PROPUNERE DE REZOLUŢIE

6.12.2007

depusă pe baza întrebărilor cu solicitare de răspuns oral B6‑0139/2007, B6‑0313/2007 şi B6‑0314/2007
în conformitate cu articolul 108 alineatul (5) din Regulamentul de procedură
de Jean-Marie Cavada
în numele Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne
privind lupta împotriva terorismului

B6‑0514/2007

Rezoluţia Parlamentului European privind lupta împotriva terorismului

Parlamentul European,

–  având în vedere concluziile Consiliului European de la Bruxelles din 25-26 martie 2004, în special Declaraţia Consiliului European din 25 martie 2004 privind combaterea terorismului, care a inclus o clauză de solidaritate,

–  având în vedere Raportul „Alianţa civilizaţiilor” prezentat Secretarului General al ONU la 13 noiembrie 2006,

–  având în vedere rezoluţia sa din 14 februarie 2007 privind presupusa folosire a unor ţări europene de către CIA pentru transportarea şi deţinerea ilegală de prizonieri[1],

–  având în vedere articolul 108 alineatul (5) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât

• –Terorismul reprezintă o ameninţare comună pentru siguranţa cetăţenilor UE şi, prin urmare, ar trebui combătut cu fermitate, asigurându-se, în acelaşi timp, respectarea strictă a drepturilor fundamentale.
• –În temeiul articolelor 2 şi 6 din Tratatul UE, Uniunea Europeană ar trebui să fie un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie în conformitate cu principiile care stau la baza UE - democraţia, statul de drept şi protecţia drepturilor fundamentale - şi întrucât, în temeiul articolului 29 din tratatul respectiv, „obiectivul Uniunii este acela de a oferi cetăţenilor un nivel ridicat de protecţie”, în special prin prevenirea şi combaterea terorismului.
• –După atacurile din 11 septembrie 2001, 11 martie 2004 şi 7 iulie 2005, într-un moment în care ameninţarea teroristă a dobândit o dimensiune globală, necesitând un răspuns la acelaşi nivel, UE îşi manifestă intenţia fermă de a evalua realizările, limitele şi perspectivele politicii de luptă împotriva terorismului a Uniunii Europene.
• –Uniunea Europeană este decisă să lupte împotriva terorismului sub toate formele, indiferent dacă originile sau activităţile acestui fenomen se situează în interiorul sau în exteriorul frontierelor sale, acţionând în limitele definite de statul de drept şi de respectarea drepturilor fundamentale, şi în special în lupta împotriva terorii, nu trebuie să existe niciun domeniu în care drepturile fundamentale să nu fie respectate.
• –Orice restrângere a drepturilor şi libertăţilor fundamentale în cadrul luptei împotriva terorismului trebuie să fie limitată ca durată şi ca sferă de aplicare, să fie prevăzută de lege, supusă controlului democratic şi judiciar deplin, precum şi necesară şi proporţională în contextul unei societăţi democratice.
• –Deşi terorismul nu poate fi eradicat, putem reduce ameninţarea terorismului luptând împotriva cauzelor acestuia,

B.  regretând că instituţiile europene au reacţionat la presiunile excepţionale determinate de atacurile teroriste adoptând acte care nu au fost dezbătute în mod aprofundat cu Parlamentul European şi parlamentele naţionale şi care au încălcat dreptul la un proces echitabil, dreptul la protecţia datelor cu caracter personal sau dreptul de acces la documentele instituţiilor europene referitoare la lupta împotriva terorismului, şi care, prin urmare, au fost anulate în mod justificat de Curtea de Justiţie;

C.  având în vedere, în special, victimele terorismului şi experienţele traumatizante ale acestora, precum şi necesitatea de a face o prioritate din apărarea drepturilor acestora şi din măsurile care vizează să le acorde protecţie şi recunoaştere, ţinând cont permanent de faptul că teroriştii pierd teren atunci când victimele se exprimă şi sunt auzite de societate;

D  fiind preocupat de consecinţele grave ale folosirii pe scară largă a bazelor de date privind imigraţia şi azilul la nivelul UE în lupta împotriva terorismului şi, în special, de accesul la baza de date Eurodac acordat autorităţilor poliţieneşti şi de aplicare a legii din statele membre, precum şi Europol, în cadrul misiunilor legate de prevenirea, descoperirea şi anchetarea infracţiunilor teroriste şi ale altor infracţiuni penale grave, aşa cum se prevede în concluziile Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din iunie 2007;

E.  fiind conştient, prin urmare, de faptul că lupta împotriva terorismului este o chestiune foarte complexă, care necesită mai mult decât oricând o strategie multidimensională, pe mai multe nivele şi multidisciplinară, astfel cum este prevăzută la nivel internaţional:

• –de Strategia mondială a Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva terorismului, adoptată la 8 septembrie 2006[2] şi de Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea terorismului, încheiată în mai 2005[3],
• –de Strategia Uniunii Europene de luptă împotriva terorismului[4] , adoptată în decembrie 2005 de Consiliul European, din nefericire fără o implicare substanţială a Parlamentului European sau a parlamentelor naţionale,
• –şi de prezentarea de către Comisie a pachetului de măsuri privind lupta împotriva terorismului, din 6 noiembrie 2007,

F  considerând că fiecare dintre aspectele strategiei europene - prevenire, protecţie, urmărire, reacţie - necesită deplina implicare a Parlamentului European şi a parlamentelor naţionale, care ar trebui să fie informate complet şi periodic, prin evaluări efectuate de către Comisie din doi în doi ani, şi cărora trebuie să li se dea posibilitatea să verifice eficacitatea reală a măsurilor adoptate, inclusiv impactul asupra drepturilor fundamentale, în cazul în care obiectivele iniţiale au fost puse în aplicare, şi costul real al acestor iniţiative;

G.  regretând că există o lipsă acută de transparenţă, control democratic, responsabilitate şi control jurisdicţional şi observând că instituţiile şi agenţiile europene, precum Europol și Eurojust, încep abia acum să colecteze într-un mod mai structurat informaţiile necesare activităţi lor;

H.  fiind consternat de refuzul unor guverne europene şi al Consiliului de a răspunde la acuzaţiile de abuz de putere, sub pretextul luptei împotriva terorismului, în special în cazul extrădărilor extraordinare şi al locaţiilor negre ale CIA;

I.  considerând că cooperarea transfrontalieră între serviciile de informaţii şi de securitate trebuie să facă obiectul unui control mai aprofundat şi mai sistematic;

J.  fiind profund îngrijorat de deturnarea a numeroase măsuri introduse sub eticheta luptei împotriva terorismului, dar care sunt folosite în practică pentru o gamă largă de scopuri;

K.  subliniind necesitatea acordării unei atenţii sporite cauzelor terorismului şi rolului UE în acest domeniu, în cadrul Strategiei Uniunii Europene de luptă împotriva terorismului;

L.  reamintind că reforma tratatelor ar trebui să permită în următorii doi ani stabilirea într-un mod transparent, mai simplu şi mai responsabil a rolului Uniunii Europene în lupta împotriva terorismului, consolidarea solidarităţii dintre statele membre şi implicarea Parlamentului European şi a parlamentelor naţionale în evaluarea politicilor referitoare la spaţiul de libertate, securitate şi justiţie (SLSJ), regretând în acelaşi timp că pentru aceste politici nu este prevăzut un control judiciar deplin la nivel european pentru legislaţia adoptată înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de reformă,

1.  salută călduros adoptarea noului Tratat de reformă şi solicită statelor membre să îl ratifice, astfel încât să confere un caracter obligatoriu din punct de vedere juridic Cartei Drepturilor Fundamentale, care este o completare necesară a Strategiei europene pentru combaterea terorismului;

În ceea ce priveşte „prevenirea”:

2.  consideră că UE ar trebui să sprijine acţiunile care vizează prevenirea radicalizării violente, la nivel european, naţional şi local, favorizând integrarea prin dialogul intercultural şi prin promovarea democraţiei şi a drepturilor omului, ca valori universale care stau la baza societăţii noastre, evitându-se excluderea politică; consideră, de asemenea, că este necesar să se combată radicalizarea violentă, inclusiv incitarea la comiterea unor acţiuni violente;

3.  consideră, de asemenea, că un element important pentru prevenirea terorismului este o politică de ajutor pentru dezvoltare a Uniunii Europene şi a statelor membre, care are şi rolul de politică de securitate; consideră că promovarea societăţii civile şi contribuţia la realizarea păcii sociale şi prosperităţii sunt mijloace adecvate pentru a arăta cetăţenilor oportunităţile de care dispun şi pentru a limita răspândirea ideologiilor fundamentaliste; consideră, prin urmare, că este necesar ca, în cadrul politicii de ajutor pentru dezvoltare, să se acorde o prioritate mult mai mare decât înainte dezvoltării sistemelor de educaţie, sănătate şi de securitate socială din ţările identificate deseori ca fiind sursa activităţilor teroriste;

4.  apreciază, în această privinţă, că Uniunea Europeană ar trebui să favorizeze cele mai bune practici şi difuzarea lor în cadrul UE şi observă că Parlamentul European va face în scurt timp recomandări în acest domeniu, luând în considerare contribuţiile Consiliului şi ale Comisiei;

5.  consideră că anumite cazuri precum recentul refuz al Curţii Supreme a Statelor Unite de a examina plângerea lui Khalid Al-Masri, tind să consolideze impresia pe care o au în special minorităţile musulmane din Europa, că măsurile împotriva terorismului introduc standarde duble; prin urmare, invită Uniunea Europeană să se angajeze mai intens în lupta pentru apărarea statului de drept în context european şi internaţional, în special prin apărarea propriilor cetăţeni în cadrul urmăririlor penale din ţările terţe în care sunt implicaţi în mod disproporţionat cetăţeni de origine musulmană;

6.  consideră că prevenirea terorismului necesită o politică externă a UE care să promoveze democraţia, statul de drept şi respectarea drepturilor omului, atât în vecinătatea noastră cât şi în afară;

7.  reafirmă importanţa cooperării polițienești şi judiciare la nivelul UE, în special în ceea ce priveşte schimbul de informaţii şi de analize şi invită statele membre să îşi consolideze cooperarea sub coordonarea şi cu sprijinul Europol;

8.  consideră că, pentru a spori eficienţa în lupta împotriva terorismului, Comisia şi statele membre ar trebui să creeze o reţea permanentă de schimb de informaţii între centrele antiteroriste europene;

9.  reiterează importanţa schimbului de date ale serviciilor de informații, atât la nivel european cât şi între serviciile statelor membre, şi reafirmă necesitatea unor norme unitare la nivel european pentru a asigura controlul şi supravegherea democratică şi parlamentară necesare;

În ceea ce priveşte „protecţia”:

10.  reafirmă importanța cooperării cu ţările terţe pentru prevenirea şi lupta împotriva terorismului şi subliniază că SUA reprezintă un partener-cheie în acest domeniu; consideră că un cadru legal comun pentru cooperarea poliţienească şi judiciară şi pentru apărarea drepturilor fundamentale, în special a datelor cu caracter personal, ar trebui să fie definit între UE şi SUA prin intermediul unui acord internaţional care să asigure un control democratic şi parlamentar adecvat la nivel naţional şi la nivelul UE;

11  consideră că pentru a „proteja cetățenii, drepturile fundamentale, drepturile omului, democraţia şi infrastructura și pentru a reduce vulnerabilitatea UE în fața atacurilor inclusiv prin securizarea frontierelor, transporturilor și a infrastructurii critice” este esențial ca UE:

• (a)să instituie, la nivel european, în colaborare cu alte state membre,
  • –un sistem de alertă şi de detectare a crizelor, bazat şi pe sistemele naţionale de apărare, operaţional non stop, pentru a reacţiona la catastrofele naturale sau cauzate de activitatea umană,
  • –o hartă a infrastructurilor şi a reţelelor critice şi strategice, luând în considerare viitoarea directivă UE privind identificarea și clasarea infrastructurilor critice europene și evaluarea necesității de îmbunătățire a protecției acestora,
  • –un mecanism eficace de solidaritate între statele membre, care poate să permită accesul imediat la resurse rare, disponibile la nivel naţional (aşa-zisele „mijloace”, cum ar fi vaccinurile sau tehnologiile sofisticate),
• (b)să asigure că bazele de date SIS II şi VIS sunt complet operaţionale, incluzând dispoziţii privind accesul autorităților de aplicare a legii la acestea; subliniază că aplicarea legii nu este obiectivul primar al acestor baze de date şi că, prin urmare, accesul pentru motive de aplicare a legii a fost limitat la cazuri speciale, atunci când acest lucru se dovedeşte a fi necesar şi adaptat într-o societate democratică; consideră că colectarea masivă de date cu caracter personal şi prelucrarea acestora în vederea creării unor profile prin tehnicile de extragere de informaţii, aşa cum se prevede în recenta propunere de directivă privind un sistem PNR în cadrul UE, nu sunt permise la nivel european;
• (c)să coordoneze mai bine, prin intermediul statelor membre, activitatea serviciilor de informaţii pentru a asigura eliminarea rapidă a obstacolelor existente în calea schimbului de informaţii, precum lipsa de încredere, deoarece „insulele de informaţie” individuale şi blocarea informaţiei de către serviciile de informaţii naţionale sunt incompatibile cu abordarea comunitară a luptei împotriva terorismului;
• (d)să eficientizeze legislaţia antiterorism şi să amelioreze claritatea, transparenţa şi aplicabilitatea acesteia;

12.  subliniază că orice formă de supraveghere a internetului pentru a preveni atacurile teroriste nu ar trebui să cuprindă, în niciun caz, restricţii ale libertăţii de exprimare, atunci când mesajul nu este destinat incitării la acte teroriste şi, prin el însuşi, nu poate conduce, în mod rezonabil, la astfel de acţiuni;

13.  reaminteşte Consiliului promisiunile făcute Parlamentului şi îi solicită să adopte în sfârşit Decizia-cadru privind protecţia datelor cu caracter personal prelucrate în cadrul cooperării poliţienești şi judiciare în materie penală, care oferă un nivel corespunzător de protecţie a datelor şi Decizia-cadru privind anumite drepturi procedurale în cadrul acţiunilor penale pe întreg teritoriul Uniunii Europene, înainte de introducerea oricăror măsuri suplimentare privind lupta împotriva terorismului;

14.  reaminteşte că obiectivul principal al Eurodac, ca bază de date reglementată de primul pilon, este facilitarea aplicării Regulamentului Dublin II pentru a stabili care este statul membru responsabil de examinarea unei cereri de azil şi că este puţin probabil ca orice propunere de a transforma Eurodac într-o măsură de securitate şi într-un instrument de anchetă penală să fie legală în temeiul dreptului comunitar şi internaţional;

15.  constată cu îngrijorare că accesul autorităţilor de aplicare a legii şi al Europol la bazele de date Eurodac ar putea duce la stigmatizarea, discriminarea şi eventuala punere în pericol a solicitanţilor de azil;

16.  consideră că orice formă de „creare de profile” în cadrul măsurilor de combatere a terorismului este inacceptabilă; consideră inacceptabilă perpetuarea unui sistem PNR al UE fără o evaluare completă a acordurilor PNR încheiate între UE şi SUA şi, respectiv, UE şi Canada, în special a impactului pe care acestea îl au asupra reducerii ameninţării şi asupra sporirii securităţii, precum şi a consecinţelor asupra vieţii private şi a libertăţilor civile;

17.  îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că accesul autorităţilor de aplicare a legii şi al Europol la baza de date Eurodac ar putea diminua eficienţa obiectivului principal al bazei de date Eurodac;

În ceea ce priveşte „urmărirea”:

18.  îndeamnă statele membre să nu mai ezite şi să intensifice cooperarea judiciară şi poliţienească la nivelul UE în lupta împotriva terorismului; solicită să fie informat fără întârziere în legătură cu eficacitatea cooperării actuale şi rezultatele obţinute datorită mecanismului de evaluare reciprocă între statele membre şi instituţiile europene;

19.  subliniază necesitatea consolidării rolului de coordonare şi a rolului operaţional al Eurojust şi Europol, instrumente esenţiale pentru cooperarea concretă şi eficientă privind punerea sub urmărire şi aducerea în faţa instanţei la nivelul UE; reiterează totodată necesitatea asigurării unui control democratic deplin la nivelul UE;

20.  reiterează cu fermitate necesitatea adoptării de urgenţă a unei decizii-cadru privind protecția datelor în cadrul celui de-al treilea pilon, care să le ofere cetăţenilor europeni garanţii ferme, inexistente, în prezent, la nivel european

21.  Solicită, prin urmare,

• (a)Comisiei să prezinte Parlamentului European, înainte de sfârşitul anului, răspunsurile obţinute la chestionarele privind punerea în aplicare la nivel naţional a legislaţiei antiterorism, în special a Deciziei-cadru privind terorismul, a Deciziei-cadru privind mandatul european de arestare și a Directivei privind conservarea datelor și impactul legislaţiei antiterorism asupra drepturilor fundamentale, precum și eventualele diferențe apărute în punerea în aplicare în statele membre, împreună cu o evaluare şi eventuale propuneri privind modul în care poate fi asigurată o mai bună transpunere şi utilizare a legislaţiei existente privind lupta împotriva terorismului
• (b)Comisiei să informeze Parlamentul European dacă toate legile antiterorism adoptate au fost puse în aplicare de către statele membre şi, dacă nu este cazul, să informeze Parlamentul European în legătură cu ţările în care se înregistrează lacune şi cu motivele acestei stări de fapt;
• (c)Comisiei să efectueze o evaluare globală a consecinţelor legislaţiei antiterorism, evaluând eficienţa legislaţiei şi efectele pozitive şi negative ale acesteia, atât în ceea ce priveşte securitatea cât şi drepturile cetăţenilor;
• (d)Comisiei să informeze Parlamentul European dacă toate legile care încalcă drepturile cetăţenilor le acordă acestora posibilitatea să îşi corecteze datele personale, să conteste faptele şi să denunţe lipsa de proporţionalitate a măsurilor;
• (e)Coordonatorului Uniunii Europene pentru lupta împotriva terorismului să prezinte Parlamentului European, înainte de luna iunie 2008, un raport privind eficacitatea măsurilor adoptate de statele membre, precum și de către Europol și Eurojust; consideră că este, de asemenea, de o importanţă fundamentală să se examineze care este cel mai adecvat tip de măsuri pentru cooperarea între un număr limitat de state membre şi ce măsuri ar trebui aplicate de toate statele membre, în conformitate cu principiul solidarităţii;
• (f)Consiliului să acţioneze în temeiul recomandărilor PE privind programul de extrădări al CIA;
• (g)Comisiei şi Consiliului să întocmească sinteza solicitată în mod repetat de Parlamentul European cuprinzând numele companiilor care sunt obligate de ţări terţe (în special de SUA) să transmită autorităţilor datele clienţilor;

22.  solicită Consiliului și Comisiei să coopereze pentru instituirea unui veritabil mecanism de comunicare a informaţiilor privind eficienţa măsurilor europene și naționale în acest domeniu, prin definirea progresivă a unor indicatori neutri privind evoluția amenințării teroriste cu care se confruntă UE (de exemplu, statistici privind numărul anchetelor și al procedurilor judiciare, analize ale crizelor regionale potențiale, dovezi ale succeselor/eşecurilor cooperării etc.), pentru a oferi astfel Parlamentului European și parlamentelor naționale o imagine mai clară, cel puțin cu privire la eficienţa, carențele sau aspectele pozitive ale politicilor publice în aceste domenii;

23.  propune ca statele membre să îşi canalizeze resursele în direcţia cooperării poliţieneşti şi, în locul abordării tehnice favorizate până în prezent, să pună accentul pe cooperarea la nivel individual şi de personal; consideră că, în această privinţă, ar trebui depus un efort mai mare pentru a încuraja schimburile între serviciile naţionale de urgență şi pentru eliminarea obstacolelor, cum ar fi tratarea cu prioritate a chestiunii eliminării obstacolelor lingvistice prin cursuri de limbi străine; consideră, pe deasupra, că acţiunile de formare profesională a poliţiştilor ar trebui adaptate la realităţile societăţii europene, astfel încât, în viitor, printre materiile predate să fie incluse, de exemplu, cursuri despre Islam şi despre obiceiurile musulmane;

24.  ia act de adoptarea de către Comisie a unei serii de noi măsuri privind, în special, o modificare a Deciziei-cadru privind terorismul şi o propunere privind instituirea unui sistem PNR la nivelul UE; își exprimă dorința de a examina îndeaproape aceste măsuri şi îşi reiterează îngrijorarea în legătură cu propunerea privind instituirea unui sistem PNR la nivel UE, în special în legătură cu necesitatea şi proporţionalitatea sistemului de creare de profile, care pare să stea la baza acestuia;

25.  solicită Comisiei şi Consiliului să asigure o valorificare mai eficientă a mecanismelor existente de cooperare transfrontalieră între statele membre, cum ar fi mandatul european de arestare;

26.  reaminteşte Comisiei importanţa elaborării politicilor pe baza unor elemente concrete; solicită, prin urmare, Comisiei să se asigure că toate propunerile viitoare privind lupta împotriva terorismului sunt însoţite de un studiu sau evaluare de impact detaliate, care să demonstreze necesitatea şi utilitatea măsurilor care trebuie adoptate;

27.  reafirmă importanța cooperării cu ţările terţe pentru prevenirea şi lupta împotriva terorismului şi subliniază că SUA reprezintă un partener-cheie în acest domeniu; consideră că este necesară stabilirea între UE şi SUA a unui cadru juridic comun pentru cooperarea poliţienească şi judiciară, cu accent, mai ales, pe apărarea drepturilor fundamentale, în special a datelor cu caracter personal, prin intermediul unui acord internaţional care să asigure, adecvat la nivelul statelor membre şi la nivelul UE, un control democratic şi parlamentar;

28.  îşi exprimă îngrijorarea faţă de comportamentul previzibil al statelor membre în domeniul legislaţiei antiterorism, în care dorinţa de a transmite un mesaj politic prevalează deseori asupra luării în considerare, cu seriozitate şi scrupulozitate, a limitelor posibilului şi utilului, după cum este cazul aplicării, într-un mod din ce în ce mai neadecvat, a principiilor statului de drept, cum ar fi principiul proporţionalităţii şi prezumţia de nevinovăţie;

În ceea ce privește „reacția”:

29.  consideră drept extrem de important ca statele membre să dovedească un veritabil spirit de solidaritate în cazul unui atac terorist, gestionând și reducând la minimum consecințele acestuia, în special faţă de acele state care nu dispun de resurse umane, financiare sau tehnologice suficiente pentru gestionarea consecințelor atacului, coordonarea reacției și acordarea de asistenţă victimelor;

30.  reaminteşte importanţa solidarităţii între toate forţele democratice în lupta împotriva terorismului

31.  consideră că un element fundamental al răspunsului la atacurile teroriste îl constituie utilizarea instrumentelor necesare, eficiente şi proporţionale pentru a sprijini lupta globală împotriva terorismului şi consideră că trebuie acordată o importanţă egală apărării, sub toate aspectele, a statului de drept, drepturilor civile ale cetăţenilor, garanţiilor judiciare şi juridice de care beneficiază suspecţii şi controlului democratic, precum şi verificării globale a legislaţiei adoptate, atât la nivel european cât şi în relaţiile cu ţările terţe

32.  îndeamnă Comisia să înainteze o propunere vizând garantarea controlului parlamentar asupra activităților de informaţii comune și coordonate la nivelul UE;

În ceea ce priveşte „cauzele” terorismului:

33.  solicită Consiliului şi Comisiei să elaboreze un plan de acţiune pentru a promova democraţia la nivel mondial şi pentru a consolida cooperarea economică şi politică cu ţările islamice prin:

• (a)susţinerea mişcărilor democratice prin schimburi de studenţi şi alte forme de măsuri educaţionale;
• (b)promovarea schimburilor de studenţi şi a altor forme de măsuri educaţionale;
• (c)finanţarea posturilor de radio şi de televiziune care promovează idei democratice şi denunţă activităţile teroriste şi pe cei care le sprijină.

34.  invită Comisia să elaboreze măsuri pentru a asigura protecţia şi sprijinirea victimelor terorismului, inclusiv prin promovarea schimburilor de bune practici şi stabilirea unei serii uniforme de garanţii la nivelul UE;

Necesitatea unei cooperări interparlamentare mai puternice și mai eficace pentru noua strategie de luptă împotriva terorismului:

35.  consideră că, în urma semnării Tratatului de reformă, Parlamentul European şi parlamentele statelor membre ar trebui să lanseze fără întârziere un exerciţiu comun de evaluare a Strategiei europene de luptă împotriva terorismului, pentru a pregăti o nouă formă de „dialog la nivel înalt” în acest domeniu, la care să fie asociaţi reprezentanţii cetăţenilor la nivelul Uniunii Europene şi al statelor membre;

Cooperarea cu Comisia şi Consiliul

36.  luând în considerare faptul că este prevăzut ca Tratatul de la Lisabona să intre în vigoare în 2009 şi că instituţiile UE ar trebui să creeze încă din 2008 condiţiile necesare pentru intrarea în vigoare a Tratatului, iar orice propuneri care cad sub incidenţa procedurii de codecizie şi nu sunt finalizate înainte de intrarea în vigoare a noului tratat trebuie să fie considerate ca înscriindu-se în cadrul unei proceduri similare codeciziei;

37.  ia act de noul pachet de propuneri de legislaţie antiterorism, care cuprinde Decizia-cadru a Consiliului privind utilizarea PNR (Passenger Name Records - datele nominale ale pasagerilor companiilor de transport aerian) în scopul aplicării legii, Directiva privind explozivii şi Raportul de evaluare privind punerea în aplicare a Deciziei-cadru privind combaterea terorismului; îşi exprimă voinţa de a evalua propunerile pe baza unei argumentaţii bazate pe fapte concrete;

38.  consideră că este necesar să i se atribuie un rol important Coordonatorului Uniunii Europene pentru politici antiteroriste în stabilirea acţiunilor comunitare şi că actualele competenţe ale acestuia nu îi acordă sfera de acţiune necesară;

39.  doreşte să fie elaborată, în colaborare cu Parlamentul European, o strategie pentru politica UE privind terorismul, strategie care nu ar trebui doar să prezinte o abordare completă şi o tematică centrală, dar şi să stabilească, înainte de toate, măsuri pe termen scurt, mediu şi lung;

***

40.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Consiliului Europei precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

• [1]  Texte adoptate, P6_TA(2007)0032.
• [2]  A se consulta site-ul http://www.un.org/terrorism/strategy-counter-terrorism.html
• [3]  A se consulta site-ul http://conventions.coe.int/Treaty/Commun/QueVoulezVous.asp?NT=196&CM=2&DF=&CL=ENGe BG, DK, RO, SL, SK).
• [4]  A se consulta site-ul http://register.consilium.eu.int/pdf/en/05/st14/st14469-re04.en05.pdf