Propunere de rezoluţie - B6-0412/2008Propunere de rezoluţie
B6-0412/2008
Parlamentul European

PROPUNERE DE REZOLUȚIE

1.9.2008

depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei
în conformitate cu articolul 103 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
de Joseph Daul, Elmar Brok, Othmar Karas, Gunnar Hökmark, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Charles Tannock, Stefano Zappalà, Karl von Wogau, Jean-Pierre Audy, Tunne Kelam, Marian-Jean Marinescu și Ria Oomen-Ruijten
în numele Grupului PPE-DE
privind situația din Georgia

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B6-0402/2008

Procedură : 2008/2622(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B6-0412/2008
Texte depuse :
B6-0412/2008
Dezbateri :
Voturi :
Texte adoptate :

B6‑0412/2008

Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația din Georgia

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale precedente privind Georgia și, în special, cele din 26 octombrie 2006[1], 29 noiembrie 2007[2] și 5 iunie 2008[3],

–  având în vedere rezoluția sa din 17 ianuarie 2008, referitoare la o politică UE mai eficace pentru Caucazul de Sud[4], și cea din 15 noiembrie 2007, referitoare la consolidarea politicii europene de vecinătate[5];

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la relațiile UE-Rusia, în special cea privind Summit-ul UE - Rusia din 19 iunie 2008[6],

–  având în vedere concluziile din 13 august 2008 ale Consiliului Afaceri Generale și Relații Externe, referitoare la situația din Georgia,

–  având în vedere Acțiunea comună 2008/450/PESC a Consiliului din 16 iunie 2008[7] privind o nouă contribuție a Uniunii Europene la procesul de soluționare a conflictului din Georgia/Osetia de Sud, precum și alte Acțiuni comune anterioare ale Consiliului privind același subiect,

–  având în vedere concluziile reuniunii extraordinare din 1 septembrie 2008 a Consiliului European[8], referitoare la situația din Georgia,

–  având în vedere articolul 103 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât tensiunile din Osetia de Sud au crescut în urma distribuirii de pașapoarte rusești cetățenilor din Osetia de Sud, a sprijinirii mișcării separatiste, a intensificării acțiunilor militare ale separatiștilor împotriva satelor cu populație georgiană, precum și a importantelor manevre militare din iulie efectuate de Rusia în apropierea frontierei georgiene,

B.  întrucât, la 8 august 2008, la Tskhinvali, capitala regiunii separatiste georgiene Osetia de Sud, a avut loc o ciocnire între forțele Republicii Georgia și forțele rusești, care, la 11 august, și-au extins ofensiva pe teritoriul georgian,

C.  întrucât, pe 12 august, președinții Georgiei și Rusiei s-au angajat să găsească un acord, pe baza eforturilor de mediere ale UE, care să prevadă încetarea imediată a focului, retragerea trupelor georgiene și rusești la pozițiile ocupate înainte de 7 august și inițierea negocierilor, la nivel internațional, în vederea instituirii rapide a unui mecanism care să pregătească terenul pentru o soluționare pașnică și durabilă a conflictului,

D.  întrucât, la 19 august, NATO a încetat relațiile la nivel înalt cu Rusia, declarând că acțiunea militară a Rusiei este „disproporționată” și „în contradicție cu rolul de menținere a păcii în acele zone ale Georgiei” și că, atât timp cât trupele rusești rămân în Georgia, nu mai pot exista relații normale,

E.  întrucât la 22 august Rusia și-a retras tancurile, artileria și sute de trupe din pozițiile cele mai avansate din Georgia, dar controlează încă accesul la orașul port Poti, din sudul Abhaziei și a instituit alte puncte de control în Osetia de Sud și Abhazia,

F.  întrucât la 25 august, camera superioară a parlamentului rus a votat o rezoluție prin care se cerea președintelui să recunoască independența regiunilor separatiste Abhazia și Osetia de Sud, ceea ce acesta a și făcut, la 26 august, recunoscându-le în mod oficial drept state independente,

1.  solicită Rusiei să respecte suveranitatea, integritatea teritorială și inviolabilitatea frontierelor recunoscute internațional ale Republicii Georgia și consideră, prin urmare, că recunoașterea de către Federația Rusă a independenței regiunilor separatiste georgiene Osetia de Sud și Abhazia constituie o încălcare a dreptului internațional;

2.  subliniază faptul că nu există nici un motiv legitim pentru ca Rusia să invadeze Georgia, să ocupe părți ale teritoriului acesteia și să amenințe să răstoarne guvernul unei țări democratice, și faptul că interesul Rusiei față de alte state suverane este lipsit de orice legitimitate;

3.  subliniază faptul că parteneriatul dintre Europa și Rusia trebuie să se bazeze pe respectarea regulilor de bază ale cooperării europene, în fapt și nu doar în declarații; salută, de aceea, condamnarea fermă de către Consiliul European a acțiunilor Rusiei, inclusiv a recunoașterii de către Moscova a independenței Abhaziei și Osetiei de Sud;

4.  își reiterează convingerea fermă cu privire la principiul că nici o țară terță nu poate avea drept de veto asupra unei decizii altui stat suveran de a se alătura unei organizații sau alianțe internaționale și nici nu are dreptul de a destabiliza un guvern ales democratic; își exprimă, de aceea, îngrijorarea că Rusia dorește să-l îndepărteze din funcție pe președintele Mihail Sakașvili, ales democratic, pentru a-l înlocui cu un președinte favorabil guvernului rus;

5.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la efectele exploziilor provocate de Rusia asupra activității sociale și economice a Georgiei, și în special cu privire la aruncarea în aer a unui pod de cale ferată de lângă Kaspi, la 16 august, aflat pe linia principală care leagă Tbilisi de Poti și la explozia provocată la 24 august a unui tren care transporta petrol brut pentru export din Kazahstan prin Poti; subliniază că ambele acțiuni constituie o încălcare a acordurilor de încetare a focului;

6.  condamnă continuarea strămutării forțate a populației georgiene din Osetia de Sud, chiar și după ce s-a încheiat acordul de încetare a focului și solicită autorităților ruse și celor din Osetia de Sud să garanteze întoarcerea persoanelor strămutate;

7.  recomandă insistent Rusiei să-și onoreze toate angajamentele luate în cadrul acordului de încetare a focului, la care s-a ajuns și care a fost semnat prin eforturile diplomatice ale UE, începând cu retragerea imediată a tuturor trupelor de pe teritoriul propriu-zis al Georgiei și limitarea efectivelor sale militare în Osetia de Sud și Abhazia la forțele de menținere a păcii care erau prezente în aceste două provincii înainte de izbucnirea conflictului; condamnă numeroasele jafuri comise de forțele ruse invadatoare și mercenarii care le însoțesc;

8.  salută, în acest context, decizia Consiliului European de a-și mandata Președintele să meargă la Moscova pe 8 septembrie, împreună cu Președintele Comisiei și Înaltul Reprezentant pentru a continua discuțiile cu Rusia în vederea aplicării complete ale acordului în șase puncte;

9.  solicită UE, NATO și membrilor acestora să facă uz, pe baza unei poziții comune, de toate mijloacele disponibile pentru a convinge guvernul rus să respecte dreptul internațional, aceasta fiind o condiție necesară pentru ca Rusia să poată juca un rol responsabil în comunitatea internațională; reamintește Rusiei că are o responsabilitate, în calitate de membru cu drept de veto al ONU, față de pacea pe glob;

10.  solicită Consiliului și Comisiei să-și revizuiască politica față de Rusia dacă aceasta nu-și respectă angajamentele luate în cadrul acordului de încetare a focului; salută, prin urmare, decizia Consiliului European de a amâna negocierile pentru Acordul de parteneriat și cooperare până la retragerea trupelor rusești pe pozițiile care le aveau înainte de 7 august;

11.  solicită statelor membre UE să revizuiască procedurile de eliberare a vizelor pentru activitățile economice din Osetia de Sud și Abhazia;

12.  solicită Consiliului și Comisiei să dea dovadă de o voință politică puternică în acest conflict, în special față de Rusia, și să facă uz de posibilitățile politice și economice ale UE așa cum se prezintă ele în momentul de față; insistă asupra necesității ca UE să prezinte o poziție comună cu privire la acest subiect;

13.  își exprimă recunoștința față de Președinția franceză pentru faptul de a fi obținut un acord de încetare rapidă a focului;

14.  solicită o contribuție substanțială a Uniunii Europene la mecanismul internațional preconizat pentru soluționarea conflictului pe baza deciziilor OSCE, care să ducă la retragerea trupelor rusești și la instituirea ulterioară a unei forțe internaționale de menținere a păcii, cu o misiune a Politicii europene de securitate și apărare (PESA) ca o componentă clar distinctă a acesteia;

