Propunere de rezoluţie - B6-0425/2008Propunere de rezoluţie
B6-0425/2008
Parlamentul European

PROPUNERE DE REZOLUŢIE

17.9.2008

depusă pe baza întrebărilor cu solicitare de răspuns oral B6-0006/2008 şi B6-0007/2008
în conformitate cu articolul 108 alineatul (5) din Regulamentul de procedură
de Gérard Deprez
în numele Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne
privind dezbaterea anuală cu privire la progresele realizate în 2007 în spaţiul de libertate, securitate şi justiţie (articolele 2 şi 39 din Tratatul UE)

Procedură : 2007/2639(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B6-0425/2008
Texte depuse :
B6-0425/2008
Dezbateri :
Voturi :
Texte adoptate :

B6‑0425/2008

Rezoluţia Parlamentului European privind dezbaterea anuală cu privire la progresele realizate în 2007 în spaţiul de libertate, securitate şi justiţie (articolele 2 şi 39 din Tratatul UE)

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 2, 6 şi 39 din Tratatul privind Uniunea Europeană, precum şi articolele 13, 17-22, 61-69, 255 şi 286 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, care constituie temeiurile juridice principale pentru dezvoltarea UE şi a Comunităţii ca spaţiu de libertate, securitate şi justiţie,

–  având în vedere întrebările cu solicitare de răspuns oral B6-0006/2008 şi B6-0007/2008,

–  având în vedere articolul 108 alineatul (5) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât statele membre au principala responsabilitate privind garantarea libertăţii, securităţii şi justiţiei pentru cetăţenii lor; întrucât după intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht şi chiar mai mult după cea a Tratatului de la Amsterdam, Uniunea Europeană trebuie să contribuie la atingerea acestor obiective, luând în considerare aşteptările cetăţenilor europeni referitoare la protecţia drepturilor fundamentale şi la aplicarea în cadrul Uniunii a principiilor statului de drept şi a cooperării sincere şi efective între statele membre;

B.  întrucât ratificarea Tratatului de la Lisabona este o condiţie esenţială şi urgentă pentru a garanta că UE este un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie (SLSJ), deoarece conţine ameliorări fundamentale ale legitimităţii şi eficienţei acţiunilor UE;

C.  întrucât atât intervenţiile din timpul reuniunii pregătitoare din 26 noiembrie 2007 cu participarea parlamentelor naţionale[1], cât şi cele din timpul ultimei dezbateri în plen din 31 ianuarie 2008, au evidenţiat importanţa unei pregătiri adecvate a tranziţiei către noul cadru legislativ care va decurge din tratatul semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007[2], care modifică Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) şi instituie un Tratat privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE);

D.  totuşi fiind conştient că realizarea unui veritabil SLSJ este departe de a fi finalizată şi are de depăşit dificultăţi şi obstacole majore, fapt confirmat şi în cel de-al treilea Raport privind punerea în aplicare a Programului de la Haga pe anul 2007 al Comisiei (COM(2008) 373, SEC(2008) 2048, SEC(2008) 2049);

E.  regretând faptul că, aşa cum subliniază respectivul raport şi fără a aduce atingere adoptării unei serii de măsuri importante, programul stabilit de Consiliul European de la Haga în 2004 are întârzieri grave; regretând, în special faptul că există în continuare o mare lipsă de încredere reciprocă şi mai ales de solidaritate între statele membre, îndeosebi cu privire la politicile privind imigrarea legală şi ilegală şi cooperarea judiciară şi poliţienească în materie penală; regretând faptul că aceste probleme afectează şi faza de transpunere a puţinelor măsuri adoptate, având în vedere că este evident gradul insuficient de succes în următoarele domenii: politica privind vizele, schimbul de informaţii dintre autorităţile de aplicare a legii şi cele judiciare, prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, gestionarea crizelor în cadrul Uniunii Europene, cooperarea poliţienească şi vamală şi cooperarea judiciară în materie penală;

