Propunere de rezoluţie - B6-0105/2009Propunere de rezoluţie
B6-0105/2009

PROPUNERE DE REZOLUȚIE

13.2.2009

depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei
în conformitate cu articolul 103 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
de Ria Oomen-Ruijten
în numele Comisiei pentru afaceri externe
referitoare la raportul din 2008 cu privire la progresele înregistrate de Turcia

Procedură : 2008/2691(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă

B6‑0000/2008

Rezoluția Parlamentului European referitoare la raportul din 2008 cu privire la progresele înregistrate de Turcia

Parlamentul European,

–  având în vedere Raportul din 2008 al Comisiei privind progresele înregistrate de Turcia,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare din 27 septembrie 2006 privind progresele înregistrate de Turcia în vederea aderării[1], cea din 24 octombrie 2007 privind relațiile UE-Turcia[2] și cea din 21 mai 2008 privind raportul din 2007 cu privire la progresele înregistrate de Turcia[3],

–  având în vedere cadrul de negociere cu Turcia, aprobat la 3 octombrie 2005,

–  având în vedere Decizia 2008/157/CE a Consiliului din 18 februarie 2008 privind principiile, prioritățile și condițiile cuprinse în parteneriatul pentru aderarea Republicii Turcia („Parteneriatul pentru aderare”), precum și deciziile anterioare ale Consiliului privind parteneriatul pentru aderare din 2001, 2003 și 2006,

–  având în vedere articolul 103 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât negocierile de aderare cu Turcia au fost deschise la 3 octombrie 2005, după aprobarea de către Consiliu a cadrului de negociere și întrucât începerea acestor negocieri a reprezentat punctul de plecare al unui proces deschis și de durată;

B.  întrucât Turcia s-a angajat pe calea reformelor, a menținerii unor bune relații de vecinătate și a alinierii treptate la acquis-ul comunitar și întrucât aceste eforturi ar trebui considerate ca o oportunitate oferită Turciei de a se moderniza în continuare;

C.  întrucât respectarea pe deplin a tuturor criteriilor de la Copenhaga și capacitatea de integrare a UE rămân, potrivit concluziilor reuniunii Consiliului European din decembrie 2006, baza aderării la UE, care este o comunitate bazată pe valori comune,

D.  întrucât Comisia a concluzionat că anul 2008 a fost marcat de puternice tensiuni politice și că guvernul turc nu a prezentat un program de reforme politice coerent și cuprinzător, în ciuda faptului că a beneficiat de un mandat puternic;

E.  întrucât Turcia nu a aplicat încă dispozițiile acordului de asociere CE-Turcia și ale protocolului adițional la acesta;

F.  întrucât în 2008 au fost deschise patru capitole de negociere,

1.  își exprimă îngrijorarea cu privire la încetinirea procesului de reformă din Turcia pentru al treilea an consecutiv și solicită guvernului turc să dea dovadă de voință politică pentru continuarea procesului de reformă la care s-a angajat în 2005; subliniază că o astfel de modernizare este, în primul rând, în interesul Turciei și spre beneficiul societății turce în ansamblul ei;

2.  este preocupat de polarizarea actuală din societatea turcă și dintre principalele partide politice, polarizare care s-a accentuat în cursul anului 2008 și care a avut efecte negative asupra funcționării instituțiilor politice și a procesului de reforme;

3.  subliniază că reformele politice se situează în centrul procesului de reformă și salută faptul că guvernul turc a pregătit și a aprobat programul național pentru adoptarea acquis-ului;

4.  recomandă liderilor partidelor politice să caute în mod serios un dialog și să ajungă la un acord, prin compromis, cu privire la un program de reforme pentru modernizarea Turciei în vederea creării unei societăți stabile, democratice, pluraliste și prospere, care respectă drepturile omului și libertățile fundamentale și care se bazează pe statul de drept;

I. Îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga

Democrația și statul de drept

5.  regretă că efortul inițial de a realiza o reformă cuprinzătoare a constituției a dat naștere la disputa privind portul vălului și a generat polarizarea în continuare a societății; solicită guvernului turc să își reia activitatea de elaborare a unei noi constituții civile bazate pe protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale și îndeamnă guvernul să asigure implicarea strânsă a partidelor politice și societății civile, precum și a minorităților etnice și religioase în procesul de elaborare a acesteia;

