PROPUNERE DE REZOLUȚIE
26.3.2009
depusă în conformitate cu articolul 103 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
de Konrad Szymański, Adam Bielan, Hanna Foltyn-Kubicka, Mirosław Mariusz Piotrowski, Zdzisław Zbigniew Podkański, Wojciech Roszkowski, Inese Vaidere, Ģirts Valdis Kristovskis, Roberts Zīle și Ewa Tomaszewska
în numele Grupului UEN
referitoare la conștiința europeană și totalitarism
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B6-0165/2009
B6‑0170/2009
Rezoluția Parlamentului European referitoare la conștiința europeană și totalitarism
Parlamentul European,
– având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului a Organizației Națiunilor Unite,
– având în vedere Rezoluția Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite 260 (III) A din 9 decembrie 1948 cu privire la genocid,
– având în vedere Cea de-a patra Convenție de la Geneva privind protecția civililor în timp de război, aflați în mâinile dușmanilor și sub ocupația militară a unei puteri străine,
– având în vedere hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului din 22 martie 2001, pronunțate în cauzele Streletz, Kessler și Krenz c. Germaniei,
– având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 12 mai 2005 referitoare la cea de-a 60-a aniversare de la încheierea celui de-al doilea război mondial în Europa[1],
– având în vedere Decizia-cadru 2008/913/JAI din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal[2],
– având în vedere Rezoluția 1481 a Adunării parlamentare a Consiliului Europei din 26 ianuarie 2006 „Necesitatea unei condamnări internaționale a crimelor regimurilor comuniste totalitare”,
– având în vedere audierea referitoare la crimele comise de regimurile totalitare, organizată de Comisia Europeană la Bruxelles, la 8 aprilie 2008,
– având în vedere rezoluțiile și declarațiile privind crimele comise de regimurile comuniste totalitare adoptate de mai multe parlamente naționale,
– având în vedere Declarația de la Praga privind conștiința europeană și comunismul, din 3 iunie 2008,
– având în vedere Declarația Parlamentului European din septembrie 2008 privind stabilirea datei de 23 august ca zi comemorativă comună a victimelor stalinismului și ale nazismului;
– având în vedere necesitatea de a organiza atribuirea de nume lagărelor de concentrare și de exterminare,
– având în vedere Decizia nr. 31COM 8B.8 a Comisiei patrimoniului mondial a UNESCO,
– având în vedere articolul 103 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât UE se întemeiază pe statul de drept și pe respectarea drepturilor omului;
B. întrucât dreptatea face parte din valorile fundamentale ale Europei și întrucât sunt necesare cunoștințe istorice temeinice pentru a înfăptui și promova dreptatea;
C. întrucât crimele comise și aservirea cauzate prin actele de agresiune comise de fascism și stalinism se încadrează ca fiind crime de război și crime împotriva umanității;
D. întrucât formele extreme ale puterii totalitare practicate de dictaturile naziste, fasciste și sovieto-comuniste sunt cauza comiterii unor crime premeditate în masă, de o amploare fără precedent în istorie, împotriva a milioane de persoane și împotriva drepturilor fundamentale și inalienabile ale acestora;
E. având în vedere mărturia vie și atitudinea tenace a numeroase persoane care s-au opus acestei opresiuni, cum ar fi Rotamaster Witold Pilecki – singura persoană care a mers de bună-voie la Auschwitz, într-un lagăr de concentrare, pentru a organiza mișcarea de rezistență și pentru a colecta informații despre crimele în masă;
F. întrucât este important, de asemenea, să fie comemorați cei care, ca și Rotamaster Witold Pilecki, s-au opus în mod activ puterii totalitare și ale căror nume ar trebui înscrise în conștiința europenilor ca eroi ai epocii totalitare, datorită dedicării, credinței în idealuri, onoarei și curajului lor;
G. întrucât crimele de genocid au fost comise, de asemenea, de grupuri de militanți, conduse după ideologia totalitară a regimurilor totalitare;
H. întrucât ignoranța sau clișeele eronate din memoria istorică a europenilor pot periclita memoria istorică prin naționalism sau alte forme de abuzuri;
I. întrucât este necesară o opoziție eficientă față de falsificarea istoriei și față de încercarea de a incrimina victimele crimelor de genocid;
J. întrucât numai o Europă fermă și cu o conștiință istorică poate oferi mijloacele prin care să fie depășite atrocitățile trecutului;
K. întrucât, având în vedere confruntarea ideologică actuală referitoare la interpretarea trecutului totalitar recent al Europei, fie cu scopul de a justifica crimele sovietice, fie de a banaliza crimele naziste;
L. întrucât Consiliul Justiție și Afaceri Interne a ajuns la un acord politic cu privire la Decizia-cadru privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei din 19 aprilie 2007 și a decis că dispoziția privind răspunderea penală pentru tolerarea, negarea sau banalizarea pe scară largă a crimelor în mod public nu ar trebui să fie extinsă la cazurile care nu sunt motivate de rasism sau xenofobie, și că, astfel, crimele comise din alte motive, cum ar fi crimele regimurilor comuniste totalitare, nu fac obiectul actului respectiv;
M. întrucât la 8 aprilie 2008 Comisia Europeană a organizat o audiere referitoare la crimele de război comise de regimurile totalitare, la care au participat Consiliul și un grup de deputați în Parlamentul European,
1. regretă că decizia Consiliului din 19 aprilie 2007 referitoare la Decizia-cadru privind crimele comise din motive de rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională sau etnică, nu acoperă crimele comise din alte motive, cum ar fi crimele regimurilor comuniste totalitare;
2. observă că crimele de genocid, cum ar fi Holocaustul, crimele în masă împotriva umanității și încălcările pe scară largă ale drepturilor omului, cum ar fi deportările în masă din țările baltice, Polonia și alte țări, execuțiile în masă, cum ar fi masacrul ofițerilor polonezi din pădurea de la Katyn și masacrul ofițerilor letoni ai armatei letone din Litene, înființarea și funcționarea lagărelor de concentrare și a Gulagului sau foametea provocată artificial în Ucraina, încălcarea drepturilor fundamentale la libertate, exprimare, circulație și numeroase alte crime comise în perioada regimului comunist totalitar, nu au fost nici cercetate în mod adecvat și nici nu au fost evaluate la nivel internațional;
3. subliniază că, deși națiunile Europei, care au suferit atât din cauza regimului comunist, cât și nazist, au realizat un efort imens de depășire a consecințelor acestora, sarcina de a investiga și de a evalua crimele regimului comunist, nazist și ale altor regimuri totalitare comise pe teritoriul Europei revine Uniunii Europene, pentru a se elucida soarta persoanelor care reprezentau un sfert din cetățenii Europei și pentru a judeca aceste regimuri;
4. reamintește că cetățenii din țările din fostul bloc sovietic care sunt în continuare victimele regimului comunist totalitar sunt obligate să se resemneze și să trăiască alături de persoane în care recunosc pe autorii crimelor și pe asasinii rudelor lor;
5. subliniază că popoarele din țările eliberate de ocupația sovietică suferă în continuare de consecințele regimului totalitar, cum ar fi rusificarea, schimbările impuse referitoare la situația demografică a statului și probleme psihologice profunde provocate de acest regim; solicită luarea în considerare a acestor fapte în cadrul elaborării concluziilor legate de situația politică, socială și interetnică din aceste țări;
6. este preocupat de faptul că persoanele din generația tânără în unele din statele membre au în mod evident păreri împărțite, având o înțelegere și puncte de vedere complet diferite și polarizate despre istoria Europei, care derivă din familie; se teme că în viitor, acest lucru poate duce la eventuale conflicte între aceste grupuri sociale; este preocupat de lipsa gravă de cunoștințe istorice privind regimul comunist totalitar, în mai multe regiuni din societatea occidentală, în special în rândul tinerilor; solicită sporirea sensibilizării opiniei publice față de istoria europeană și includerea în programele școlare a informațiilor cu privire la această perioadă din istorie;
7. consideră că păstrarea adecvată a memoriei istorice, reevaluarea cuprinzătoare a istoriei europene și recunoașterea la nivel european a tuturor aspectelor istorice ale Europei moderne vor consolida integrarea europeană, deoarece un viitor mai bun nu poate fi construit decât printr-o înțelegere mai bună a trecutului comun, eliminându-se astfel posibilitatea reapariției oricăror regimuri totalitare;
8. propune ca data de 25 mai (comemorarea executării sentinței de condamnare la moarte a eroului de la Auschwitz, Rotamaster Witold Pilecki, executat la 25 mai 1948) să fie stabilită ca Zi Internațională a eroilor pentru lupta împotriva totalitarismului, care va reprezenta expresia respectului și a recunoștinței față de toți cei care, prin lupta împotriva tiraniei, au dat dovadă de eroism și de dragoste adevărată față de omenire, și care va indica generațiilor viitoare atitudinea corectă față de amenințarea aservirii totalitare;
9. consideră că percepțiile actuale ale abuzurilor și atrocităților din trecut constituie o parte importantă a dezbaterilor contemporane referitoare la democrație;
10. subliniază faptul că crimele comise de regimul totalitar comunist nu pot fi justificate și nici achitate prin contribuția și meritele URSS la învingerea regimului nazist; subliniază că este inacceptabil ca Federația Rusă să elaboreze legi prin care să fie condamnate toate persoanele care încearcă să analizeze evenimentele din cel de-al doilea Război mondial din perspective diferite de cele din deceniile anterioare;
11. solicită Comisiei și Consiliului să realizeze acțiuni concrete pentru a asigura că rezultatele audierii din 8 aprilie 2008, care sunt reflectate în Documentul de contribuție la audiere, sunt incluse în viitoarea acțiune care vizează o abordare comună la nivelul UE în ceea ce privește crimele comise de regimurile totalitare;
12. solicită Comisiei și guvernelor statelor membre să sprijine aplicarea instrumentelor internaționale existente pentru a scoate în afara legii, urmări penal și pedepsi toate încălcările grave ale drepturilor omului, cum ar fi genocidul și crimele împotriva umanității;
13. îndeamnă Consiliul și Comisia să identifice instrumente juridice necesare creării unui cadru optim și a unor proceduri de cercetare și evaluare a crimelor regimului comunist, nazist sau ale altor regimuri totalitare, la nivelul UE; observă că temeiurile acestor instrumente juridice ar trebui să fie dreptul internațional și jurisprudența Curții Europene a drepturilor Omului și a Tribunalului de la Nurnberg;
14. subliniază că monitorizarea urmăririi penale obligatorii a autorilor genocidului este responsabilitatea comunității internaționale și reamintește că instituirea mai multor instituții de urmărire penală în mai multe state face parte din eforturile internaționale de a pune capăt impunității crimelor în masă organizate;
15. solicită crearea unui institut european de cercetare care să analizeze cele mai importante evoluții din istoria europeană a secolului XX, inclusiv crimele nerecunoscute sau uitate sau celelalte încălcări ale drepturilor omului sau ale obligațiilor internaționale, prin cercetare meticuloasă și studii documentate, și care să evalueze aspectele juridice și morale și să ia, dacă este cazul, măsurile juridice necesare;
16. propune stabilirea zilei de 23 august ca Zi europeană a comemorării victimelor regimurilor totalitare;
17. solicită Consiliului și Comisiei să adopte măsurile necesare pentru a atribui în mod adecvat nume lagărelor de concentrare și exterminare germane și sovietice pentru a evita incriminarea victimelor și nu a autorilor pentru genocid;
18. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.
- [1] Texte adoptate: P6_TA(2005)0180.
- [2] JO L 328, 6.12.2008, p. 55.