F.   constatând că statele membre înseşi menţionează aceste probleme în contextul activităţii lor de pregătire a viitorului program al SLSJ pentru perioada 2010-2014 (a se vedea rapoartele viitorului grup – Doc. 11657/08, grupul afaceri interne Doc. .../08 şi grupul justiţie, precum şi contribuţii ale altor state membre prezentate Consiliului şi Comisiei); recunoscând faptul că acquis-ul actual în domeniul afacerilor interne europene, care a fost dezvoltat treptat, este nestructurat şi astfel este greu de explicat cetăţenilor europeni; constatând că uneori chiar şi specialişti întâmpină greutăţi în a-l înţelege şi că unele dintre aceste instrumente se suprapun, iar baza legală pentru anumite acţiuni poate fi găsită în acte diferite. constatând, în cele din urmă, că monitorizarea aplicării corecte a directivelor Uniunii Europene în 27 state membre devine din ce în ce mai dificilă şi necesită mult timp;

G.  exprimându-şi convingerea, ca şi Consiliul, că Uniunea Europeană nu are altă soluţie decât să insiste pe aplicarea SLSJ, „care se referă la esenţa reglementărilor constituţionale naţionale” şi că „statele membre au un interes deosebit de a continua dialogul între acestea”, precum şi dialogul cu instituţiile europene;

   exprimându-şi convingerea că, în această perioadă de tranziţie către finalizarea ratificării noului tratat, este necesară adoptarea anumitor măsuri generale, înainte de sfârşitul anului 2009, care, deşi sunt inspirate din Tratatul de la Lisabona, ar putea fi adoptate în temeiul actualelor tratate, respectând pe deplin articolul 18 din Convenţia de la Viena privind dreptul tratatelor şi care ar putea reduce efectele negative ale problemelor menţionate anterior; întrucât aceste măsuri se referă, în special, la:

  • –analiza procedurilor, structurilor şi deciziilor instituţiilor, a principiilor şi obiectivelor stabilite în Carta drepturilor fundamentale, proclamată la Strasbourg pe 12 decembrie 2007[3],
  • –promovarea transparenţei privind luarea deciziilor la nivel european şi naţional, în special în legătură cu SLSJ, în conformitate cu recenta sentinţă a Curţii de Justiţie privind transparenţa legislativă (cauza Turco),
  • –implicarea efectivă a parlamentelor naţionale în crearea şi punerea în aplicarea a SLSJ, inclusiv în privinţa evaluării acestor politici în alte state membre şi de către agenţii europene,
  • –garantarea respectării prevalenţei legislaţiei comunitare asupra legislaţiei UE (articolul 47 din TUE) la încheierea acordurilor internaţionale, în special în cazul sancţiunilor care afectează cetăţeni ai unor ţări terţe sau în cazul în care cetăţeni europeni ar putea fi discriminaţi (ridicarea vizelor); Parlamentul European ar trebui să participe în mod automat la încheierea de către UE a acordurilor internaţionale privind cooperarea judiciară şi poliţienească în materie penală,
  • –consolidarea cooperării şi solidarităţii sincere dintre statele membre în aplicarea politicilor şi măsurilor luate de UE prin întărirea şi democratizarea mecanismelor de evaluare reciproce existente deja în cadrul cooperării Schengen şi al combaterii terorismului,
  • –iniţierea cooperării consolidate în cadrul primului pilon unde unanimitatea necesară este imposibil de obţinut (a se vedea cazul propunerii privind divorţul),
  • –depăşirea stadiului embrionar şi nesigur al iniţiativelor realizate de agenţiile Uniunii Europene şi al cooperării cu administraţiile naţionale,
  • –elaborarea unei veritabile politici de comunicare care să permită cetăţenilor europeni să fie mai bine informaţi în legătură cu iniţiativele luate la nivel european şi naţional şi să devină mai familiarizaţi cu autorităţile europene şi naţionale pertinente pe care le pot contacta, fără a aduce atingere acţiunilor în instanţă referitoare la aspecte susceptibile de a afecta drepturile fundamentale ale cetăţenilor;

