PROPUNERE DE REZOLUȚIE
11.11.2008
în conformitate cu articolul 108 alineatul (5) din Regulamentul de procedură
de Angelika Niebler
în numele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie
privind politica spațială europeană: cum să aducem spațiul mai aproape de Pământ
B6‑0582/2008
Rezoluția Parlamentului European privind politica spațială europeană: cum să aducem spațiul mai aproape de Pământ
Parlamentul European,
– având în vedere Rezoluția Consiliului din 26 septembrie 2008 privind impulsionarea politicii spațiale europene,
– având în vedere rezoluția sa din 10 iulie 2008 privind spațiul și securitatea și cea din 29 ianuarie 2004 privind planul de acțiune pentru punerea în aplicare a politicii spațiale europene, precum și deliberările în cadrul audierii publice organizate de Comisia pentru industrie, cercetare și energie la 16 iulie 2007,
– având în vedere Rezoluția Consiliului 2007/C 136/01 din 21 mai 2007 privind politica spațială europeană,
– având în vedere documentul de lucru al Comisiei COM(2008)0561, intitulat „Raport intermediar privind politica spațială europeană”,
– având în vedere Decizia Consiliului din 7 octombrie 2003 privind încheierea acordului-cadru dintre CE și Agenția Spațială Europeană,
– având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), astfel cum au fost modificate prin proiectul de Tratat de la Lisabona, și dispozițiile aplicabile politicii spațiale europene (articolul 189 din TFUE),
– având în vedere articolul 108 alineatul (5) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât spațiul reprezintă o resursă strategică de importanță fundamentală pentru independența, securitatea și prosperitatea Europei și evoluțiile politice din acest domeniu trebuie coordonate de către Consiliu împreună cu Parlamentul;
B. întrucât UE și un număr de state membre sunt implicate în finanțarea și dezvoltarea tehnologiei și științei spațiale de peste 30 de ani, reușind să formuleze o viziune privind o politică spațială europeană, și recunoscând cooperarea fructuoasă cu ASE;
C. întrucât există un interes tot mai pronunțat ca UE să-și asume un rol important, de coordonare, în cadrul politicii spațiale europene (PSE), pentru a încuraja găsirea de soluții în domeniul mediului, transportului, cercetării, apărării și securității;
D. întrucât o PSE puternică, în special în ceea ce privește aplicațiile, serviciile și infrastructurile aferente, va spori influența societală, culturală, economică și științifică a UE, ajutând la dezvoltarea bazei sale industriale și științifice, contribuind la creșterea sa economică și la crearea de locuri de muncă și asigurându-i autonomia politică și tehnologică într-un mod realist și coerent;
E. întrucât toate activitățile spațiale europene respectă pe deplin principiul conform căruia explorarea și utilizarea spațiului cosmic sunt în beneficiul și în interesul tuturor țărilor și recunosc faptul că spațiul cosmic este o provincie a întregii omeniri care trebuie utilizată exclusiv în scopuri pașnice;
F. întrucât UE este devotată promovării cooperării internaționale în explorarea și utilizarea spațiului cosmic; întrucât Parlamentul împărtășește opinia Consiliului că Europa ar trebui să întreprindă acțiunile de explorare a spațiului în cadrul unui program la nivel mondial;
G. întrucât consolidarea gradului de înțelegere și a sprijinului din partea opiniei publice pentru dezvoltarea tehnologiilor spațiale, asigurând complementaritatea acțiunilor și maximizând sinergiile cu proiectele din afara domeniului spațial, sunt importante pentru dezvoltarea PSE;
H. întrucât pentru Europa este de o importanță strategică să aibă un acces continuu, autonom, fiabil, durabil și eficient din punct de vedere al costurilor la spațiul cosmic, prin intermediul unui set de lansatoare de clasă mondială corespunzătoare și competitive și al unui cosmodrom european operațional;
I. întrucât UE trebuie să găsească instrumente și sisteme de finanțare adecvate pentru PSE în vederea suplimentării fondurilor alocate în cadrul celui de-Al șaptelea program cadru pentru cercetare și dezvoltare tehnologică, pentru a permite diferiților actori economici să-și planifice acțiunile pe termen mediu și lung;
J. întrucât existența unei structuri de guvernanță adecvate în domeniul politicii și activităților spațiale și a unui cadru de reglementare corespunzător, care să faciliteze apariția rapidă de servicii conexe inovatoare și competitive, în special în vederea garantării accesului susținut la spectrul de frecvențe pentru toate aplicațiile spațiale, sunt fundamentale pentru a garanta că PSE va avea rezultatele așteptate și va fi la înălțimea ambițiilor UE, ASE și ale statelor membre respective;
K. întrucât trebuie să se stabilească un calendar precis pentru îndeplinirea obiectivelor programelor Galileo, EGNOS și ale inițiativei Copernic de Monitorizare globală pentru mediu și securitate (GMES) și să se întocmească o foaie de parcurs pentru diferitele organisme implicate în realizarea acestor programe;
L. întrucât pentru societatea modernă spațiul reprezintă un instrument unic pentru colectarea instantanee și transmiterea în toată lumea a unor mari cantități de date, precum și un instrument esențial pentru înțelegerea și monitorizarea schimbărilor climatice la nivel mondial, un domeniu în care Europa ocupă o poziție fruntașă; invită actorii internaționali să adopte o atitudine mai responsabilă față de generațiile viitoare;
M. întrucât se pot face progrese spectaculoase în privința aspectelor de securitate aferente spațiului, în special în domeniul telecomunicațiilor, supravegherii și observării Pământului;
N. întrucât rezoluția celui de-Al patrulea Consiliu privind spațiul solicită optimizarea procesului decizional în domeniul spațiului atât în cadrul Consiliului Uniunii Europene, cât și în cadrul altor instituții ale Uniunii Europene;
O. întrucât următoarea perspectivă financiară ar trebui să prevadă instrumente și sisteme de finanțare comunitare adecvate pentru a permite investiții comunitare pe termen lung în activitățile de cercetare din domeniul spațial și pentru funcționarea unor aplicații durabile în domeniul spațial, spre folosul Europei și al cetățenilor săi;
P. întrucât UE ar trebui să-și intensifice cooperarea cu țările în curs de dezvoltare,
1. salută Concluziile Consiliului din 26 septembrie 2008, un angajament politic util în favoarea dezvoltării unei politici spațiale europene (PSE) care contribuie în bună măsură la identitatea europeană, și își reiterează intenția de a fi constructiv și de a participa pe deplin la implementarea acestei politici, anticipând intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona;
2. susține poziția Consiliului potrivit căreia prioritățile actuale sunt implementarea la timp a programelor Galileo, EGNOS și GMES sau Copernic;
3. salută în special crearea Grupului interinstituțional pentru programul Galileo, care ar putea folosi drept model pentru dezvoltarea politicii spațiale europene;
4. solicită Comisiei și Consiliului să stabilească un calendar precis pentru crearea unei structuri de guvernanță eficiente în legătură cu programul GMES/Copernic și să stabilească o foaie de parcurs clară pentru acest program cu scopul de a spori eficiența acestuia și cu specificarea fondurilor bugetare alocate;
5. insistă asupra rolului decisiv al inițiativei GMES/Copernic ca inițiativă lansată de către utilizatori, implementată grație contribuțiilor esențiale ale infrastructurilor de observație amplasate in situ pe Pământ și în spațiu; subliniază faptul că asigurarea continuității datelor și serviciilor este indispensabilă; este de părere, îndeosebi, că mai întâi Comisia ar trebui să comande un studiu de impact al posibilelor avantaje, al costurilor ce vor trebui suportate și al evoluției pe termen lung a inițiativei GMES/Copernic și apoi să prezinte Parlamentului și Consiliului un plan de acțiune care să cuprindă, printre altele, următoarele aspecte:
- –cadrul juridic al GMES/Copernic,
- –guvernanța inițiativei GMES/Copernic, inclusiv rolul organismelor UE și non-UE,
- –finanțarea inițiativei GMES/Copernic,
- –un plan de punere în aplicare,
- –rolul unor inițiative similare dar complementare, atât interguvernamentale, cât și multilaterale,
- –aspectele internaționale ale inițiativei GMES/Copernic și, prin urmare, cooperarea necesară;
6. regretă că, în ciuda recomandărilor clare ale comunității utilizatorilor, continuitatea datelor de altimetrie de înclinație mică nu este asigurată după încheierea ciclului de viață al satelitului Jason 2, care se află deja în orbită, și solicită Comisiei să soluționeze problemele financiare legate de Jason 3, care riscă să pericliteze durabilitatea pe termen scurt a serviciilor Copernic, precum și să informeze Parlamentul cu privire la deciziile luate în acest sens;
7. încurajează inițierea unui dialog structurat între entitățile instituționale europene și entitățile interguvernamentale, garantând pentru toate statele membre un acces liber și echitabil la beneficiile PSE;
8. solicită Comisiei și Consiliului să stimuleze efectele sinergice dintre proiectele de dezvoltare civile și cele ce țin de securitate în domeniul spațiului; atrage atenția asupra capacităților europene în materie de securitate și apărare, care depind, printre altele, de disponibilitatea unor sisteme bazate pe sateliți, accesul la acestea fiind de importanță crucială pentru Uniunea Europeană;
9. solicită Consiliului și Comisiei să facă progrese în domeniul relațiilor internaționale, și anume în domeniul concurenței pe piețele internaționale comerciale și guvernamentale, pentru a garanta că UE are o poziție unitară și urmează o strategie stabilită de comun acord;
10. împărtășește părerea Consiliului că, în domeniul spațial, cooperarea internațională trebuie să servească interesele Europei și că acesta este scopul în vederea căruia ar trebui să contribuie la inițiativele globale; subliniază importanța garantării autonomiei politice, tehnologice și operaționale a Europei;
11. reamintește intențiile declarate ale Consiliului și Comisiei de a prezenta Parlamentului, în contextul planului de punere în aplicare a PSE, recomandări sau propuneri specifice, conform naturii celor patru sectoare prioritare, în legătură cu:
- –spațiul cosmic și schimbările climatice,
- –contribuția PSE la Strategia de la Lisabona,
- –spațiul și securitatea, pe baza rezoluției sale din 10 iulie 2008,
- –explorarea spațiului, inclusiv cu prezență umană și zborurile în spațiu cu echipaj uman;
12. subliniază importanța dezvoltării unei politici industriale în domeniul spațial, un element de importanță crucială al acestei politici fiind cadrul de reglementare și programul de standardizare care contribuie la apariția unor noi piețe europene în aval, și reamintește că Regulamentul Galileo stabilește un nivel de referință pentru implicarea IMM-urilor în politica industrială europeană aferentă domeniului spațial;
13. recunoaște contribuția unică a programelor spațiale care, dat fiind că permit o acoperire globală și pe termen lung, furnizează date importante pentru cercetarea schimbărilor climatice și furnizează dovezile științifice necesare pentru luarea deciziilor-cheie în politica de mediu;
14. recunoaște că spațiul poate contribui la atingerea obiectivelor de la Lisabona, realizând ambițiile economice, educaționale, sociale și de mediu ale UE și răspunzând așteptărilor cetățenilor săi;
15. recunoaște nevoia ca UE să facă pași concreți în vederea reducerii dependenței Europei față de furnizorii externi de tehnologii spațiale, componente și operațiuni vitale;
16. consideră că Europa ar trebui să dezvolte o viziune comună și o planificare strategică pe termen lung în domeniul explorării spațiale pentru ca aceasta să joace un rol în programele internaționale (cum ar fi strategia globală de explorare) de explorare spațială cu ajutorul oamenilor sau a roboților, inclusiv posibilitatea unei misiuni umane pe Marte;
17. solicită să se ia în considerare o posibilă nouă linie bugetară specifică pentru PSE în cadrul bugetului UE pentru a reflecta angajamentul hotărât al UE față de PSE și pentru a crește claritatea și transparența acestei politici, în cazul în care dispozițiile Tratatului de la Lisabona privind politica spațială intră în vigoare;
18. invită Comisia Europeană și statele membre să promoveze investițiile în știința și tehnologia spațială;
19. solicită Comisiei să adopte inițiative corespunzătoare pentru a dezvolta metode de utilizare a spațiului pentru colectarea și distribuirea de informații și insistă asupra necesității de a încuraja progresele tehnologice în domeniul supravegherii și observării spațiului;
20. invită Comisia să ia măsurile necesare pentru evitarea poluării spațiului cosmic;
21. solicită Comisiei să realizeze un studiu privind impactul turismului spațial și cadrul de reglementare, de siguranță și de securitate corespunzător acestuia;
22. solicită Consiliului și Comisiei să depună un efort substanțial de reflecție asupra explorării spațiului, elaborând o viziune privind rolul Europei și resursele pe care aceasta trebuie să le aloce pentru misiunile viitoare de explorare a spațiului la nivel mondial; în acest context, dorește să fie asociat îndeaproape cu viitoarea conferință la nivel înalt pe tema explorării spațiului, propusă de Comisie;
23. subliniază valoarea explorării spațiului pentru motivarea tinerilor europeni de a opta pentru o carieră în domeniul științei și tehnologiei și pentru consolidarea capacităților de cercetare din Europa;
24. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Agenției Spațiale Europene, guvernelor și parlamentelor statelor membre și Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite.