană şi statele sale membre, de exemplu tarifele duble aplicate de către autorităţile feroviare ruse transportatorilor de mărfuri către porturile Uniunii, încalcă principiile OMC;
16. consideră că proiectul de lege propus recent în Federaţia Rusă, care permite Guvernului să respingă ofertele străine pentru pachetele majoritare de acţiuni ale societăţilor ruse, ceea ce împiedică astfel investitorii străini să deţină peste 49% din societăţile din 39 de sectoare industriale strategice, nu va avea nicio contribuţie la ameliorarea climatului investiţional şi ridică probleme fundamentale în ceea ce priveşte rolul statului în economia de piaţă şi concurenţa în sectoarele-cheie ale economiei;
17. reafirmă totodată importanţa stabilirii spaţiului economic comun (SEC) şi dezvoltarea în continuare a obiectivelor stabilite în foaia de parcurs a SEC, în special cu privire la crearea unei pieţe deschise şi integrate între UE şi Rusia;
18. subliniază importanţa ameliorării climatului de investiţii în Rusia, obiectiv ce poate fi atins numai prin promovarea şi facilitarea condiţiilor comerciale transparente şi nediscriminatorii, diminuarea birocraţiei şi investiţii reciproce; îşi exprimă îngrijorarea cu privire la imprevizibilitatea autorităţilor în aplicarea reglementărilor;
19. subliniază importanţa dialogului consolidat cu Rusia pe tema energiei, cu scopul de a garanta siguranţa aprovizionării cu energie, dar şi siguranţa cererii de energie, în contextul unei interdependenţe energetice sporite; subliniază faptul că această cooperare trebuie să se bazeze pe principiile stabilite în Carta Energiei şi pe reciprocitate în materie de investiţii, precum şi de acces la piaţă şi infrastructuri; solicită Uniunii Europene ca, în ceea ce priveşte aceste chestiuni delicate, să dialogheze cu Rusia pe o singură voce;
20. îşi exprimă sprijinul pentru schimbul de informaţii cu privire la tehnologiile energetice avansate şi încurajează contactele între actorii din sectoare energetice ruse şi comunitare, precum şi eforturile necesare pentru a îmbunătăţi eficienţa energetică şi a dezvolta tehnologiile care nu emit CO2, ceea ce oferă oportunităţi semnificative de cooperare, în special în sectorul industrial, cu schimburi de cele mai bune practici şi tehnologii între companiile din Rusia şi UE;
21. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, Guvernelor şi Parlamentelor statelor membre şi ale Federaţiei Ruse, precum şi Consiliului Europei.