I.  întrucât în această perioadă de tranziţie este şi mai stringentă necesitatea de a se lua în considerare, în interesul cetăţenilor europeni, îmbunătăţirile aduse de noul tratat în materie de:

  • –protecţie a drepturilor fundamentale, în conformitate cu Carta drepturilor    fundamentale proclamată la Strasbourg pe 12 decembrie 2007[4],
  • –control judiciar exercitat de Curtea de Justiţie, inclusiv privind legislaţia din domeniul    controlului poliţienesc şi judiciar,
  • –control democratic ca urmare a extinderii codeciziei Parlamentului European şi ca    urmare a implicării parlamentelor naţionale în procesul legislativ european şi în    evaluarea impactului acesteia, inclusiv în privinţa politicilor privind spaţiul de    libertate, securitate şi justiţie;

J.  regretând faptul că, în temeiul actualelor tratate, căile de atac ale cetăţenilor europeni în privinţa măsurilor SLSJ încă sunt limitate, în special în domeniul cooperării judiciare şi poliţieneşti în materie penală şi faptul că, în plus, unele state membre limitează dialogul dintre instanţele europene şi naţionale în acest domeniu; invitând Consiliul să amâne adoptarea tuturor măsurilor care ar putea afecta drepturile fundamentale până în perioadă ulterioară ratificării Tratatului de la Lisabona,

1.  Invită Consiliul European, Consiliul şi Comisia:

  • (a)să iniţieze din acest moment procesul de identificare a priorităţilor pentru viitorul program multianual SLSJ pentru perioada 2010-2014, pe baza unei abordări coerente şi curajoase, care să depăşească mentalitatea ministerială şi să se inspire din obiectivele şi principiile stabilite în Carta drepturilor fundamentale, pe care instituţiile au proclamat-o la Nisa în 2000 şi la Lisabona în decembrie 2007;
  • (b)să se alăture Parlamentului European în dialogul acestuia cu parlamentele naţionale privind priorităţile pentru perioada 2010-2014, având în vedere dificultăţile în calea punerii în aplicare a programelor de la Tampere şi Haga, activitatea desfăşurată în cadrul indicaţiilor strategice iniţiale ale Consiliului şi Consiliului European referitoare la imigraţie, azil şi integrare; această fază iniţială de dialog ar trebui finalizată la dezbaterea anuală pentru 2008 a Parlamentului European şi să conducă la o comunicare a Comisiei, căzându-se de acord că va fi responsabilitatea Parlamentului European ales pentru următoarea legislatură şi a Consiliului European să adopte programul final la momentul potrivit;
  • (c)să convină cu Parlamentul European asupra unei liste de texte/propuneri care ar putea fi adoptate sau ar trebui adoptate cu titlu prioritar înainte de intrarea în vigoare a tratatului, sau în orice caz înainte de încheierea acestei legislaturi,
  • (d)să realizeze progrese în cadrul negocierilor asupra propunerilor în materie de cooperare poliţienească şi judiciară (care cad sub incidenţa procedurii de codecizie), încercând să ajungă deja la un acord politic cu Parlamentul European; odată acordul obţinut să garanteze că:
    • –fie adoptarea lui formală este amânată până la intrarea în vigoare a tratatului,
    • –fie Consiliul adoptă decizia/deciziile-cadru în cauză în condiţiile tratatului actual, acceptând totodată să le readopte în condiţiile noului tratat, fapt ce ar permite Curţii să exercite un control judiciar deplin; în măsura în care un acord politic a fost deja atins, PE ar putea accepta să nu redeschidă negocierile asupra conţinutului acestuia, cum se procedează în cazul procedurilor de adoptare a codificărilor oficiale[5];

2.  propune ca priorităţi pentru domeniile care ţin sau vor ţine de procedura de codecizie/aviz conform în această perioadă de tranziţie:

în materie de drepturi fundamentale şi cetăţenie

–  definirea unor criterii mai transparente la nivelul UE, în special în cazurile în care măsurile UE ar putea submina garanţiile protejate în temeiul constituţiilor statelor membre (articolul 52 al Cartei şi articolul 8 din CEDO) şi revizuirea măsurilor europene condamnate de Curtea de Justiţie (a se vedea cauzele PMOI, SISON şi alţii - cauza T-253/04, cauza T-229/02 privind listele negre),

–  considerarea sistematică a impactului legislaţiei europene şi al măsurilor naţionale de punere în aplicare asupra drepturilor fundamentale, în special cu privire la combaterea terorismului, având în vedere răspunsurile trimise recent Comisiei în acest domeniu de către statele membre,

–  iniţierea dialogului pregătitor pentru mandatul de negociere privind aderarea UE la CEDO (articolul 6 alineatul (2) TUE),

–  revizuirea programului de activităţi al Agenţiei Europene pentru Drepturi Fundamentale, luând în considerare priorităţile indicate de instituţii şi în special de Parlament, în domeniul cooperării judiciare şi poliţieneşti şi al respectării principiilor UE (articolul 7 din TUE) (a se vedea declaraţia interinstituţională adoptată la momentul adoptării regulamentului de înfiinţare al agenţiei),

–  înaintarea unei propuneri legislative pentru limitarea discriminării directe şi indirecte care afectează circulaţia cetăţenilor europeni, accesul la justiţie în altă ţară decât ţara de origine şi protecţia consulară şi diplomatică în ţări terţe (articolul 20 din TFUE),

–  înaintarea unei propuneri în materie de transparenţă şi confidenţialitate a informaţiilor şi documentelor prelucrate de instituţiile UE,

–  înaintarea unei propuneri privind protecţia datelor (care să ofere o consolidare a măsurilor care variază în momentul actual în funcţie de pilon), ca răspuns la îngrijorarea legată de deteriorarea rapidă a standardelor de protecţie a datelor în Uniunea Europeană, în special cu referire la standardele inadecvate de protecţie pentru transferurile transatlantice de date şi care se îndemne Consiliul să adapteze decizia-cadru privind protecţia datelor din cadrul celui de-al treilea pilon în conformitate cu recomandările Parlamentului,

–  consolidarea structurilor interne ale instituţiilor responsabile cu protecţia drepturilor fundamentale în UE, în special în cadrul Consiliului (transformarea Grupului de lucru ad-hoc pentru drepturi fundamentale şi cetăţenie într-un grup permanent aşa cum a propus Preşedinţia slovenă),

–  consolidarea, prin cooperare administrativă (articolul 66 din TCE), a dialogului dintre statele membre, a cunoaşterii reciproce a sistemelor juridice, a activării procedurii dialogului pentru implicarea parlamentelor naţionale şi a Parlamentului European, în special în cazurile în care apar dificultăţi pentru punerea în aplicare a strategiilor europene şi a măsurilor care privesc SLSJ,

în materie de spaţiu judiciar european

–  revizuirea propunerii legislative privind drepturile persoanelor în procedura penală (articolul 69e din TFUE),

–  o propunere privind drepturile victimelor criminalităţii şi ale terorismului (articolul 69e din TFUE),

–  consolidarea recunoaşterii reciproce între statele membre atât a măsurilor luate in absentia, cât şi a probelor (articolul 69e din TFUE),

–  interconectarea registrelor de caziere judiciare,

–  revizuirea statutului agenţiilor Europol, Eurojust şi al Reţelei Judiciare Europene în lumina noii baze legislative;

în materie de protecţie a frontierelor

–  adoptarea de măsuri adecvate pentru asigurarea funcţionării depline a SIS II şi a intrării în vigoare a deciziilor legate de Tratatul de la Prüm,

–  consolidarea Frontex şi evaluarea impactului noilor propuneri ale Comisiei în materie de control al frontierelor,

–  ameliorarea informaţiilor Frontex privind acordurile semnate de agenţie cu ţări terţe şi privind rapoartele de evaluare referitoare la operaţiuni comune şi garantarea unor controale la frontieră care respectă drepturile omului; modificarea mandatului agenţiei în vederea includerii operaţiunilor de salvare pe mare,

