Propunere de rezoluţie - B6-0277/2007Propunere de rezoluţie
B6-0277/2007
Parlamentul European

PROPUNERE DE REZOLUȚIE

6.7.2007

depusă pe baza întrebării cu solicitare de răspuns oral B6‑0134/2007
în conformitate cu articolul 108 alineatul (5) din Regulamentul de procedură
de Miroslav Ouzký, Georgs Andrejevs şi John Bowis
în numele Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară
privind acţiunile de combatere a bolilor cardiovasculare

Procedură : 2007/2601(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B6-0277/2007
Texte depuse :
B6-0277/2007
Dezbateri :
Voturi :
Texte adoptate :

B6‑0277/2007

Rezoluţia Parlamentului European privind acţiunile de combatere a bolilor cardiovasculare

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 152 din Tratatul CE,

–  având în vedere concluziile reuniunii Consiliului pentru ocuparea forţei de muncă, politici sociale, sănătate şi aspecte referitoare la consumatori din 1-2 iunie 2004[1],

–  având în vedere propunerea Comisiei privind un program de acţiune în domeniul sănătăţii publice 2007-2013[2];

–  având în vedere rezoluţia Parlamentului European privind programul legislativ şi de lucru al Comisiei pentru 2006 prin care se solicită acesteia să „asigure o urmărire corespunzătoare a comunicărilor sale privind combaterea obezităţii, bolilor cardiovasculare, diabetului, cancerului, tulburărilor psihice şi a HIV/SIDA”[3];

–  având în vedere „Strategia europeană pentru prevenirea şi combaterea bolilor necontagioase” a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii[4];

–  având în vedere concluziile şi obiectivele strategice privind femeile şi sănătatea formulate în Declaraţia şi Platforma de acţiune de la Beijing, la cea de-a 4-a Conferinţă mondială a ONU privind femeile,

–  având în vedere Orientările generale europene privind prevenirea bolilor cardiovasculare[5];

–  având în vedere Conferinţa privind sănătatea cardiacă de la Luxemburg din iunie 2005[6];

–  având în vedere Conferinţa privind sănătatea cardiacă la femei („Women’s Health at Heart”) din martie 2006[7];

–  având în vedere iniţiativa preşedinţiei finlandeze, „Sănătatea în toate politicile”[8];

–  având în vedere cel de-al 7-lea Program-cadru de cercetare[9];

–  având în vedere articolul 108 alineatul (5) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, potrivit statisticilor europene din 2005 privind bolile cardiovasculare, acestea constituie cea mai frecventă cauză a mortalităţii la bărbaţii şi femeile din Uniunea Europeană, fiind responsabile de moartea a 1,9 milioane de persoane; întrucât femeile şi bărbaţii sunt afectaţi în mod diferit de bolile cardiovasculare; întrucât probabilitatea decesului din cauza apoplexiei sau a unui atac cardiac este mai mare la femei; întrucât adesea bolile cardiovasculare la femei nu sunt diagnosticate şi tratate corespunzător[10],

B.  întrucât bolile cardiovasculare sunt cauza a aproape jumătate din decesurile din Uniunea Europeană, mai exact 42% din totalul acestora[11];

C.  întrucât bolile cardiovasculare sunt a doua sursă de morbiditate (boală şi deces) în Uniunea Europeană, reprezentând 18% din rata totală[12];

D.  întrucât costurile totale legate de bolile cardiovasculare în UE se ridică la 169 miliarde de euro, dintre care 105 miliarde de euro pentru tratarea bolilor, restul de 64 miliarde provenind din pierderi de productivitate şi din costuri neoficiale de îngrijire[13];

E.  întrucât sănătatea reprezintă o stare de deplin confort fizic, mental şi social, nu doar absenţa unei boli sau infirmităţi;

F.  întrucât structura demografică în schimbare din UE presupune o viaţă activă mai lungă, iar deficienţele provocate de hipertensiunea arterială şi bolile cardiovasculare au un efect negativ asupra forţei de muncă[14];

G.  întrucât indicatorii OECD din 2005[15] arată că „numai aproximativ trei procente din cheltuielile actuale de sănătate sunt alocate programelor de prevenire şi de sănătate publică”;

H.  întrucât principalii factori de risc ai apariţiei unei boli cardiovasculare sunt legaţi în special de consumul de tutun şi alcool, de excesul de grăsimi la nivelul organelor interne, care poate duce la tulburări metabolice, nivelul ridicat de glucide, lipide şi colesterol din sânge şi tensiunea arterială ridicată,

I.  întrucât majoritatea bolilor cardiovasculare pot fi prevenite prin schimbarea modului de viaţă, printr-o identificare rapidă a persoanelor cu risc ridicat şi prin stabilirea unui diagnostic corect;

J.  întrucât OMS recunoaşte că „metodele cele mai rentabile de reducere a riscurilor în rândul întregii populaţii sunt intervenţiile pe scară largă, care combină politici efective cu politici de amplă promovare a sănătăţii”[16],

K.  întrucât nu există o strategie europeană clară privind combaterea bolilor cardiovasculare,

L.  întrucât în concluziile Conferinţei privind sănătatea cardiacă la femei din martie 2006 s-a solicitat statelor membre să adopte o recomandare europeană privind o strategie europeană concretă în domeniul sănătăţii cardiovasculare, pe baza unei propuneri a Comisiei care să cuprindă promovarea sănătăţii cardiovasculare, mecanismele de sprijinire a strategiilor şi activităţilor statelor membre, orientările generale privind evaluarea riscurilor, cele mai bune metode de prevenire, tratament, reabilitare şi depistare, precum şi educarea medicilor de către medici;

M.  întrucât există discrepanţe majore între statele membre în ceea ce priveşte incidenţa, prevenirea şi îngrijirea bolilor cardiovasculare, iar Uniunii îi revine rolul de a combate asemenea inegalităţi pentru a reduce diferenţele;

N.  întrucât sexul este un element extrem de important de luat în considerare în evoluţia, diagnosticul, tratamentul şi prevenirea bolilor cardiovasculare; întrucât nu se acordă suficientă atenţie acestui aspect în sectorul sănătăţii, ceea ce are un impact negativ asupra tratării bolilor cardiovasculare la femei,

O.  întrucât alte boli larg răspândite au primit în 2006 un sprijin considerabil din partea Parlamentului European, sub forma unei declaraţii scrise privind diabetul[17] şi a unei propuneri de rezoluţie privind cancerul la sân în Uniunea Europeană extinsă[18], în timp ce, în prezent, nu există nici un document asemănător privind bolile cardiovasculare, cauza principală a mortalităţii în Europa,

1.  invită Comisia să propună o recomandare privind bolile cardiovasculare, inclusiv hipertensiunea arterială şi privind strategiile europene de prevenire şi de identificare timpurie a persoanelor celor mai expuse riscului, luând în considerare diferenţele între sexe, astfel încât să se respecte egalitatea între femei şi bărbaţi în sectorul sănătăţii;

2.  invită statele membre să-şi dezvolte şi să-şi consolideze sistemele de monitorizare a factorilor de risc;

3.  solicită statelor membre să adopte sau să-şi revizuiască strategiile naţionale de sănătate publică astfel încât acestea să includă strategii de promovare a sănătăţii, strategii privind populaţia şi strategii de gestionare rapidă a riscurilor la adresa sănătăţii cardiovasculare; recomandă statelor membre să realizeze evaluări de impact în domeniul sănătăţii pentru a determina costurile suportate de sistemele naţionale de sănătate, luând în considerare diferenţele între sexe, pentru a garanta egalitatea între femei şi bărbaţi în acest sector;

4.  solicită statelor membre să stabilească orientări generale la nivel naţional pentru prevenirea bolilor cardiovasculare, inclusiv orientări generale standard privind cele mai bune practici de identificare a persoanelor care prezintă un grad de risc ridicat;

