PROPUNERE DE REZOLUȚIE
12.11.2008
în conformitate cu articolul 103 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
de Georgs Andrejevs
în numele Grupului ALDE
referitoare la HIV/SIDA: diagnosticarea și tratamentul în fază timpurie
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B6-0581/2008
B6‑0583/2008
Rezoluția Parlamentului European referitoare la HIV/SIDA: diagnosticarea și tratamentul în fază timpurie
Parlamentul European,
– având în vedere Rezoluția sa din 24 aprilie 2007 privind combaterea HIV/SIDA în Uniunea Europeană și în țările învecinate, 2006-2009,
– având în vedere Declarația de la Bremen din 13 martie 2007 intitulată „Responsabilitatea și parteneriatul – împreună împotriva HIV/SIDA”,
– având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2006 intitulată „HIV/SIDA: E timpul să trecem la fapte”,
– având în vedere Rezoluția sa din 30 noiembrie 2006 privind SIDA,
– având în vedere concluziile Consiliului din 6 iunie 2005 privind combaterea HIV/SIDA,
– având în vedere Comunicarea Comisiei către Consiliu și Parlamentul European privind combaterea HIV/SIDA în cadrul Uniunii Europene și în țările învecinate în perioada 2006-2009,
– având în vedere „Declarația de la Dublin” privind parteneriatul pentru lupta împotriva HIV/SIDA în Europa și în Asia Centrală, adoptată în cadrul Conferinței ministeriale „Să eliminăm barierele – Parteneriat pentru lupta împotriva HIV/SIDA în Europa și Asia Centrală”, organizată în cadrul Președinției irlandeze a UE, în 23 – 24 februarie 2004,
– având în vedere raportul ONUSIDA/OMS Europa referitor la „Progresele înregistrate în implementarea Declarației de la Dublin privind parteneriatul pentru lupta împotriva HIV/SIDA în Europa și Asia Centrală” din 2008,
– având în vedere „Declarația de la Vilnius” privind măsurile de consolidare a luptei împotriva HIV/SIDA în Uniunea Europeană și în țările învecinate, adoptată de miniștri și reprezentanți ai guvernelor Uniunii Europene și ai țărilor învecinate, în cadrul conferinței „Europa și HIV/SIDA – noi provocări, noi oportunități”, organizată la Vilnius, Lituania, în 16 – 17 septembrie 2004,
– având în vedere programul OMS privind HIV/SIDA „Spre un acces universal până în 2010”, din 2006,
– având în vedere Eurobarometrul privind prevenirea SIDA, din februarie 2006,
– având în vedere Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap,
– având în vedere articolul 103 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât raportul semestrial EuroHIV 2005 indică faptul că 215 510 persoane au fost infectate cu virusul HIV în perioada 1998-2005 în Uniunea Europeană, iar 646 142 persoane au fost infectate cu virusul HIV în Regiunea Europeană a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS);
B. întrucât, conform EuroHIV, aproape un sfert din numărul noilor infectări cu HIV se înregistrează în rândul tinerilor sub 25 de ani;
C. întrucât rapoartele EuroHIV și ONUSIDA confirmă faptul că numărul noilor infectări cu HIV continuă să crească într-un ritm alarmant atât în Uniunea Europeană cât și în țările învecinate, iar în unele țări numărul estimat al persoanelor infectate cu HIV este de aproape trei ori mai mare decât numărul oficial;
D. întrucât, în ciuda numărului crescut de cazuri de infecție cu HIV, scăderea constantă a numărului de cazuri de SIDA diagnosticate în ultimii ani a continuat și în 2005, an în care au fost diagnosticate mai puțin de jumătate din cazurile diagnosticate în 1998;
E. întrucât un procent ridicat din infecțiile cu HIV rămâne nediagnosticat; întrucât numeroase persoane nu știu dacă sunt contaminate sau nu și este posibil să afle acest lucru numai după ce sunt afectate de boli legate de HIV/SIDA;
F. întrucât infecțiozitatea virusului HIV crește în mod semnificativ în prezența altor boli cu transmitere sexuală (precum gonoreea, chlamidia, herpesul sau sifilisul);
G. întrucât epidemia la nivelul consumatorilor de droguri injectabile intravenos reprezintă unul dintre motivele extinderii rapide a infecției cu HIV în numeroase țări din Europa de Est;
H. întrucât HIV/SIDA este o boală transmisibilă, existând deci riscul contaminării de la persoane infectate nedetectate;
I. întrucât constatările ONUSIDA și OMS Europa în urma măsurării „Progreselor înregistrate în implementarea Declarației de la Dublin privind parteneriatul pentru lupta împotriva HIV/SIDA în Europa și Asia Centrală” indică faptul că puține dintre cele 53 de țări din regiunea europeană au adoptat o poziție în legătură cu stigmatizarea, discriminarea și drepturile omului în acord cu angajamentele asumate prin declarația de la Dublin;
J. întrucât protecția deplină a drepturilor este esențială pentru toate aspectele reacției la HIV;
K. întrucât contracararea acestei epidemii impune necesitatea urgentă a cooperării transfrontaliere;
L. întrucât Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap arată clar că barierele care împiedică participarea persoanelor cu handicap în cadrul societății pe baze egale pot fi legate atât de anumite atitudini, cât și de mediul de viață,
1. solicită Consiliului și Comisiei să elaboreze o strategie cuprinzătoare privind HIV pentru a:
- -promova diagnosticarea în fază timpurie și reducerea barierelor percepute în calea testărilor;
- -asigura tratamentul în fază timpurie și informarea în legătură cu avantajele acestuia;
2. solicită Comisiei să asigure o monitorizare și o supraveghere precisă din partea Centrului european de prevenire și control al bolilor, inclusiv publicarea unor estimări mai precise (amploare, caracteristici etc.) privind populația nediagnosticată;
3. îndeamnă Comisia să mobilizeze resurse politice, financiare și umane substanțiale pentru a facilita implementarea acestei strategii;
4. încurajează statele membre să elaboreze recomandări ale Consiliului referitoare la implementarea orientărilor privind testările și tratamentele bazate pe probe în fiecare stat membru;
5. invită Comisia și statele membre să se asigure că viitoarele programe de monitorizare a progreselor realizate în lupta împotriva HIV/SIDA în Europa vor include indicatori corespunzători care abordează și evaluează standardele în materie de drepturile omului în acest context;
6. invită statele membre ca, în cadrul jurisdicției lor, să adopte dispoziții care condamnă efectiv discriminarea persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA, inclusiv constrângerile în ceea ce privește libertatea de mișcare a acestora;
7. încurajează cu tărie statele membre să intensifice campaniile de educare și informare cu privire la prevenirea, testarea și tratarea HIV/SIDA;
8. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, statelor membre, Secretarului General al ONU, ONUSIDA, Organizației Mondiale a Sănătății, precum și guvernelor statelor membre.