Propunere de rezoluţie - B6-0023/2009Propunere de rezoluţie
B6-0023/2009

PROPUNERE DE REZOLUȚIE

7.1.2009

depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei
în conformitate cu articolul 103 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
de Hannes Swoboda și Jan Marinus Wiersma
în numele Grupului PSE
privind proclamarea zilei de 11 iulie drept Ziua europeană pentru comemorarea victimelor genocidului de la Srebrenica din 11 iulie 1995

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B6-0022/2009

Procedură : 2009/2502(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B6-0023/2009
Texte depuse :
B6-0023/2009
Texte adoptate :

B6‑0023/2009

Rezoluția Parlamentului European privind proclamarea zilei de 11 iulie drept Ziua europeană pentru comemorarea victimelor genocidului de la Srebrenica din 11 iulie 1995

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluția sa din 7 iulie 2005 privind „Balcanii: zece ani după Srebrenica”,

–  având în vedere Acordul de stabilizare și de asociere dintre Uniunea Europeană și Bosnia și Herțegovina, semnat în iunie 2008, și perspectiva aderării la Uniunea Europeană oferită tuturor țărilor din Balcanii de Vest în cadrul reuniunii la nivel înalt a UE care a avut loc la Salonic în 2003,

–  având în vedere articolul 103 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, la 11 iulie 1995, orașul Srebrenica din estul Bosniei, care la 16 aprilie 1993 fusese declarat zonă sigură de către Consiliul de Securitate al ONU, a fost ocupat de forțele sârbe bosniace conduse de generalul Ratko Mladić și aflate sub autoritatea celui care, la momentul respectiv, era președintele Republicii Srpska, Radovan Karadžić;

B.  întrucât, pe parcursul câtorva zile de masacru după căderea orașului Srebrenica, peste 8000 de bărbați și băieți musulmani care se refugiaseră în această zonă aflată sub protecția Forței de protecție a Organizației Națiunilor Unite (UNPROFOR) au fost executați sumar de către forțele sârbe bosniace aflate sub comanda generalului Mladić și de către unități paramilitare, inclusiv unități de poliție neregulate care au pătruns din Serbia pe teritoriul bosniac;

C.  întrucât această tragedie, declarată act de genocid de către Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie (TPI), s-a petrecut pe un teritoriu declarat zonă protejată și prin urmare reprezintă un simbol al neputinței comunității internaționale de a interveni în conflict și de a proteja populația civilă;

D.  având în vedere încălcările repetate ale Convenției de la Geneva de către trupele sârbe bosniace împotriva populației civile din Srebrenica, inclusiv deportarea a mii de femei, copii și vârstnici și violarea unui mare număr de femei;

E.  întrucât în ciuda eforturilor imense depuse până în prezent pentru descoperirea gropilor comune și a mormintelor individuale și pentru exhumarea și identificarea corpurilor victimelor, cercetările desfășurate până în prezent nu permit o reconstituire completă a evenimentelor care s-au petrecut în orașul Srebrenica și în jurul acestuia;

F.  întrucât nu poate exista o pace veritabilă fără justiție și întrucât cooperarea deplină și neîngrădită cu TPI rămâne o condiție de bază pentru continuarea procesului de integrare în UE pentru țările din Balcanii de Vest;

G.  întrucât generalul Radislav Krstić al forțelor armate sârbe bosniace este prima persoană pe care TPI a găsit-o vinovată de complicitate și instigare la săvârșirea genocidului de la Srebrenica, însă principalul acuzat, Ratko Mladić, este încă în libertate după doisprezece ani de la tragicele evenimente; întrucât predarea lui Radovan Karadžić instanței de la Haga a reprezentat o evoluție foarte pozitivă;

H.  întrucât neajunsurile la nivelul factorilor de decizie ai UE și lipsa unei veritabile politici externe și de securitate comune au jucat, de asemenea, un rol negativ în derularea evenimentelor,

1.  comemorează și aduce un omagiu victimelor atrocităților comise în timpul războaielor din fosta Iugoslavie; transmite condoleanțe și își exprimă solidaritatea față de familiile victimelor, multe dintre acestea trăind fără o confirmare definitivă a sorții pe care au avut-o tații, fiii, soții sau frații lor; recunoaște faptul că această durere continuă este agravată de incapacitatea de a-i aduce pe cei vinovați de aceste acte în fața justiției;

2.  invită Consiliul și Comisia să comemoreze într-un mod corespunzător aniversarea actului de genocid de la Srebrenica-Potočari sprijinind recunoașterea de către Parlamentul European a datei de 11 iulie drept Ziua comemorării genocidului de la Srebrenica;

3.  solicită să se depună eforturi suplimentare pentru aducerea în fața justiției a persoanelor puse sub urmărire și aflate încă în libertate;

4.  subliniază importanța asigurării păcii și stabilității în Balcanii de vest și necesitatea începerii unui adevărat proces de reconciliere în cadrul procesului de integrare europeană; îndeamnă toate țările să depună mai multe eforturi pentru a se împăca cu un trecut dificil și tulburat,

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, guvernului și parlamentului Bosniei și Herțegovinei și entităților acesteia, precum și guvernelor și parlamentelor țărilor din Balcanii de Vest.