5.  solicită Comisiei şi statelor membre să găsească un consens în ceea ce priveşte stabilirea obiectivelor de gestionare a depistării şi de control al hipertensiunii arteriale;

6.  încurajează statele membre să promoveze sănătatea cardiovasculară şi să dezvolte strategii de prevenire şi de identificare a grupurilor cu risc ridicat, acestea fiind cele mai rentabile metode de combatere a bolilor cardiovasculare;

7.  încurajează statele membre să adopte o abordare multisectorială în domeniul promovării sănătăţii cardiovasculare şi al strategiilor de prevenire, în colaborare cu toţi actorii importanţi;

8.  invită statele membre să continue dezvoltarea planurilor de acţiune privind factorii determinanţi pentru sănătate depinzând de modul de viaţă şi să promoveze modul de viaţă sănătos;

9.  solicită continuarea acordării de sprijin financiar pentru activitatea de cercetare în domeniul prevenirii bolilor cardiovasculare şi pentru promovarea sănătăţii cardiovasculare la nivel local, naţional şi european, inclusiv pentru activitatea de cercetare în domeniul factorilor de risc, incidenţa şi factorii genetici ai bolilor cardiovasculare;

10.  solicită statelor membre să pună în aplicare programe de educaţie publică pentru o mai mare sensibilizare faţă de factorii de risc în bolile cardiovasculare şi programe de specialitate pentru formarea profesională a personalului din domeniul sănătăţii;

11.  solicită statelor membre să măsoare incidenţa bolilor cardiovasculare în rândul populaţiei lor respective şi să evalueze programele naţionale pentru obţinerea unor cifre de referinţă ce vor permite autorităţilor din domeniul sănătăţii să stabilească obiective clare atunci când aplică iniţiative specifice;

12.  solicită statelor membre şi Comisiei să sprijine punerea în aplicare a celor mai recente orientări generale europene referitoare la prevenirea bolilor cardiovasculare formulate de Grupul european mixt de acţiune;

13.  solicită Comisiei să încurajeze iniţiative şi colaborări cu actorii interesaţi în scopul unei mai bune promovări a sănătăţii cardiovasculare prin măsuri care includ controlul fumatului şi al consumului de alcool, progrese în materie de regim alimentar şi activitate fizică, acestea fiind mijloace de prevenire a obezităţii, a hipertensiunii arteriale şi a complicaţiilor provocate de acestea;

14.  îndeamnă Comisia să continue iniţiativele sale anterioare de schimb de bune practici între statele membre privind prevenirea bolilor cardiovasculare;

15.  solicită Comisiei să promoveze schimbul periodic de experienţă, informaţii şi date privind sănătatea cardiovasculară între actorii implicaţi în prevenirea bolilor cardiovasculare;

16.  solicită Comisiei să contribuie la creşterea gradului de comparabilitate a datelor, încurajând crearea, în statele membre, a unei baze de date de monitorizare a incidenţei, mortalităţii, morbidităţii şi factorilor de risc ai bolilor cardiovasculare;

17.  îndeamnă Comisia, în urma concluziilor Consiliului privind iniţiativa „Sănătate în toate politicile”, să elaboreze evaluări ale impactului în materie de sănătate pentru a determina costurile cauzate de bolile cardiovasculare şi hipertensiune în productivitatea economică a statelor membre;

18.  salută planul recent anunţat de Comisie privind elaborarea unei strategii în domeniul sănătăţii şi încurajează Comisia să pună accentul, în acest cadru, pe necesitatea unui acces echitabil la prevenirea, tratamentul, diagnosticarea şi controlul bolilor pentru toţi cetăţenii europeni, indiferent de naţionalitate;

19.  invită Comisia să aducă la cunoştinţa statelor membre posibilităţile de finanţare disponibile, destinate metodelor de depistare şi prevenire a bolilor cardiovasculare şi a hipertensiunii, precum şi continuării cercetării în domeniu, cum ar fi cel de-al 7-lea Program-cadru pentru cercetare, fondurile structurale şi Fondul European de Dezvoltare;

20.  încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei şi parlamentelor statelor membre.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate