PROPUNERE DE REZOLUŢIE
17.9.2008
în conformitate cu articolul 108 alineatul (5) din Regulamentul de procedură
de Giles Chichester şi Urszula Gacek
în numele Grupului PPE-DE
referitoare la controlarea preţurilor la energie
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B6-0428/2008
B6‑0428
Rezoluţia Parlamentului European privind controlul preţurilor la energie
Parlamentul European,
– având în vedere Rezoluţiile sale privind dependenţa de petrol din 29 septembrie 2005 (P6-TA (2005)361) şi cea privind criza din sectorul pescuitului provocată de creșterea prețului combustibililor din 19 iunie 2008 (P6-TA (2008)308);
– având în vedere Comunicarea Comisiei privind „Răspunsul la provocarea reprezentată de preţurile petrolului” (COM(2008) 384 final),
– având în vedere concluziile Preşedinţiei Consiliului European din 19-20 iunie 2008,
– având în vedere acordul la care s-a ajuns în cadrul reuniunilor informale ale Consiliului ECOFIN din 12-13 septembrie 2008,
– având în vedere articolul 108 alineatul (5) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât preţurile la petrol au atins în această vară cel mai înalt nivel din toate timpurile în termeni reali, preţurile la alte produse energetice au crescut, de asemenea, iar preţurile carburanţilor pentru consumatori au urmat aceeaşi tendinţă ca şi preţul petrolului brut; întrucât dolarul slab a contribuit la presiunea exercitată asupra preţurilor petrolului;
B. întrucât, potrivit estimărilor, preţurile petrolului vor rămâne la un nivel ridicat pe termen mediu şi lung, cu consecinţe negative asupra inflaţiei şi creşterii economiei UE;
C. întrucât nivelul ridicat al preţurilor subminează puterea de cumpărare a cetăţenilor europeni, cele mai afectate fiind gospodăriile cu cele mai mici venituri şi sectoarele cu consum mare de energie;
D. întrucât creşterea abruptă a preţurilor la energie este influenţată de un ansamblu complex de factori: transformarea structurală a cererii şi ofertei de petrol; reducerea numărului şi dimensiunii noilor zăcăminte de petrol; creşterea limitată a producţiei de petrol; factorii geopolitici; investiţii mai mici pentru dezvoltarea tehnologică; costurile ridicate ale investiţiilor; lipsa de mână de lucru calificată în principalele ţări producătoare;
E. întrucât, în vederea funcţionării eficiente a pieţelor de petrol, este important să existe un grad mai mare de transparenţă şi fiabilitate a datelor privind stocurile comerciale de petrol şi ca acestea să se publice mai frecvent;
F. întrucât criza financiară actuală i-a determinat pe investitori să caute soluţii alternative şi a contribuit la creşterea volatilităţii preţurilor pe termen scurt;
G. întrucât economia UE depinde încă în mare măsură de petrolul importat iar noile zăcăminte potenţiale se găsesc în special sub formă de „zăcăminte neconvenţionale”, generând costuri mai ridicate ale investiţiilor pentru exploatarea acestora;
1. îşi exprimă îngrijorarea cu privire la creşterea preţurilor la energie, îndeosebi din cauza efectului negativ pe care îl au asupra economiei şi competitivităţii europene, împiedicând astfel realizarea obiectivelor Strategiei de la Lisabona;
2. subliniază necesitatea adoptării unor măsuri care să permită economiei UE să-şi menţină competitivitatea şi să adapteze la noua situaţie a preţurilor la petrol;
3. solicită asumarea unui angajament politic ferm pentru a susţine trecerea la o economie UE cu emisii reduse de carbon, pentru a promova sursele de energie regenerabilă, eficienţa energetică şi alte resurse energetice cu emisii scăzute de carbon, pentru a diversifica în continuare sursele de energie şi a reduce dependenţa de combustibilii fosili importaţi, întrucât aceste schimbări reprezintă răspunsul cel mai potrivit la creşterea preţurilor petrolului; sprijină necesitatea ca aceste măsuri strategice să fie urmate în mod obligatoriu de angajamente financiare ferme în sectorul cercetării şi al dezvoltării,
4. sprijină decizia Consiliului European privind necesitatea adoptării unor măsuri precise şi pe termen scurt în vederea atenuării impactului negativ asupra celor mai sărace gospodării; consideră, cu toate acestea, că ar trebui evitate măsurile care duc la creşterea inflaţiei şi la reducerea stimulentelor pentru economia de energie, întrucât acestea pot dăuna caracterului durabil al finanţelor publice şi pot fi anulate de alte creşteri ale preţurilor petrolului;
5. constată cu îngrijorare că consumatorii continuă să plătească preţuri din ce în ce mai ridicate care nu reflectă întotdeauna fluctuaţiile descendente ale preţurilor;
6. solicită Comisiei să îşi intensifice eforturile în vederea îmbunătăţirii condițiilor de concurență în sectorul petrolului şi să garanteze conformitatea cu normele în vigoare în domeniul concurenţei; consideră că ar trebui să se acorde o atenţie specială investigării şi combaterii oligopolurilor şi cartelurilor pentru rafinarea şi distribuţia la punctele de consum;
7. consideră că BEI ar trebui să aibă un rol mai activ în finanţarea proiectelor care ţin de rentabilitatea energetică, energia regenerabilă şi cercetarea şi dezvoltarea, în special în ceea ce priveşte IMM-urile;
8. invită Comisia să-şi prezinte propunerea de modificare a Directivei privind impozitarea energiei, după examinarea atentă a efectelor pe care măsurile de impozitare le pot avea asupra inflaţiei, asupra noilor investiţii în producţia de petrol şi explorările pentru petrol şi asupra tranziţiei la o economie a UE cu emisii reduse de carbon;
9. subliniază importanţa unei mai mari transparenţe şi fiabilităţi a datelor privind pieţele petrolului şi stocurile de petrol; consideră importantă o mai bună înţelegere a mecanismului formării preţului la petrol; solicită o revizuire în timp util a legislaţiei comunitare privind stocurile de petrol pentru situaţii de urgenţă;
10. solicită UE să stabilească un dialog eficient cu statele OPEC şi cu statele care nu sunt membre OPEC, în vederea unei mai mari stabilităţi a preţurilor petrolului şi a unei mai mari previzibilităţi a ofertei de produse petroliere finite, precum şi cumpărarea petrolului în moneda euro în loc de dolarul american;
11. reiterează importanţa unei politici comune a UE în domeniul energiei, a siguranței aprovizionării, precum şi a Politicii Europene de Vecinătate; consideră că, din acest punct de vedere, UE ar trebui să conducă dialogul pe teme de energie cu cei mai importanţi furnizori de petrol; salută ideea unei întâlniri la nivel înalt între ţările consumatoare şi ţările producătoare de petrol;
12. încurajează companiile din UE să fie mai proactive, în special în cadrul investiţiilor viitoare, şi să preia poziţia de lider în ceea ce priveşte know-how-ul tehnologic şi noile competenţe tehnice, pentru a rămâne parteneri-cheie ai principalelor ţări producătoare de petrol;
13. constată că este nevoie de o îmbunătăţire a responsabilităţii sociale a întreprinderilor (RSÎ) din cadrul principalelor companii petroliere, pentru a atrage mai multe investiţii din domeniul privat, finanţate cu ajutorul actualelor profituri excepţionale din industria petrolului, către programele de economisire a energiei, către tehnologiile de generare a energiei alternative şi către alte acţiuni de C&D;
14. invită statele membre să îşi coordoneze intervenţiile politice în vederea combaterii creşterii preţului petrolului; solicită Comisiei să efectueze o analiză a celor mai bune practici adoptate de statele membre pentru a răspunde provocărilor creşterii preţurilor la petrol;
15. solicită Consiliului să obţină încheierea unui acord cu privire la următorii paşi esenţiali în vederea unei pieţe interne de energie cu adevărat liberalizată;
16. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului şi Comisiei, precum şi guvernelor şi parlamentelor statelor membre.