15.  solicită eforturi umanitare internaționale rapide și cere Uniunii Europene și statelor sale membre să aloce fonduri de urgență suficiente pentru victimele acestei crize, iar o parte din resursele bugetare UE alocate anterior Federației Ruse să fie transferate în acest scop; subliniază faptul că Rusia trebuie să permită accesul operațiunilor de ajutorare pe tot teritoriul Georgiei, inclusiv în acele părți unde se află acum trupe rusești;

16.  solicită Comisiei, Consiliului și statelor membre să ia rapid măsuri pentru a ajuta la reconstrucția infrastructurii din Georgia;

17.  solicită tuturor părților în conflict să permită accesul deplin și fără obstacole pentru acordarea de ajutor umanitar victimelor, inclusiv refugiaților și persoanelor strămutate intern;

18.  solicită efectuarea unei anchete internaționale independente asupra presupuselor crime comise de către părțile aflate în conflict în Georgia, începând cu primele evenimente care au avut loc în Tskinvali și împrejurimi între 1 și 7 august și până la epurările etnice ulterioare din Osetia de Sud și Abhazia;

19.  solicită Consiliului și Comisiei să dezvolte în continuare politica europeană de vecinătate, adaptând-o mai bine la necesitățile partenerilor estici, incluzând o implicare mai masivă a UE în regiunea Mării Negre, luând în considerare propunerea Parlamentului European de a institui o Plus-Zonă Economică Europeană sau propunerea suedezo-polonă de a accelera, în ceea ce privește în special Georgia, Ucraina și Republica Moldova, instituirea unei zone de liber schimb; constată că liberalizarea politicii vizelor a UE în privința acestor țări trebuie să ia în considerare faptul că Rusiei i s-au oferit condiții mai bune din acest punct de vedere;

20.  solicită Consiliului și Comisiei să convoace o conferință privind politica europeană de vecinătate la Tbilisi;

21.  solicită Consiliului și Comisiei să se implice activ în găsirea unor noi modalități de a soluționa conflictele din zonă;

22.  solicită Consiliului și Comisiei să convoace o conferință a contributorilor internaționali la reconstrucția Georgiei, pentru a examina posibilitatea unui plan major al UE de a oferi sprijin financiar pentru reconstrucția zonelor din Georgia afectate de război și pentru a consolida prezența politică a UE în țară și în regiune;

23.  afirmă, în calitatea sa de reprezentant al popoarelor din Europa, că cetățenii europeni ar trebui să se implice, prin intermediul reprezentanților lor, în soluționarea acestei situații; sugerează, în acest context, că, în funcție de evoluția situației în Georgia, ar trebui avută în atenția organizarea unei reuniuni extraordinare a Comisiilor pentru afaceri externe din Parlamentul European și din parlamentele naționale;

24.  subliniază importanța Georgiei pentru creșterea securității energetice a UE, oferind o alternativă la ruta rusească de tranzit al energiei; consideră că este esențial ca infrastructura existentă, de exemplu conducta BTC, să fie protejată corespunzător și solicită Comisiei să acorde Georgiei asistența necesară în acest scop; se așteaptă ca UE să se angajeze puternic în realizarea proiectului conductei Nabucco, recunoscut ca proiect prioritar al UE, care va traversa teritoriul Georgiei;

25.  subliniază importanța unor relații UE - SUA bazate pe egalitate pentru securitatea și stabilitatea în zona euro-atlantică și insistă asupra faptului că cel mai eficient mod de a aborda problemele cu care se confruntă țările de pe ambele țărmuri ale Atlanticului este o politică comună;

26.  reamintește că, la summit-ul de la București din 3 aprilie 2008, NATO a fost de acord ca Georgia să devină membră a alianței și consideră că Georgia se află în continuare pe calea ce duce la aderarea la NATO;

27.  consideră că rolul UE în criza actuală ar fi putut fi mai pregnant prin consolidarea politicii externe, de securitate și apărare europene, și că Tratatul de la Lisabona, prin faptul că instituie funcția de Înalt Reprezentant, clauza de solidaritate și o politică UE de securitate energetică, reprezintă calea justă de realizare a acestui lucru;

28.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, statelor membre, președinților parlamentelor statelor membre, președinților și parlamentelor Georgiei și Federației Ruse, NATO, OSCE și Consiliului Europei.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate