PROPUNERE DE REZOLUȚIE

25.3.2009

depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei
în conformitate cu articolul 103 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
de Tunne Kelam, Gunnar Hökmark, Jana Hybášková, Bernd Posselt, Charles Tannock, Alejo Vidal-Quadras, Mario Mauro, Struan Stevenson, Bogusław Sonik și József Szájer
în numele Grupului PPE-DE
referitoare la conștiința europeană și totalitarism

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B6-0165/2009

B6‑0165/2009

Rezoluția Parlamentului European referitoare la conștiința europeană și totalitarism

Parlamentul European,

–  având în vedere principiile universale ale drepturilor omului și principiile fundamentale ale Uniunii Europene în calitate de comunitate bazată pe valori comune,

–  având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului a Organizației Națiunilor Unite adoptată la 10 decembrie 1948,

–  având în vedere Decizia-cadru privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal adoptată de Consiliul Uniunii Europene la 26 februarie 2008,

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 mai 2005 referitoare la cea de a 60-a aniversare a încheierii celui de-al Doilea Război Mondial în Europa,

–  având în vedere Rezoluția 1481 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 26 ianuarie 2006 referitoare la necesitatea condamnării în plan internațional a crimelor săvârșite de către regimurile comuniste totalitare,

–  având în vedere audierea privind crimele comise de regimurile totalitare organizată de Comisie la Bruxelles, la 8 aprilie 2008,

–  având în vedere rezoluțiile și declarațiile privind crimele comise de regimurile comuniste totalitare, adoptate de o serie de parlamente naționale,

–  având în vedere Declarația de la Praga privind conștiința europeană și comunismul, adoptată la 3 iunie 2008,

–  având în vedere declarația sa privind proclamarea datei de 23 august ca Zi europeană a comemorării victimelor stalinismului și nazismului, adoptată la 23 septembrie 2008,

–  având în vedere viitoarea conferință de la Praga privind bunurile furate în timpul Holocaustului și inițiativele în acest sens ale Congresului SUA,

–  având în vedere articolul 103 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât istoria europeană a secolului 20 este marcată de masacre asupra unor oameni săvârșite de alți oameni la o scară incredibilă facilitată în principal de uzurparea puterii absolute de către regimurile totalitare comunist și nazist;

B.  întrucât formele extreme de totalitarism practicate de dictaturile nazistă, fascistă și comunistă sovietică au condus la crime premeditate și în masă comise împotriva a milioane de ființe umane și a drepturilor lor fundamentale și inalienabile la o scară fără precedent;

C.  întrucât integrarea europeană a constituit un răspuns direct la războaiele și teroarea cauzate de regimurile totalitare de pe continentul nostru;

D.  întrucât judecata morală și politică internațională cu privire la aceste crime este asimetrică, deoarece nu există încă o judecată europeană de referință, general acceptată, a crimelor săvârșite de comunismul totalitar;

E.  întrucât sunt evident necesare o expunere publică și o judecată morală cu privire la practicile regimurilor comuniste totalitare, care luau forma unei reprimări sistematice și nemiloase de natură militară, economică și politică a populației, prin execuții arbitrare, arestări în masă, deportări, suprimarea liberei exprimări, a proprietății private și a societății civile, precum și prin distrugerea identității culturale și morale, și care au privat marea majoritate a popoarelor Europei Centrale și de Est de drepturile lor fundamentale și de demnitate;

F.  întrucât judecata morală și politică cu privire la crimele totalitare nu subminează în nici un fel supremația unei abordări individuale a acestor crime, care pot fi judecate doar pe baza principiilor statului de drept, care nu recunosc răspunderea penală colectivă;

G.  întrucât Europa nu va fi niciodată unită, dacă nu va putea reuni istoria sa, recunoaște comunismul și nazismul ca parte din moștenirea comună și purta o dezbatere sinceră și aprofundată cu privire la toate crimele totalitarismului din secolul trecut;

H.  întrucât, la cinci ani de la extinderea din 2004, cunoștințele europenilor cu privire la regimurile totalitare care și-au terorizat cetățenii în Europa Centrală și de Est mai mult de 40 de ani, separându-i de Europa democratică prin Cortina de Fier și Zidul Berlinului, sunt încă alarmant de superficiale și neadecvate;

I.  întrucât această situație a cauzat o inegalitate de facto între victimele diferitelor sisteme totalitare, milioanele de victime ale totalitarismului comunist fiind private de justiție, de recunoașterea internațională a suferințelor lor și de solidaritatea pan-europeană;

J.  întrucât ambiguitatea continuă a abordării noastre a crimelor comise de regimurile comuniste totalitare împotriva a milioane de cetățeni proprii s-a dovedit un obstacol în calea consolidării solidarității și egalității europene și contribuie la divizarea mentală a UE în „Vest” și „Est”;

K.  întrucât, în 2009, o Europă reunită va celebra cea de a 20-a aniversare a prăbușirii dictaturilor comuniste din Europa Centrală și de Est, precum și a căderii Zidului Berlinului, ceea ce ar trebui să constituie o oportunitate pentru o mai bună conștientizare a trecutului și pentru recunoașterea rolului inițiativelor cetățenești democratice, precum și un stimul pentru aprofundarea sentimentelor de solidaritate și coeziune;

L.  întrucât comisarul Jacques Barrot, într-o dezbatere în plen din 21 aprilie 2008, și-a exprimat convingerea că toți europenii au sarcina de a stabili împreună un adevăr comun, fără excluderea sau minimalizarea crimelor comise de diferitele regimuri totalitare,

• 1.conchide că fiecare victimă a unui regim totalitar are aceeași demnitate umană și merită justiție, amintire, recunoaștere pan-europeană și o garanție că evenimentele respective nu se vor mai repeta niciodată;
• 2.solicită o recunoaștere pan-europeană a faptului că regimurile totalitare nazist și comunist din secolul 20 trebuie să fie evaluate și judecate pe baza bilanțurilor lor teribile;
• 3.observă că toate aceste regimuri considerau violența de stat ca fiind o metodă acceptabilă, preferată și eficientă de menținere a controlului absolut asupra subiecților lor și că aceste regimuri deseori recurgeau la forme extreme de teroare, înăbușind toate libertățile civile și umane, pornind războaie agresive și, ca o parte inseparabilă a ideologiilor acestora, exterminând, distrugând și mutilând întregi națiuni și grupuri etnice, din motive rasiale, sociale și politice, și prin urmare, ar trebui să fie considerate principalele dezastre morale, politice și sociale care au afectat secolul 20;
• 4.recunoaște totalitarismul comunist ca o parte integrală și oribilă a istoriei europene comune și solicită acceptarea unei responsabilități pan-europene pentru propriile crime;
• 5.consideră că multe crime comise în numele comunismului totalitar ar trebui catalogate drept crime împotriva umanității și ar trebui să servească drept avertisment pentru generațiile viitoare, în același mod în care crimele naziste au fost catalogate și sunt amintite;
• 6.condamnă în mod ferm și neechivoc aceste crime împotriva umanității și încălcările grave ale drepturilor omului comise de regimurile comuniste totalitare; își exprimă față de victimele acestor crime și față de membrii familiilor acestora compasiunea, înțelegerea și recunoașterea suferințelor lor;
• 7.este îngrijorat de faptul că prăbușirea regimurilor comuniste totalitare din Europa nu a fost urmată în toate cazurile de o investigare internațională a crimelor pe care aceste regimuri le-au comis și îndeamnă toate statele post-comuniste să desfășoare o evaluare morală și politică a trecutului lor recent și să furnizeze resursele necesare pentru cercetarea academică și stabilirea faptelor;
• 8.consideră lipsa unei judecăți morale și politice de referință a acestor crime drept o sursă potențială de frustrare, cinism și alienare socială pentru milioane de cetățeni, care trebuie privită ca un obstacol major în formarea unor societăți civile robuste în țările post-comuniste și un factor care încetinește ritmul integrării europene;
• 9.solicită o dezbatere publică și academică pan-europeană cu privire la natura, istoria și moștenirea regimurilor totalitare pe baza unui cadru legal internațional care să garanteze accesul nelimitat la toate arhivele și dosarele care conțin informații despre cimele comise de comunismul totalitar;
• 10.solicită instituirea unei platforme a memoriei și conștiinței europene care să ofere asistență relațiilor și cooperării dintre institutele de cercetare naționale specializate în domeniul istoriei totalitarismului, precum și creării unui centru/memorial pan-european pentru victimele tuturor regimurilor totalitare;
• 11.consideră că manualele de istorie europene trebuie să fie revizuite și actualizate pentru a informa toți elevii în legătură cu consecințele dezastruoase ale dictaturilor totalitare;
• 12.solicită consolidarea actualelor instrumente financiare relevante pentru acordarea de asistență propunerilor prezentate mai sus;
• 13.invită toate guvernele UE să instituie data de 23 august, ziua în care s-a semnat pactul Ribbentrop-Molotov în 1939, ca Zi europeană a comemorării victimelor stalinismului și ale nazismului;
• 14.este convins că scopul ultim al divulgării și evaluării crimelor comise de regimurile comuniste totalitare îl reprezintă reconcilierea, care poate fi realizată prin admiterea responsabilității, cererea iertării și promovarea reînnoirii morale;
• 15.dorește să caute mijloace împreună cu Consiliul și Comisia în vederea unei judecăți sincere și deschise cu privire la moștenirea noastră comună lăsată de totalitarismul secolului 20, pentru a aprofunda integrarea tuturor cetățenilor europeni și a preveni repetarea ororilor totalitarismului, acum și în viitor;
• 16.încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.