PROPUNERE DE REZOLUȚIE

26.3.2009

depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei
în conformitate cu articolul 103 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
de Gisela Kallenbach, László Tőkés și Milan Horáček
în numele Grupului Verts/ALE
referitoare la conștiința europeană și totalitarism

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B6-0165/2009

B6‑0169/2009

Rezoluția Parlamentului European referitoare la conștiința europeană și totalitarism

Parlamentul European,

–  având în vedere numeroasele sale rezoluții cu privire la democrație și respectarea drepturilor și libertăților fundamentale, inclusiv Rezoluția sa din 11 mai 2005 referitoare la viitorul Europei la 60 de ani după cel de Al doilea război mondial[1], Rezoluția sa din 23 octombrie 2008 referitoare la comemorarea foametei deliberate - Holodomor[2], precum și Rezoluția sa din 15 ianuarie 2009 referitoare la Srebenica[3],

–  având în vedere articolele 6 și 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal[4],

–  având în vedere Declarația de la Praga, din 3 iunie 2008, privind conștiința europeană și comunismul,

–  având în vedere articolul 103 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât amintirile trecutului tragic al Europei trebuie păstrate vii pentru a onora victimele, a condamna criminalii și a pune bazele unei reconcilieri clădite pe adevăr și memorie;

B.  întrucât integrarea europeană a fost de la început o reacție la suferința provocată de cele două războaie mondiale și de tirania nazistă care a condus la Holocaust, precum și la expansiunea regimurilor totalitare și nedemocratice din Europa Centrală și de Est, precum și o modalitate de a depăși disensiunile profunde și ostilitatea din Europa prin cooperare și integrare, pentru a pune capăt războaielor și a asigura democrația în Europa;

C.  întrucât procesul integrării europene a fost încununat de succes și a condus la o Uniune Europeană care cuprinde în prezent țările din Europa centrală și de est care au trăit sub regimuri comuniste de la sfârșitul celui de Al doilea război mondial până la începutul anilor 1990 și întrucât aderările anterioare ale Greciei, Spaniei și Portugaliei au ajutat la asigurarea democrației în sudul Europei;

D.  întrucât obiectivul fundamental al construcției Uniunii Europene este asigurarea respectării drepturilor fundamentale și a statului de drept în viitor, iar articolele 6 și 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană oferă mecanismele adecvate pentru atingerea acestui scop;

E.  întrucât din perspectiva victimelor, nu contează ce regim le-a lipsit de libertate, le-a torturat sau le-a ucis,

1.  își exprimă respectul pentru toate victimele regimurilor totalitare și nedemocratice din Europa și aduce un omagiu celor care au luptat împotriva tiraniei și oprimării;

2.  constată că aceste regimuri considerau violența de stat drept un mijloc acceptabil, preferat și eficient de a menține un control absolut asupra cetățenilor lor; reamintește că aceste regimuri au recurs deseori la forme extreme de teroare, înăbușind toate libertățile civile și umane, pornind războaie agresive și, ca o componentă intrinsecă a ideologiilor acestora, exterminând, distrugând și mutilând națiuni și grupuri întregi de populații, din motive rasiale, sociale și politice, și că, prin urmare, ar trebui să fie considerate principalele dezastre morale, politice și sociale care au afectat secolul XX;

3.  își reînnoiește angajamentul privind o Europă pașnică și prosperă, întemeiată pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept și respectarea drepturilor omului;

4.  subliniază importanța păstrării memoriei trecutului, deoarece nu există reconciliere fără memorie; își reconfirmă poziția sa solidară împotriva tuturor regimurilor totalitare, indiferent de natura lor ideologică;

5.  reamintește că cele mai recente acte de genocid din Europa au avut loc la Srebenica în trecutul recent, în iulie 1995, și că este nevoie de vigilență constantă pentru a lupta împotriva ideilor și tendințelor nedemocratice, xenofobe, autoritare și totalitare;

6.  subliniază că pentru a consolida conștiința europeană a crimelor comise de regimurile totalitare și nedemocratice, trebuie păstrate dovezile documentare și mărturiile trecutului zbuciumat al Europei, deoarece nu poate să existe reconciliere fără memorie;

7.  invită în acest sens Consiliul și Comisia să sprijine și să apere acțiunile acelor ONG-uri, precum Memorial din Federația Rusă, care se angajează în mod activ în cercetarea și strângerea documentelor referitoare la crimele comise în timpul perioadei staliniste;

8.  regretă că, după 20 de ani de la prăbușirea regimurilor comuniste din Europa Centrală, accesul la documentele de relevanță personală și la cele necesare pentru cercetarea științifică este încă restricționat în mod nejustificat în anumite state membre; solicită tuturor statelor membre să depună un efort veritabil pentru a deschide arhivele, inclusiv pe cele ale fostelor servicii de securitate internă, ale poliției secrete și ale agențiilor de informații;

9.  condamnă în mod ferm și neechivoc crimele împotriva umanității și încălcările grave ale drepturilor omului comise de regimurile comuniste totalitare; își exprimă față de victimele acestor crime și față de membrii familiilor acestora compasiunea, înțelegerea și recunoașterea suferințelor lor;

10.  declară că integrarea europeană, ca model de pace și de reconciliere, a fost alegerea liberă a popoarelor Europei, care și-au asumat un angajament privind un viitor comun, și că Uniunea Europeană poartă o răspundere specială de a promova și a menține democrația, respectarea drepturilor omului și a statului de drept, nu numai în interiorul, ci și în afara Uniunii Europene;

11.  solicită Comisiei Europene și statelor membre să depună eforturi suplimentare pentru a ajunge la o înțelegere comună a istoriei europene și pentru a sublinia realizarea istorică pe care o reprezintă integrarea europeană și contrastul puternic dintre trecutul tragic și ordinea pașnică și democratică a societății din Uniunea Europeană de astăzi;

12.  consideră că pentru păstrarea adecvată a memoriei istorice, sunt necesare și inevitabile o amplă reevaluare a istoriei europene și o recunoaștere la nivel european a aspectelor istorice ale Europei moderne și că acestea vor consolida integrarea europeană, deoarece un viitor mai bun nu poate fi construit decât înțelegând mai bine trecutul comun, și că acestea vor ajuta, de asemenea, la eliminarea posibilității reapariției regimurilor totalitare;

13.  solicită declararea unei zile europene în memoria victimelor tuturor regimurilor totalitare și nedemocratice, care să fie comemorată cu demnitate și imparțialitate și solicită tuturor guvernelor UE să proclame ziua de 23 august, ziua în care s-a semnat pactul Ribbentrop‑Molotov în 1939, Ziua europeană a comemorării victimelor nazismului și ale stalinismului;

14.  își reafirmă sprijinul constant pentru o justiție internațională consolidată, în special pentru activitatea valoroasă a Curții Internaționale de Justiție și a Curții Penale Internaționale;

15.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, parlamentelor statelor membre, guvernelor și parlamentelor țărilor candidate, guvernelor și parlamentelor țărilor asociate Uniunii Europene, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre în Consiliul Europei.

• [1]  JO L 92 E, 20.4.2006, p.114
• [2]  Texte adoptate P6_TA(2008)0523
• [3]  Texte adoptate P6_TA(2009)0028
• [4]  JO L 328, 6.12.2008, p.55