6.  este preocupat de acțiunile întreprinse în 2008 în scopul desființării a două partide parlamentare și în special de cauza încă pendinte împotriva DTP; subliniază că modificarea legislației privind partidele politice reprezintă o prioritate, pentru a asigura conformitatea deplină a acesteia cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și cu recomandările Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei;

7.  solicită autorităților turce să ia toate măsurile necesare pentru a permite tuturor partidelor care participă la alegeri să fie reprezentate în cadrul comisiei electorale;

8.  regretă faptul că nu s-a înregistrat niciun progres în privința creării funcțiilor de supraveghere sistematice și depline ale autorităților civile asupra forțelor militare și a întăririi controlului parlamentar asupra politicii militare și de apărare;

9.  ia act de progresele înregistrate cu privire la dezvoltarea unei strategii de reformă judiciară; subliniază, cu toate acestea, necesitatea urgentă de a depune în continuare eforturi sistematice pentru a consolida imparțialitatea și profesionalismul personalului judiciar și pentru a garanta că membrii acestuia se abțin să intervină în dezbateri politice și respectă normele prevăzute de Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO);

10.  regretă faptul că nu s-a înregistrat niciun progres cu privire la stabilirea sediului avocatului poporului; ia act de decizia negativă a Curții Constituționale privind legislația referitoare la avocatul poporului și îndeamnă guvernul turc să reintroducă cât de curând posibil legislația necesară pentru crearea acestei funcții, așa cum au susținut atât guvernul, cât și parlamentul în trecut;

11.  regretă faptul că guvernul turc nu a prezentat nicio strategie globală anticorupție; subliniază necesitatea de a întări controlul parlamentar asupra cheltuielilor publice și de a elabora o nouă legislație privind Curtea de Conturi;

12.  salută începerea procesului împotriva persoanelor acuzate că sunt membri ai organizației criminale Ergenekon; încurajează autoritățile să continue anchetele pentru a scoate la iveală toate rețelele organizației care sunt infiltrate în structurile statului; își exprimă îngrijorarea cu privire la informațiile primite în legătură cu tratamentul aplicat inculpaților în cauză; îndeamnă autoritățile turce să le garanteze acestora un proces echitabil și să respecte cu strictețe principiile statului de drept.

Respectarea drepturilor omului și protecția minorităților

13.  regretă faptul că libertatea de exprimare și libertatea presei nu sunt pe deplin protejate în Turcia; consideră că libertatea presei într-o societate democratică și pluralistă nu este sprijinită nici prin interzicerea frecventă a site-urilor, nici prin presiunile exercitate în cadrul proceselor împotriva publicațiilor care adoptă o poziție critică; de asemenea, este de părere că modificarea articolului 301 din Codul penal, adoptată în aprilie 2008, nu a fost suficientă, de vreme ce continuă să existe persoane trimise în judecată pentru că au exprimat opinii nonviolente în temeiul acestui articol și al altor articole din Codul Penal, din legea anti-terorism sau din legea presei pentru exprimarea propriilor opinii, cum ar fi Leyla Zana, laureata Premiului Saharov; reiterează faptul că este necesară abrogarea articolul 301 precum și o reformă fundamentală a Codului penal și a altor legi prin care se restrânge în mod arbitrar libertatea de exprimare a unor opinii nonviolente, în scopul garantării depline a libertății de exprimare, în conformitate cu standardele CEDO;

14.  salută scuzele prezentate de ministrul justiției, Mehmet Ali Sahin, în numele guvernului, familiei lui Engin Ceber, care a decedat în închisoare în urma abuzurilor suferite; împărtășește preocupările Comisiei pentru drepturile omului din cadrul Parlamentului turc în ceea ce privește eșecul sistemului judiciar de a instrumenta cazurile din ce în ce mai numeroase de tortură și de rele tratamente; solicită guvernului turc să depună în continuare eforturi sistematice pentru eliminarea torturii și a relelor tratamente în interiorul și în afara locurilor de detenție și să pună capăt impunității; subliniază, din acest punct de vedere, că ratificarea și punerea în aplicare a Protocolului opțional la Convenția împotriva torturii a Organizației Națiunilor Unite ar spori în mod considerabil credibilitatea cu privire la eforturile depuse; este îngrijorat, de asemenea, de recurgerea excesivă la forțele de poliție pentru a face față demonstrațiilor;