–  stabilirea unei cooperări structurate între Frontex şi Înaltul Comisariat al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (ICONUR) pentru simplificarea operaţiunilor realizate, luând în considerare protecţia drepturilor omului;

în materie de migraţie şi azil

–  o acţiune rapidă şi ambiţioasă din partea Comisiei şi Consiliului pentru impulsionarea strategiei europene de viitor privind:

  • omigraţia legală: viitorul pachet privind migraţia legală (propuneri cu privire la procedura cererii unice pentru „Cartea albastră”, lucrătorii sezonieri, lucrătorii transferaţi în cadrul societăţii, stagiarii remuneraţi, precum şi alte propuneri),
  • oimigraţia legală: propuneri incluzând sancţiuni şi un sistem comunitar de reinstalare;
  • oazilul: punerea în aplicare a fazei II, incluzând revizuirea directivei privind standardele minime cu privire la procedurile din statele membre de acordare şi retragere a statutului de refugiat şi a directivei privind standardele minime referitoare la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanţii ţărilor terţe sau apatrizii pentru a putea beneficia de statutul de refugiat sau persoanele care, din alte motive, au nevoie de protecţie internaţională şi referitoare la conţinutul protecţiei acordate şi stabilirea unui Birou european de sprijin în materie de azil,
  • odezvoltarea unei politici comunitare privind migraţia şi azilul bazată pe deschiderea unor canale de migraţie legală şi pe definirea de norme comune pentru protecţia drepturilor fundamentale ale migranţilor şi ale solicitanţilor de azil în UE,
  • oincluderea Convenţiei internaţionale privind protecţia drepturilor tuturor lucrătorilor migranţi şi a membrilor familiilor acestora, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 18 decembrie 1990, în decizii europene şi în decizii cadru,
  • oo propunere referitoare la dreptul rezidenţilor pe termen lung să voteze în alegerile europene şi locale, drept care ar ajuta la integrarea socială, culturală şi politică a migranţilor;

3.  salută propunerea de finalizare a pachetului de măsuri pentru combaterea discriminării şi îndeamnă Consiliul să acţioneze în spiritul Tratatului de la Lisabona şi să includă recomandările Parlamentului;

4.  consideră că este necesar ca, din acest moment, parlamentele naţionale şi societatea civilă să fie implicate într-o manieră structurată în formularea acestor măsuri legislative, precum şi în evaluarea acestor politici în statele membre; în acest sens, solicită Comisiei şi Consiliului să reexamineze, împreună cu Parlamentul European, reţelele, agenţiile şi instrumentele a căror sarcină ar fi evaluarea impactului politicilor în materie de SLSJ şi să promoveze o interacţiune mai strânsă cu societatea civilă europeană;

5.  reaminteşte faptul că noul tratat, după ratificare, va recunoaşte rolul Parlamentului European în încheierea acordurilor internaţionale privind politicile în materie de SLSJ; solicită în acest context:

  • –să fie informat în timp util cu privire la toate acordurile cu ţări terţe care nu sunt       încheiate până la 31 decembrie 2008,
  • –să fie informat în mod periodic cu privire la negocierile în curs,
  • –organizarea, de urgenţă, a unei dezbateri privind dimensiunea externă a SLSJ, având în vedere că UE creează de facto o cooperare poliţienească şi judiciară cu ţări terţe, în special cu SUA, prin intermediul unor acorduri bilaterale referitoare la o serie de subiecte, sustrăgându-se astfel procedurilor formale şi democratice de luare a deciziilor şi controlului parlamentar;

6.  încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, precum şi guvernelor şi parlamentelor statelor membre şi să invite respectivele parlamente să înainteze comentariile, sugestiile şi propunerile lor până la data de 15 noiembrie 2008, cu suficient timp înainte de dezbaterea anuală din decembrie 2008 privind SLSJ.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate