Propunere de rezoluţie - B6-0176/2008Propunere de rezoluţie
B6-0176/2008

    PROPUNERE DE RECOMANDARE ADRESATĂ CONSILIULUI

    17.4.2008

    depusă în conformitate cu articolul 114 alineatul (1) din Regulamentul de procedură
    de Alexander Lambsdorff, Annemie Neyts-Uyttebroeck
    în numele Grupului ALDE
    privind cea de-a 63-a sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite

    B6‑0176/2008

    Recomandare a Parlamentului European adresată Consiliului privind cea de-a 63-a sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite

    Parlamentul European,

    –  având în vedere raportul Secretarului General al ONU intitulat „O mai mare libertate”, documentul ulterior privind rezultatele Summit-ului mondial din 2005 şi raportul Secretarului General intitulat „Să investim în Organizaţia Naţiunilor Unite pentru o organizaţie mai puternică pe plan mondial”,

    –  având în vedere cea de-a 62-a sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite,

    –  având în vedere articolul 114 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură,

    A.  întrucât politica externă a UE se bazează pe un sprijin semnificativ şi neechivoc pentru un multilateralism eficace, aşa cum prevede Carta ONU;

    B.  întrucât Uniunea Europeană este un partener cheie al ONU, din punct de vedere politic şi financiar, în lupta împotriva sărăciei şi în promovarea dezvoltării economice şi sociale, asigurând securitatea colectivă şi respectarea drepturilor omului în întreaga lume;

    C.  întrucât reforma Consiliului de Securitate al ONU, necesară de atât timp, nu a fost încă realizată;

    D.  întrucât coordonarea poziţiilor statelor membre ale UE în cadrul ONU variază semnificativ, de la un organ la altul şi de la o politică la alta;

    E.  întrucât pentru coordonarea lor este necesară o cooperare mai strânsă între grupurile de lucru relevante ale Consiliului, care lucrează la Bruxelles, pe de o parte, şi birourile relevante ale UE şi reprezentanţele permanente ale statelor membre de la New York;

    F.  întrucât Tratatul de la Lisabona conferă personalitate juridică Uniunii Europene, o noutate care va avea repercusiuni majore în ceea ce priveşte reprezentarea Uniunii în cadrul ONU;

    adresează Consiliului următoarele recomandări:

    Vizibilitatea Uniunii Europene în cadrul ONU

    1.  solicită ca priorităţile politice ale Uniunii pentru următoarea sesiune a Adunării Generale a ONU să facă obiectul unei dezbateri atente, cu o largă participare, la Bruxelles şi să fie exprimate în cadrul unei poziţii comune a Consiliului;

    2.  consideră că această poziţie oficială ar trebui considerată de reprezentanţele permanente de la New York ca o platformă politică obligatorie care trebuie utilizată drept bază pentru negocierile cu celelalte ţări;

    3.  invită Consiliul şi Comisia ca, ţinând seama de ratificarea Tratatului de la Lisabona, să ia în considerare reorganizarea birourilor lor de la New York;

    4.  îndeamnă Consiliul să studieze în detaliu implicaţiile pe care Tratatul de la Lisabona le va avea asupra reprezentării pe viitor a Uniunii în cadrul ONU şi solicită statelor membre să se angajeze în mod clar şi neechivoc să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că Uniunea se bucură de o vizibilitate şi o autoritate adecvate în cadrul organelor şi forumurilor ONU;

    Contribuţia UE la reforma ONU

    5.  invită Consiliul, Comisia şi statele membre să continue să facă presiuni pentru stabilirea criteriilor de eligibilitate în cadrul UNHRC; solicită ca, până la realizarea acestei reforme, statele membre ale UE care fac parte din UNHRC să aplice criteriile în cauză atunci când decid să acorde sau nu sprijin ţărilor candidate;

    6.  subliniază necesitatea ca UE să se exprime la unison în abordarea problematicii drepturilor omului, precum şi faptul că este important ca fiecare stat membru al UE să susţină poziţia UE, astfel încât aceasta să aibă mai multă greutate;

    7.  crede cu convingere că prin instituirea Comisiei de Consolidare a Păcii statele membre ale ONU au creat o nouă structură importantă pentru a sprijini societăţile fragile care luptă să depăşească consecinţele devastatoare ale războiului;

    8.  invită Consiliul să sprijine lucrările Comisiei de Consolidare a Păcii, subliniind eventualele lipsuri care ameninţă să submineze pacea;

    9.  salută reluarea activităţii Grupului de lucru pentru revitalizarea Adunării Generale, grup care sarcina de a identifica modalităţile de extindere a rolului, autorităţii, eficienţei şi eficacităţii adunării;

    10.  invită statele membre să adopte o poziţie mai coerentă în ceea ce priveşte reforma Consiliului de Securitate al ONU;

    11.  încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului şi, spre informare, Comisiei.