15.  salută activitatea desfășurată de Comisia de anchetă a drepturilor omului din Adunarea Națională turcă și anchetele acesteia privind la tortura și relele tratamentele din închisori și cea asupra asasinării jurnalistului Hrant Dink; îndeamnă autoritățile turce să examineze în întregime concluziile rapoartelor acestei comisii, precum și concluziile raportului Corpului de Control al Primului Ministru; consideră, de asemenea, că ar trebui acordată mai multă atenție ipotezei implicării organizației Ergenekon, dacă se au în vedere alte cazuri nesoluționate, cum ar fi uciderea lui Hrant Dink;

16.  salută adoptarea în februarie 2008 a legii privind fundațiile și apreciază evaluarea de către Comisie a acestei legi, evaluare potrivit căreia legea abordează mai multe chestiuni importante privind proprietatea și care vizează comunitățile nemusulmane; solicită guvernului turc să garanteze punerea în aplicare a legii în conformitate cu jurisprudența CEDO și să abordeze chestiunea nerezolvată până în prezent a proprietăților confiscate și vândute către terți, precum și cea a proprietăților fundațiilor care au fost distruse înainte de adoptarea noii legislații;

17.  reiterează faptul că este încă nevoie fie creat un cadru juridic în conformitate cu jurisprudența CEDO pentru a permite tuturor comunităților religioase să funcționeze fără nicio constrângere nejustificată, în special în ceea ce privește statutul lor juridic, formarea profesională a clerului, alegerea ierarhiei, educația religioasă și construirea locașurilor de cult; încurajează autoritățile turce, toate partidele politice, societatea civilă și comunitățile vizate să depună eforturi pentru crearea unui mediu favorabil respectării depline în practică a libertății de credință; își reînnoiește invitația de a se redeschide urgent seminarul grec ortodox din Halki și de a se folosi public titlul ecleziastic de Patriarh ecumenic; salută inițiativele recente ale guvernului și discuțiile care au loc în prezent între guvern și liderii aleviților cu privire la probleme mai vechi, cum ar fi locurile de cult alevite și înălțarea unui memorial de comemorare a masacrului de la Sivas și solicită guvernului turc să rezolve de îndată preocupările acestora și să elimine obligativitatea cursurilor de religie ținute în instituții ale statului; regretă exproprierea planificată a mănăstirii ortodoxe siriene Sf. Gabriel din Tur Abdin și procedurile judiciare împotriva reprezentanților mănăstirii;

18.  solicită guvernului turc să considere drept prioritate luarea unei inițiative politice pentru favorizarea rezolvării durabile a problemei kurde, inițiativă care trebuie să vizeze oportunitățile economice și sociale pentru cetățenii de origine kurdă și să le îmbunătățească în mod semnificativ drepturile culturale, inclusiv posibilitățile reale de a învăța limba kurdă în cadrul sistemului școlar public și privat și de a o folosi la radio și televiziune și pentru a avea acces la serviciile publice, precum și pentru să le permite oficialilor aleși să utilizeze o a doua limbă, diferită de limba turcă, atunci când comunică cu alegătorii lor; salută lansarea unui canal public de televiziune în limba kurdă care emite 24 de ore din 24 începând cu 1 ianuarie 2009;

19.  condamnă actele de violență comise de PKK și de alte grupări teroriste pe teritoriul turc; își se declară solidar cu Turcia în lupta împotriva terorismului și reiterează apelul către PKK de a declara și de a respecta încetarea imediată și necondiționată a focului;

20.  îndeamnă DTP și pe toți membrii săi aleși să se desolidarizeze în mod clar de PKK și de actele sale de violență și face un apel către toate părțile implicate să contribuie la găsirea unei soluții de consolidare a stabilității, prosperității și integrității statului turc;

21.  ia act de faptul că guvernul turc a decis să ducă la bun sfârșit Proiectul Anatoliei de sud-est pentru dezvoltarea regiunii din sud-estul Turciei; face totuși referire consecințele sociale, ecologice, culturale și geopolitice, inclusiv la cele asupra surselor de apă din țările învecinate, Irak și Siria, și solicită guvernelor să țină seama pe deplin de aceste considerente, să protejeze drepturile populației afectate și să garanteze cooperarea strânsă cu autoritățile locale și regionale pe parcursul elaborării acestui plan; solicită Comisiei să prezinte un studiu cu privire la acest proiect și la repercusiunile acestuia;

22.  reafirmă faptul că valorile europene ale pluralismului și diversității implică respectarea unei definiții mult mai largi a minorităților, în temeiul Tratatului de la Lausanne, decât cea adoptată de Turcia; își exprimă preocuparea cu privire la permanenta ostilitate și violență împotriva minorităților; este îngrijorat de faptul că Turcia nu a făcut niciun progres în vederea garantării diversității culturale și promovării respectării drepturilor minorităților și protecției acestora în conformitate cu normele CEDO; solicită guvernului turc inițieze un dialog, necesar de foarte mult timp, cu Înaltul Comisar al OSCE pentru Minorități Naționale privind chestiuni precum participarea minorităților la viața publică și serviciile de radio-TV în limbile minorităților naționale;

23.  solicită guvernului turc să ia măsuri împotriva acelor organizații și grupuri care incită la ostilitate împotriva minorităților și să îi protejeze pe toți aceia care sunt amenințați și care se tem pentru viețile lor, făcând în același timp eforturi susținute pentru crearea unui mediu favorabil respectării depline a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului;

24.  solicită guvernului turc să caute soluții pentru prezervarea caracterului bicultural al insulelor turce Gökçeada (Imvros) și Bozcaada (Tenedos) și să abordeze problemele cu care se confruntă membrii minorității grecești, în special în ceea ce privește drepturile referitoare la educație și la proprietate.

25.  salută evaluarea Comisiei conform căreia cadrul juridic care garantează drepturile femeii și egalitatea de gen a fost în linii mari creat; îndeamnă totuși guvernul turc să se asigure că acesta este pus în aplicare astfel încât să aibă un efect pozitiv asupra situației femeilor din Turcia; reiterează apelurile sale repetate în vederea înființării unei Comisii permanente privind drepturile femeii și egalitatea de gen în cadrul parlamentului turc, ca instrument esențial de îmbunătățire a situației privind drepturile femeilor și integrarea perspectivei de gen în Turcia, și face referire la viitoarele alegeri locale ca la o oportunitate de a remedia slaba reprezentare a femeilor în politică;

26.  este îngrijorat de creșterea numărului așa-numitelor „crime de onoare” în Turcia și solicită autorităților turce și societății civile să-și intensifice eforturile pentru a împiedica aceste crime, violența domestică și căsătoriile forțate; salută creșterea numărului de adăposturi, însă face apel de urgență la elaborarea unor politici eficiente și durabile în domeniul bugetar și al personalului, precum și la acordarea de sprijin femeilor și copiilor după părăsirea adăposturilor; solicită guvernului turc să combată traficul de femei în strânsă cooperare cu statele membre;

27.  salută hotărârea Curții Supreme de Apel de a nu menține decizia de interzicere a grupului de interese Lambda Istanbul; îndeamnă guvernul să garanteze egalitatea indiferent de sex, originea rasială sau etnică, religie sau credință, handicap, vârstă sau orientarea sexuală;

Existența unei economii de piață funcționale

28.  salută evaluarea Comisiei, conform căreia Turcia este o economie de piață funcțională;

29.  observă că, în ciuda încetinirii în anul 2008 a creșterii economice din Turcia, performanța economică generală a acesteia a demonstrat că fundamentele și capacitatea de recuperare ale economiei Turciei sunt mult mai puternice decât în urmă cu câțiva ani; observă faptul că, până în prezent, impactul crizei financiare globale asupra sistemului bancar din Turcia rămâne limitat, însă își exprimă îngrijorarea față de efectele crizei asupra creșterii economice; solicită Comisiei să prezinte un raport special privind consecințele crizei asupra economiei Turciei; încurajează guvernul turc să continue strânsa cooperare cu Fondul Monetar Internațional și cu alte instituții financiare internaționale și europene;

Capacitatea de asumare a obligațiilor ce rezultă din aderare

30.  regretă faptul că o serie de angajamente asumate de Turcia în cadrul uniunii vamale CE-Turcia nu au fost îndeplinite, afectând astfel relațiile comerciale bilaterale;

31.  ia act de faptul că uniunea vamală obligă Turcia să negocieze și să încheie acorduri de liber schimb (ALS) cu țările terțe cu care UE a încheiat ALS; invită Comisia și Consiliul să includă Turcia în studiile de impact referitoare la potențialele ALS dintre UE și țările terțe și să consolideze în continuare sistemul de transmitere a informațiilor privind poziția UE și situația negocierilor ALS;

32.  regretă faptul că acordul de asociere CE-Turcia și protocolul adițional la acesta nu au fost în întregime puse în aplicare de către guvernul turc; reamintește că neîndeplinirea de către Turcia a angajamentelor până în decembrie 2009 poate continua să afecteze în mod serios procesul negocierilor; invită Consiliul să continue monitorizarea și evaluarea progreselor înregistrate privind chestiunile cuprinse în Declarația Comunității Europene și a statelor sale membre din 21 septembrie 2005, în conformitate cu concluziile sale din 11 decembrie 2006;

33.  salută progresele înregistrate de Turcia în domeniul educației și culturii; reafirmă faptul că asigurarea accesului la educație pentru toți nu reprezintă doar o bună strategie pentru includerea minorităților, ci și baza pentru o societate prosperă și modernă; consideră că proiectul de înființare a unor departamente de studii în limba armeană și kurdă în cadrul universităților turce este un semn de bunăvoință care trebuie urmat de o acțiune concretă;

II. Creșterea prosperității

Creșterea coeziunii sociale și a prosperității

34.  subliniază faptul că o economie de piață cu orientare socială reprezintă baza unei societăți coezive și una dintre cheile stabilității și prosperității; salută în acest sens adoptarea legii privind asigurările sociale și asigurările generale de sănătate drept contribuție la întărirea coeziunii sociale a societății turce;

35.  salută de asemenea adoptarea în mai 2008 de către parlamentul turc a pachetului de măsuri privind ocuparea forței de muncă, menit să promoveze oportunități de angajare pentru femei, tineri și persoane cu handicap; își exprimă, cu toate acestea, îngrijorarea față de situația nefavorabilă a pieței forței de muncă, care oferă locuri de muncă pentru numai 43% din populația activă, și își exprimă în mod special îngrijorarea față de scăderea ratei generale de angajare a femeilor; încurajează guvernul turc să adopte în continuare măsuri pentru soluționarea problemei economiei informale;

36.  reiterează solicitările adresate guvernului turc de a lua în continuare măsuri tangibile pentru consolidarea rolului femeilor în sectorul politic, economic și financiar, de exemplu prin măsuri temporare pentru asigurarea unei implicări active a acestora în politică; subliniază necesitatea de a lua măsuri eficiente pentru a îmbunătăți accesul femeilor la educație, care din păcate continuă să fie cel mai scăzut dintre toate țările OCDE;

37.  ia act de progresele făcute în domeniul protecției sănătății; este preocupat, cu toate acestea, de faptul că nu se observă progrese în ceea ce privește sănătatea psihică; îndeamnă autoritățile turce pună la dispoziție mai multe resurse pentru îngrijirea medicală pentru probleme psihice și soluționeze problema îngrijirii medicale generale necorespunzătoare și a tratamentului persoanelor cu handicap mintal în spitalele de psihiatrie și în centrele de reabilitare; solicită ca modul în care sunt tratați adulții și copiii cu handicap instituționalizați să se înscrie pe deplin în spiritul respectului față de drepturile acestora;

38.  regretă că nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește legislația privind drepturile sindicatelor și invită Parlamentul turc să adopte o nouă lege privind sindicatele care să fie conformă cu convențiile Organizației Internaționale a Muncii; regretă că, în pofida faptului că în 2004 reglementările privind formarea de sindicate și apartenența la acestea au devenit mai flexibile, activitățile sindicatelor rămân restricționate; invită autoritățile turce să identifice, împreună cu sindicatele, o soluție care să permită desfășurarea de manifestații pașnice la data de 1 mai în Piața Taksim din Istambul, respectând libertatea de asociere;

39.  subliniază încă o dată necesitatea de a aborda problema disparităților de dezvoltare între regiunile turce și între zonele rurale și urbane, care constituie un obstacol major în calea prosperității societății turce; regretă, așadar, faptul că guvernul turc nu a prezentat până la momentul de față nicio strategie globală în vederea abordării acestei probleme și își exprimă dezamăgirea că Comisia informat cu privire la contribuția UE în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare la această planificare strategică, așa cum solicitase Parlamentul în rezoluția mai sus menționată din 21 mai 2008.

Stabilirea relațiilor de bună vecinătate

40.  subliniază necesitatea unei soluții globale la problema Ciprului, pe baza rezoluțiilor Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite și a principiilor fundamentale ale Uniunii Europene; salută faptul că liderii politici ai ambelor părți și-au reiterat angajamentul pentru ajungerea la o soluție bazată pe negocieri și sprijină negocierile directe în curs între liderii celor două comunități din Cipru și se declară dispus să accepte orice acord între acestea, cu condiția ca acesta să respecte principiile care stau la baza Uniunii, inclusiv cele patru libertăți fundamentale, și să fie aprobat prin referendum; invită Turcia să asigure un climat adecvat negocierilor, retrăgând forțele turce și permițându-le celor doi lideri să negocieze în libertate viitorul țării lor;

41.  încurajează intensificarea cooperării transfrontaliere dintre autoritățile locale, oamenii de afaceri și alți parteneri locali cu țările vecine membre ale Uniunii Europene, respectiv Grecia și Bulgaria;

42.  salută comunicarea și cooperarea din ultimul an între autoritățile turce și irakiene, inclusiv contactele dintre Turcia și guvernul regional kurd din nordul Irakului; încurajează aceste autorități să-și intensifice în continuare cooperarea, pentru a preveni atacurile teroriste pe teritoriul irakian sub responsabilitatea Irakului, pentru a garanta stabilitatea și a contribui la dezvoltarea economică a întregii zone de vecinătate turco-irakiene; reiterează apelurile anterioare adresate guvernului turc de a respecta, în cadrul operațiunilor anti-teroriste, integritatea teritorială a Irakului, drepturile omului și statul de drept și de a se asigura că sunt evitate victimele din rândurile civililor;

43.  salută vizita președintelui Gül în Armenia în septembrie 2008, ca urmare a invitației din partea președintelui Sarkisian și speră ca această vizită să încurajeze un climat favorabil normalizării relațiilor dintre țările lor; solicită guvernului turc să redeschidă granițele cu Armenia și să reia relațiile economice și politice complete cu Armenia; solicită din nou guvernelor turc și armean să lanseze un proces de reconciliere cu privire la moștenirea istorică și la situația actuală, care să permită o discuție sinceră și deschisă privind evenimentele trecute; solicită Comisiei să înlesnească acest proces de reconciliere;

44.  apreciază eforturile continuate ale guvernelor turc și grec de îmbunătățire a relațiilor bilaterale; reiterează faptul că reevocarea casus belli declarat în 1995 de către Marea Adunare Națională a Turciei ar impulsiona în mod considerabil îmbunătățirea acestor relații; reamintește faptul că Turciei s-a angajat să mențină bune relații de vecinătate și solicită guvernului turc să facă eforturi serioase și intense pentru a soluționa diferendele în curs pe o cale pașnică, în conformitate cu Carta ONU, cu alte convenții internaționale aplicabile și cu obligațiile și acordurile bilaterale;

IV. Consolidarea cooperării bilaterale UE-Turcia

45.  invită Consiliul să avanseze în deschiderea negocierilor pentru capitolele în care, conform evaluării Comisiei, Turcia a îndeplinit condițiile de deschidere;

46.  recunoaște ambiția Turciei de a deveni un important punct energetic al Eurasiei, precum și rolul important pe care îl poate juca prin contribuția sa la securitatea energetică a Europei; salută progresele înregistrate de Turcia în domeniul energiei; reamintește rezoluția mai sus menționată din 24 octombrie 2007 care sprijină deschiderea negocierilor la acest capitol și regretă faptul că în Consiliu nu s-a ajuns la niciun acord pe această temă; încurajează Turcia să se alăture Comunității Energetice Europene în calitate de membru cu drepturi depline, pentru a întări cooperarea energetică între UE și Turcia, care poate fi benefică tuturor părților implicate; solicită Turciei să susțină pe deplin proiectul de construcție a conductei de gaz Nabucco, care reprezintă un proiect european prioritar, și speră la încheierea în viitorul apropiat a unui acord interguvernamental menit să pună în funcțiune această conductă;

47.  ia act de progresele făcute în domeniul migrației și azilului; regretă totuși că Turcia nu a reluat, din decembrie 2006, negocierile privind un acord de readmisie cu CE, de a cărui semnare depinde acordul de facilitare a acordării de vize; solicită guvernului turc sa-și intensifice cooperarea cu UE în ceea ce privește gestionarea migrației, inclusiv aplicând în mod corespunzător acordurile și protocoalele bilaterale de readmisie existente cu statele membre; semnalează faptul că nu s-a observat niciun progres în ceea ce privește alinierea la listele de vize ale UE; solicită Comisiei și guvernului turc să înceapă negocierile în vederea unui acord privind facilitarea vizelor; îndeamnă statele membre să instituie condiții mai flexibile pentru călătorii bona fide, precum studenții, cadrele didactice universitare sau oamenii de afaceri; solicită să se asigure respectarea deplină a drepturilor omului în cazul solicitanților de azil și refugiaților , inclusiv accesul liber și fără restricții al Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați la toate centrele de detenție;

48.  salută lansarea din septembrie 2008 a unei noi generații de proiecte menite să intensifice dialogul dintre societatea civilă din Turcia și cea din UE; solicită Comisiei să informeze despre activitățile întreprinse în cadrul dialogului dintre UE și Turcia la nivelul societății civile; reiterează apelul său adresat guvernului turc de a include societatea civilă mai mult în procesul de reformă;

49.  observă faptul că Comisia intenționează să elaboreze evaluări de impact numai în anumite domenii[4]; îndeamnă Comisia să elaboreze un studiu de impact mai detaliat în continuarea celui prezentat în 2004 și să îl prezinte fără întârziere Parlamentului;

50.  solicită Guvernului și autorităților judiciare din Turcia să coopereze mai eficient cu statele membre și autoritățile Uniunii Europene în cauzele penale în care cetățeni și rezidenți ai Uniunii Europene au fost victime ale unor fraude, astfel cum este cazul așa-numitelor „Fonduri verzi” (fonduri de investiții islamice cu sediul în Turcia) și al „ Deniz Feneri”, o asociație filantropică cu sediul în Germania;

Cooperarea privind chestiunile internaționale și globale

51.  apreciază eforturile Turciei de a contribui la găsirea unei soluții în multe regiuni în criză de pe glob, în special în Orientul Mijlociu și Caucazul de Sud și, de asemenea, în ceea ce privește relațiile dintre Afganistan și Pakistan; salută îndeosebi implicarea activă și constructivă a Turciei în urma conflictului dintre Rusia și Georgia, în scopul promovării păcii și stabilității în Caucazul de Sud, în special prin propunerea sa de încheiere a unui pact de stabilitate; invită Consiliul și Comisia să-și intensifice cooperarea cu Turcia și să găsească sinergiile între punctele de vedere al UE și al Turciei cu privire la aceste regiuni;

52.  felicită Turcia pentru alegerea sa în cadrul Consiliului de Securitate al ONU și încurajează guvernul turc să adopte în cadrul ONU o poziție strâns coordonată cu poziția UE;

53.  salută ratificarea protocolului de la Kyoto de către guvernul turc;

54.  salută contribuția permanentă a Turciei la operațiunile efectuate în cadrul politicii europene de securitate și apărare și în cadrul NATO; cu toate acestea, regretă faptul că, în urma obiecțiilor Turciei, continuă să fie blocată extinderea cooperării strategice NATO-UE dincolo de acordurile Berlin Plus, cu consecințe negative asupra protecției personalului UE desfășurat și îndeamnă Turcia să renunțe la aceste obiecții cât mai curând posibil;

55.  solicită guvernului turc să semneze și să supună ratificării Statutul Curții Penale Internaționale, sporind astfel în și mai mare măsură contribuția și angajamentul Turciei în cadrul sistemului multilateral global.

°

°  °

56.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Secretarului General al Consiliului Europei, Președintelui Curții Europene a Drepturilor Omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre și guvernului și parlamentului Republicii Turcia.