PROPUNERE DE REZOLUȚIE

25.2.2009

depusă pe baza declarației Consiliului și a Comisiei
în conformitate cu articolul 103 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
de Hannes Swoboda
în numele Comisiei pentru afaceri externe
referitoare la Raportul de țară pentru 2008 privind Croația

B6‑0104/2009

Rezoluția Parlamentului European referitoare la raportul de țară pentru 2008 privind Croația

Parlamentul European,

–  având în vedere decizia Consiliului din 3 octombrie 2005 privind deschiderea negocierilor de aderare cu Croația,

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 aprilie 2008 privind raportul de progrese pentru anul 2007 privind Croația[1],

–  având în vedere Raportul de țară din 2008 privind Croația, publicat de Comisie la 5 noiembrie 2008 (SEC(2008)2694),

–  având în vedere articolul 103 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Croația a realizat, în ansamblu, progrese substanțiale în toate cele trei domenii la care se referă criteriile de la Copenhaga;

B.  întrucât aceste realizări semnificative trebuie consolidate și însoțite de eforturi susținute în vederea adoptării și aplicării reformelor abordate în raportul Comisiei și în prezenta rezoluție;

C.  întrucât UE a luat măsuri de îmbunătățire a calității procesului de extindere;

D.  întrucât documentul de strategie privind extinderea din 2007 acordă, încă din primele faze ale negocierilor de aderare, o deosebită importanță statului de drept și bunei guvernări, cu accent pe combaterea corupției și a criminalității organizate, reforma administrației și a justiției și dezvoltarea societății civile;

E.  întrucât încheierea negocierilor de aderare cu Croația, prevăzută în 2009, trebuie să rămână obiectivul comun al tuturor părților implicate;

F.  întrucât crimele și atacurile comise pe parcursul anului trecut au evidențiat necesitatea combaterii cu seriozitate și operativitate a corupției și criminalității organizate din Croația;

G.  întrucât au fost numiți un nou ministru de interne, un nou ministru al justiției și un nou inspector general interimar al poliției, fiindu-le încredințată sarcina abordării acestei problematici,

Observații generale

1.  felicită Croația pentru bunele rezultate obținute pe parcursul anului 2008 în ceea ce privește adoptarea legislației și îndeplinirea reformelor necesare pentru aderarea la UE;

2.  constată cu deosebită satisfacție că activitatea legislativă și normativă a fost, în cele din urmă, însoțită de eforturi de consolidare și îmbunătățire a capacității administrative necesare aplicării unor astfel de reforme;

3.  își exprimă încrederea în posibilitatea de îndeplinire a obiectivului încheierii negocierilor în 2009 în conformitate cu planificarea indicativă, publicată recent de Comisie, cu condiția ca Guvernul Croației să-și intensifice eforturile de soluționare a unor puncte mai sensibile în legătură cu procesul de aderare, inclusiv combaterea criminalității organizate și a corupției, și să îndeplinească, în cele din urmă, criteriile de referință și din aceste domenii, și cu condiția ca Consiliul să aibă voința și capacitatea de a deschide fără noi întârzieri toate capitolele de negociere;

4.  salută recomandarea Comisiei potrivit căreia Consiliul ar trebui să instituie grupul tehnic ad-hoc de lucru responsabil cu redactarea tratatului de aderare; recomandă, de asemenea, acestui grup să-și desfășoare lucrările în paralel cu negocierile și, prin urmare, să-și înceapă activitatea în prima jumătate a anului 2009; pe lângă acestea, salută intenția Comisiei de a prezenta în cursul anului 2009 o comunicare care va aborda în detaliu impactul financiar al aderării Croației la UE;

Criterii politice

5.  își exprimă satisfacția cu privire la progresele realizate în adoptarea documentelor esențiale și a legislației fundamentale din anumite domenii, în special combaterea discriminării, drepturile femeilor, drepturile minorităților și întoarcerea refugiaților; subliniază că, în prezent, aplicarea rapidă și eficientă a acestora este crucială;

6.  atrage totuși atenția asupra necesității continuării reformei administrației publice prin instituirea unui nou sistem de salarizare și revizuirea totală a procedurilor administrative pentru a consolida transparența, controlul democratic și depolitizarea funcției publice croate; solicită să se acorde o atenție specială nivelului regional și celui local al administrației publice, întrucât capacitatea acestora de a asuma noi responsabilități este de o importanță determinantă pentru reușita procesului de descentralizare;

7.  subliniază importanța asigurării certitudinii și egalității juridice în fața legii pentru investitorii străini și îndeamnă Croația, în acest context, să soluționeze cu promptitudine cauzele legate de restituirea proprietăților aflate pe rol, în conformitate cu hotărârile pronunțate în această privință de Curtea Constituțională a Croației;

8.  consideră că, în domeniul justiției, sunt necesare eforturi mai susținute pentru remedierea cauzelor profunde ale restanțelor în soluționarea dosarelor și ale duratelor foarte îndelungate ale procedurilor judiciare, impulsionarea unei raționalizări profunde și globale a instanțelor, care să includă toate tipurile de instanțe, instituirea unei proceduri obiective și transparente de selecție a judecătorilor, garantarea conformității cu standardele comune a modului în care sunt soluționate crimele de război, indiferent de originea etnică și, în cele din urmă, identificarea unor modalități de rezolvare a problemei reprezentate de verdictele și procesele în contumacie, în special prin consolidarea cooperării regionale;

9.  ia act de declarația făcută la 12 decembrie 2008 în fața Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, în care Procurorul Tribunalului Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie apreciază că Croația a răspuns, în cea mai mare parte, cererilor de asistență care i-au fost adresate de Biroul Procurorului, atrăgând totodată atenția asupra faptului că anumite documente militare de o importanță determinantă legate de cauza Gotovina nu au fost puse la dispoziție; îndeamnă Guvernul Croației să depună eforturi sporite pentru a pune imediat aceste documente esențiale la dispoziția Tribunalului;

10.  salută faptul că Guvernul Croației a luat, în sfârșit, măsuri suplimentare de combatere a corupției și a criminalității organizate; subliniază că, în paralel cu intensificarea activităților de anchetă și urmărire desfășurate de USKOK (Oficiul de Luptă împotriva Corupției și a Criminalității Organizate), poliția și justiția trebuie să depună eforturi, în egală măsură, dacă se dorește ca aceste activități să producă rezultate; apreciază că trebuie să se dea dovadă de intransigență la toate nivelurile și că trebuie pronunțate și executate hotărâri, inclusiv sechestrarea bunurilor; salută în această privință adoptarea legislației privind blocarea temporară a activelor tuturor persoanelor acuzate de corupție și implicare în acte de criminalitate organizată;

11.  invită Guvernul Croației, în acest context, să garanteze faptul că poliția și justiția vor beneficia de libertate și independență în acțiunile lor, precum și de resursele umane și financiare necesare îndeplinirii mandatului încredințat în combaterea corupției și a criminalității organizate;

12.  își exprimă satisfacția cu privire la libertatea presei din Croația, dar atrage atenția asupra recentelor cazuri de intimidare și chiar de asasinare a unor jurnaliști care realizau anchete privind acte de corupție și criminalitate organizată; invită poliția și sistemul judiciar să întreprindă acțiuni ferme pentru a ancheta și a pune sub urmărire autorii acestor acte, astfel încât să restabilească un climat pozitiv la nivel național și să garanteze continuitatea respectării criteriilor politice de aderare; subliniază, în această privință, necesitatea deplinei protecții a drepturilor omului, care nu pot face obiectul niciunor negocieri politice;

13.  se declară satisfăcut de faptul că guvernul a adoptat un plan de acțiune pentru punerea în aplicare a legii constituționale privind minoritățile naționale și a creșterii finanțării aferente; îndeamnă autoritățile să implementeze acest plan, consultând îndeaproape organizațiile neguvernamentale reprezentante ale comunităților minoritare; insistă, de asemenea, asupra necesității de a canaliza eforturile asupra drepturilor economice și sociale ale minorităților, îndeosebi a accesului la locuri de muncă, și de a elabora o strategie pe termen lung privind angajarea de persoane aparținând minorităților în administrația publică și justiție; solicită, pe deasupra, să se acorde autonomie bugetară Consiliului pentru Minorități Naționale față de autoritățile locale cărora au datoria de a le acorda consiliere, astfel încât acest organism să-și poată exercita mandatul în deplină independență;

14.  salută progresele realizate de Croația în domeniul politicii minorităților, în special garantarea oportunităților educaționale, precum și a reprezentării parlamentare a minorităților din această țară;

15.  salută progresele constante înregistrate în ceea ce privește învățământul destinat minorităților; își exprimă totuși preocuparea față de faptul că actualele proceduri de selecție conduc la segregare, în special în cazul romilor, ceea ce constituie o gravă încălcare a dreptului la educație și se poate materializa printr-o calitate a procesului educațional inferioară celei din clasele obișnuite;

16.  constată că, deși au fost obținute rezultate concrete în asigurarea condițiilor de întoarcere a refugiaților, numeroase progrese sunt încă necesare pentru a conferi, din punct de vedere locativ, un caracter durabil acestor întoarceri, în special în cazul foștilor chiriași din zonele urbane, precum și în ceea ce privește integrarea și accesul pe piața muncii; subliniază necesitatea punerii în aplicare a programelor de întoarcere corelate cu celelalte programe sociale și de ocupare a forței de muncă;

17.  salută, pe deasupra, adoptarea unei legislații complete de combatere a discriminării și acordă deosebită atenție aplicării dispozițiilor acesteia; solicită autorităților, la nivel național și local, să dea dovadă de intransigență față de actele de ură rasială și orice altă formă de ură și să garanteze că, împotriva autorilor acestora, vor fi intentate acțiunile în justiție adecvate; de asemenea, invită autoritățile naționale să protejeze drepturile minorităților sexuale;

Criterii economice

18.  se declară încurajat de creșterea ratei de ocupare a forței de muncă și de dezvoltarea economică susținută din Croația; atrage totuși atenția asupra nivelului ridicat al ratei șomajului în rândul tinerilor și al minorităților, precum și a impactului creșterilor de prețuri la produsele alimentare și, în general, al inflației asupra capacității cetățenilor de rând de a-și câștiga existența;

19.  atrage atenția asupra necesității de a combate creșterea deficitului balanței schimburilor comerciale și a celui de cont curent, precum și a datoriei externe, care accentuează vulnerabilitatea economiei croate în fața riscurilor; subliniază că, pentru a menține actualul ritm de creștere economică și a permite Croației să ajungă din urmă statele membre ale UE, ritmul reformelor structurale va trebui accelerat;

20.  atrage atenția asupra necesității de a promova, în strânsă cooperare cu toate părțile implicate, o politică de reconciliere a securității energetice cu dezvoltarea durabilă; invită autoritățile croate să respecte obiectivele stabilite în cadrul pachetului de măsuri privind schimbările climatice adoptat de UE și să acorde atenția cuvenită măsurilor de eficientizare a consumului de energie și surselor de energie regenerabile, în special în regiunile de coastă; reamintește Croației existența unor oportunități de finanțare oferite de UE țărilor din bazinul mediteranean în acest scop; salută adoptarea unui plan de acțiune pentru punerea în aplicare a Protocolului de la Kyoto și solicită autorităților să ia toate măsurile corespunzătoare pentru a reduce emisiile industriale;

Capacitatea de a-și asuma obligațiile care decurg din statutul de stat membru

21.  își exprimă satisfacția, în ansamblu, cu privire la ritmul general al alinierii legislației; consideră totuși că ar trebui acordată o atenție mai mare calității legislației; încurajează autoritățile croate să-și continue eforturile de dezvoltare a capacității administrative necesare în vederea punerii în aplicare a acquis-ului comunitar;

22.  salută progresele înregistrate în procesul de privatizare a industriei siderurgice și a sectorului telecomunicațiilor, aflat în desfășurare, precum și decizia autorităților croate de a recurge la proceduri de ofertare pentru privatizarea șantierelor navale croate, care ar trebui finalizată în 2009, și subliniază că vânzarea șantierelor navale trebuie să se desfășoare în deplină transparență și în conformitate cu standardele Uniunii Europene în materie de concurență; invită Guvernul Croației să adopte, cu sprijinul Comisiei, măsuri specifice de compensare a costurilor sociale ale restructurării; invită Comisia și Consiliul să ia în considerare actuala criză economică și financiară cu ocazia reevaluării progreselor realizate de Croația în aplicarea reformelor necesare;

23.  constată că progresele realizate în sectorul agricol nu au fost uniforme, situația în ceea ce privește politica de calitate și domeniul agriculturii biologice dând dovadă de progrese semnificative, în timp ce capacitatea de absorbție a fondurilor pentru dezvoltare rurală trebuie îmbunătățită; accentuează necesitatea îmbunătățirii capacității administrative și a reformei sistemelor de sprijin pentru producătorii agricoli în scopul asigurării unei tranziții armonioase către regimul politicii agricole comune și pentru minimizarea impactului social al acesteia;

24.  invită autoritățile croate să dovedească o bună capacitate de absorbție a fondurilor UE pentru preaderare și să facă pregătirile necesare, la toate nivelurile - central, regional și local, pentru a îndeplini cerințele în materie de structuri și competențe prevăzute de Fondurile structurale și de coeziune ale Uniunii Europene;

Cooperarea regională

25.  își exprimă regretul profund cu privire la faptul că negocierile de aderare au fost literalmente blocate pentru o lungă perioadă din cauza problemelor din cadrul relațiilor bilaterale;

26.  subliniază că problemele din cadrul relațiilor bilaterale nu trebuie să constituie un obstacol în calea aderării; îndeamnă totuși Guvernul Croației și guvernele țărilor învecinate să-și soluționeze în mod operativ toate diferendele în curs;

27.  subliniază că relațiile de bună vecinătate rămân un element fundamental al procesului de integrare europeană și invită Croația și țările vecine să promoveze în mod activ cooperarea în regiune și să crească investițiile destinate proiectelor de cooperare transfrontalieră;

28.  salută acordul neoficial la care au ajuns la 25 august 2008 prim-miniștrii Croației și Sloveniei cu privire la înaintarea disputei teritoriale dintre cele două țări către Curtea Internațională de Justiție de la Haga și solicită celor două părți să pună în aplicare acordul respectiv;

o

o o

29.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și Guvernului și Parlamentului Croației.

• [1]  Texte adoptate, P6_TA(2008)0120.