Propunere de rezoluţie - B6-0188/2009Propunere de rezoluţie
B6-0188/2009

PROPUNERE DE REZOLUȚIE

16.4.2009

depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei
depusă în conformitate cu articolul 103 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
de Graham Watson, Wolf Klinz și Margarita Starkevičiūtė
în numele Grupului ALDE
privind reuniunea G20 de la Londra din 2 aprilie 2009

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B6-0185/2009

Procedură : 2009/2558(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B6-0188/2009
Texte depuse :
B6-0188/2009
Texte adoptate :

B6‑0188/2009

Rezoluția Parlamentului European privind reuniunea G20 de la Londra din 2 aprilie 2009

Parlamentul European,

–  având în vedere declarația liderilor făcută cu ocazia reuniunii G20 de la Londra, precum și declarația acestora privind „Consolidarea sistemului financiar” și „Furnizarea de resurse prin intermediul instituțiilor financiare internaționale”,

–  având în vedere lista țărilor care nu respectă normele internaționale privind schimbul de informații fiscale, întocmită de OCDE și publicată la 2 aprilie 2009,

–  având în vedere concluziile Președinției în urma reuniunii Consiliului European din 19-20 martie 2009,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 4 martie 2009, intitulată „Stimularea redresării economice europene” (COM(2009)114),

–  având în vedere raportul Grupului de experți la nivel înalt privind supravegherea financiarã în UE, prezidat de Jacques De Larosière,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 29 octombrie 2008 intitulată „De la criza financiară la redresare: un cadru de acțiune la nivel european” (COM(2008)0706),

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 martie 2009 referitoare la un plan european de relansare economică,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 8 aprilie 2009 intitulată „Sprijinirea țărilor în curs de dezvoltare pentru depășirea crizei” (COM(2009)0160),

–  având în vedere recentul raport al FMI intitulat „Implicațiile crizei financiare globale pentru țările cu venit redus”,

–  având în vedere articolul 103 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât activitatea economică la nivel mondial este în scădere accelerată în 2009 și nu se așteaptă decât o redresare lentă în 2010, în cel mai fericit caz;

B.  întrucât impactul crizei financiare asupra economiei reale a condus la o situație economică cu caracter excepțional ce impune luarea de măsuri și decizii imediate, concentrate, temporare și proporționale în vederea găsirii de soluții la situația mondială fără precedent în domeniul economic și al ocupării forței de muncă;

C.  întrucât principalele provocări în procesul de contracarare a recesiunii economiei mondiale și europene sunt în prezent lipsa de încredere pe piețele financiare și de capital, precum și creșterea șomajului;

D.  întrucât Planul mondial de redresare și reformă are următoarele obiective: (1) reinstaurarea încrederii și relansarea creșterii economice și a ocupării forței de muncă; (2) remedierea deficiențelor din sistemul financiar pentru a reinstitui creditarea; (3) consolidarea reglementării financiare pentru reinstaurarea încrederii; (4) finanțarea și reformarea instituțiilor financiare internaționale pentru a depăși criza actuală și a preveni alte crize pe viitor; (5) promovarea comerțului și investițiilor la nivel mondial și respingerea protecționismului pentru a susține prosperitatea; și (6) dezvoltarea unei relansări inclusive, ecologice și durabile,

E.  întrucât coordonarea macroeconomică internațională este esențială atât pentru relansarea economiei globale, cât și pentru reclădirea acesteia;

F.  întrucât s-a dovedit că aderarea la zona euro a crescut stabilitatea economică în statele membre în cauză, datorită eforturilor lor de a se conforma criteriilor de la Maastricht și Pactului de stabilitate și de creștere, precum și faptului că sunt protejate de fluctuațiile cursului de schimb;

G.  întrucât mai multe state membre s-au confruntat cu probleme grave în ceea ce privește balanțele de plăți, unele dintre ele fiind nevoite să facă apel la FMI și la UE pentru ajutor;

H.  întrucât obiectivele de dezvoltare ale mileniului, îndeosebi eradicarea sărăciei extreme și a foametei, precum și obiectivele de dezvoltare și principiile convenite cu ocazia conferințelor Organizației Națiunilor Unite, oferă o perspectivă clară și trebuie să sprijine cooperarea ACP-UE în cadrul Acordului de parteneriat de la Cotonou;

I.  întrucât, ca rezultat al crizei financiare, anumite țări donatoare și-au redus contribuțiile financiare pentru asistență publică pentru dezvoltare (APD) destinată țărilor în curs de dezvoltare, a căror situație economică este deja vulnerabilă;

J.  întrucât țările ACP depind de exporturile de materii prime ce constituie peste 50% din veniturile lor în valută, iar criza financiară a dus la o scădere a exporturilor din multe țări în curs de dezvoltare și a repatrierilor de venituri, la un acces mai dificil la creditare și la scăderi ale investițiilor străine directe, precum și la scăderi drastice ale prețurilor materiilor prime;

K.  întrucât noile previziuni[1] pentru 2009 indică faptul că scăderea creșterii economice va reduce veniturile a încă 46 milioane de persoane la sub 1,25 USD pe zi, pe lângă previziunile anterioare crizei, iar aceasta în plus față de cele 130 până la 155 de milioane de persoane forțate să intre în situație de sărăcie în 2008 datorită creșterilor mari ale prețurilor la combustibili și alimente, și întrucât fiecare scădere cu 1 procent a creșterii economice ar putea cauza intrarea în situație de sărăcie a încă 20 de milioane;

L.  întrucât comerțul internațional înregistrează scăderi din cauza lipsei de credite și de resurse financiare și din cauza încetinirii generale a economiei mondiale;

M.  întrucât este necesară o cooperare multilaterală strânsă pentru a preîntâmpina adoptarea de măsuri protecționiste, ce ar putea fi determinată de criza financiară și economică,

1.  salută Planul mondial de redresare și reformă al G20; ia act de faptul că reuniunea G20 a respectat multe dintre obiectivele stabilite cu ocazia reuniunii de primăvară al UE și își exprimă satisfacția că planul global se înscrie în cadrul eforturilor deja întreprinse în Uniunea Europeană, în vederea adoptării unei abordări mai globale și a evitării unor politici contradictorii, ale căror efecte s-ar putea elimina reciproc; recunoaște rolul de prim-plan asumat de UE la acest summit, dar insistă asupra necesității de a îmbunătăți în continuare coordonarea în UE;

2.  subliniază că toate angajamentele asumate trebuie respectate în totalitate, implementate rapid și dezvoltate ulterior, la nivel național și internațional, în vederea reinstituirii încrederii și a optimizării eficienței; ia act de sarcina Consiliului pentru stabilitate financiară (FSB) și a FMI de a monitoriza progresele înregistrate cu privire la Planul de acțiune convenit și invită aceste două instituții să prezinte un raport Parlamentului European;

3.  recunoaște rolul esențial al băncilor centrale în cadrul acestui efort și reducerea rapidă a ratelor dobânzii de către acestea, și salută angajamentul G20 de a nu recurge la devaluarea competitivă a monedelor naționale, ce ar putea declanșa un cerc vicios; salută reducerile succesive ale ratei dobânzii efectuate de BCE pentru a favoriza creșterea economică și furnizarea rapidă de către BCE a unor instrumente financiare pe termen scurt menite să relanseze împrumuturile interbancare; reamintește necesitatea creării de condiții care să faciliteze transmiterea efectelor scăderii ratei dobânzii la debitori;

4.  își exprimă îngrijorarea față de împrumuturile masive la care au recurs guvernele unor țări; avertizează cu privire la impactul unei astfel de politici, îndeosebi asupra inflației pe termen mediu și lung și insistă asupra faptului că împrumuturile ar trebui să fie destinate unor investiții de capital profitabile; subliniază importanța revenirii cât mai curând la principiile bunei gestionări financiare și a asigurării durabilității fiscale pe termen lung, în vederea evitării unei suprasarcini pentru viitoarele generații, observând că, la nivel individual, acest lucru ar trebui avut în vedere în contextul îndatorării totale;

5.  salută decizia liderilor G20 de a conveni o structură precisă și bine definită pentru îmbunătățirea cadrului de reglementare și funcționarea piețelor financiare; își exprimă speranța că gradul fără precedent de coordonare a reglementărilor la nivel internațional, bazat pe o evaluare corectă a actualelor deficiențe, va conduce la schimbări pozitive importante și va reduce riscul reapariției unei astfel de crize;

6.  sprijină pe deplin decizia de a acorda Consiliului pentru stabilitate financiară, recent redenumit și lărgit, rolul deosebit de coordonare a agendei convenite; susține decizia G20 de a-și consolida baza instituțională și de a-și îmbunătăți capacitățile;

7.  subliniază importanța reinstituirii încrederii în sectorul financiar, care are un rol esențial în restabilirea resurselor financiare pentru economia reală, precum și a fluxurilor internaționale de capital; insistă asupra necesității urgente de a rezolva problema activelor bancare depreciate care restrâng creditarea; îndeamnă guvernele UE să obțină din partea băncilor publicarea deprecierii bilanțurilor, pe deplin și în mod transparent, ținând cont de orientările Comisiei privind Tratarea activelor depreciate în sectorul bancar comunitar și să acționeze de manieră coordonată, respectând totodată normele privind concurența; invită guvernele țărilor din G20 să facă public modul în care funcționează programele lor privind activele depreciate și care sunt rezultatele acestora; recomandă optimizarea cooperării internaționale și neaplicarea unui protecționism financiar și de reglementare;

8.  recunoaște că măsurile timpurii de recapitalizare luate de statele membre au preîntâmpinat un colaps financiar, dar reamintește că ajutoarele guvernamentale acordate băncilor ar trebui să aibă caracter temporar și trebuie să includă angajamente privind elaborarea de strategii bine definite de ieșire din criză;

9.  consideră că avertizarea din timp cu privire la riscurile financiare și macroeconomice, precum și îmbunătățirea supravegherii macro- și microprudențiale sunt fundamentale pentru reinstituirea stabilității financiare; în acest sens, încurajează cu tărie autoritățile competente să urmeze recomandările liderilor G20 de a proceda la un schimb de informații și de a contribui în mod activ la instituirea obligatorie a unor colegii de supraveghetori în cazul tuturor grupurilor financiare cu componentă transfrontalieră;

10.  consideră că trebuie implementate de urgență principii de nivel înalt pentru cooperarea transfrontalieră de gestionare a crizelor; în contextul interacțiunilor din ce în ce mai frecvente dintre sistemele financiare naționale, îndeamnă autoritățile competente să coopereze la nivel internațional în vederea pregătirii pentru cazuri de criză și a gestionării acestora;

11.  împărtășește punctul de vedere conform căruia trebuie limitată acumularea unui risc sistemic și recunoaște că toate instituțiile și toți actorii relevanți la nivel sistemic, inclusiv fondurile alternative de investiții care uzează de efecte de pârghie semnificative trebuie să facă obiectul unei reglementări și al unei supravegheri adecvate; regretă faptul că acest lucru se rezumă doar la instituțiile relevante din punct de vedere sistemic; observă că ar trebui acordată atenție și reglementată funcția îndeplinită, mai degrabă decât instituția; insistă asupra necesității de a dezvolta o cooperare eficientă și mecanisme de schimb de informații între autoritățile naționale pentru a asigura o supraveghere transfrontalieră eficientă, protejând totodată caracterul deschis al piețelor;

12.  aprobă decizia țărilor G20 de a adopta cadrul financiar Basel II și eforturile de consolidare a normelor de reglementare prudențiale cât mai curând posibil; observă că, deși acestea au solicitat îmbunătățirea stimulentelor pentru gestionarea riscului și securitizare, nu a fost instituită în comun nicio rată de retenție cantitativă în procesul de securitizare și nici nu s-a făcut vreo sugestie pentru regimuri comune de precauție;

13.  salută decizia G20 de a promova integritatea și transparența pe piețele financiare, precum și responsabilitatea crescută a actorilor financiari; salută angajamentul G20 de a reforma regimurile compensatorii într-un mod mai durabil ca parte a revizuirii reglementărilor financiare și insistă asupra importanței conectării stimulentelor de performanțele pe termen lung, evitarea acelor stimulente ce atrag un comportament iresponsabil și garantarea aplicării în întregul domeniu a noilor principii, în vederea asigurării de condiții de concurență echitabilă;

14.  ia act de publicarea de către OCDE a unei liste negre a țărilor ce au refuzat să respecte standardele internaționale; în acest sens, salută eliminarea celor patru țări rămase pe lista neagră a paradisurilor fiscale întocmită de OCDE, după ce au fost de acord să se conformeze normelor de transparență privind fiscalitatea, la scurt timp după reuniunea G20;

15.  salută măsurile cu privire la agențiile de rating al creditelor, ce vizează o mai bună transparență și cooperare între autoritățile naționale de supraveghere; rămâne îngrijorat de lipsa de concurență din acest sector și solicită reducerea semnificativă a barierelor la intrarea pe piață;

16.  aprobă angajamentul G20 de a suplimenta cu 850 miliarde USD resursele disponibile pentru instituțiile financiare globale, în vederea sprijinirii creșterii pe piețele emergente și în țările în curs de dezvoltare;

17.  salută angajamentul reafirmat pentru ODM, precum și promisiunea de a pune la dispoziție 50 miliarde USD suplimentare pentru a sprijini protecția socială, pentru a stimula comerțul și pentru a salvgarda dezvoltarea în țările cu venit redus;

18.  salută cu entuziasm planul G20 de reformă a instituțiilor financiare internaționale și solicită inițierea cât mai rapidă a acestor reforme; solicită, în acest sens, ca aspectele ce țin de îmbunătățirea transparenței și a răspunderii să fie abordate cu ocazia următoarelor reuniuni de primăvară ale Băncii Mondiale și ale FMI;

19.  salută progresele înregistrate de FMI prin noua sa linie de credit flexibilă, îndepărtându-se astfel de fostele sale practici prescriptive și rigide de acordare de împrumuturi și de cadrul său de condiționalitate, după cum o demonstrează noua poziție a FMI, în raportul intitulat „Implicațiile crizei financiare globale pentru țările cu venit redus”, conform căreia „în formularea politicilor de cheltuieli ar trebui acordată prioritate protejării sau extinderii programelor sociale sau promovării de investiții aprobate, și, în general, menținerii elanului necesar pentru atingerea ODM”;

20.  regretă că angajamentele G20 privind Ajutorul pentru comerț și Asistența pentru dezvoltarea teritoriilor de peste mări s-au dovedit insuficiente; subliniază că, deși comunicatul de presă cuprinde măsuri financiare de suplimentare a resurselor în favoarea țărilor în curs de dezvoltare prin intermediul Băncii Mondiale și al FMI, nu a existat nici un angajament concret care să prevadă că Ajutorul pentru comerț se constituie în fonduri suplimentare;

21.  salută recunoașterea de către G20 a importanței unei economii globale mai durabile, mai ecologice și cu emisii reduse de carbon; observă că este absolut esențială obținerea unui acord obligatoriu din punct de vedere juridic în materie de schimbări climatice cu ocazia viitoarei conferințe de la Copenhaga; subliniază, cu toate acestea, că liderii G20 ar trebui să recunoască natura largă a provocărilor la adresa durabilității la nivel global în domenii cum ar fi pescuitul, silvicultura, resursele hidrologice, care afectează cel mai grav locuitorii țărilor în curs de dezvoltare;

22.  îndeamnă G20 să adopte o postură de prim-plan în ceea ce privește provocările existente în materie de reglementare a comerțului internațional, cum ar fi necesitatea de a reprezenta diversitatea de țări în curs de dezvoltare în forumurile ce adoptă decizii comerciale;

23.  atrage atenția asupra crizei alimentare continue, ce necesită adoptarea de măsuri imediate și o creștere substanțială a sprijinului financiar pentru producția agricolă din țările în curs de dezvoltare;

24.  salută decizia de a promova comerțul și investițiile internaționale și de a nu recurge la mijloace protecționiste, care ar submina prosperitatea;

25.  salută angajamentul de a furniza resurse financiare pentru stimularea comerțului, respectiv cel puțin 250 miliarde USD în următorii doi ani; îndeamnă ca acest angajament să fie respectat și suplimentat;

26.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, BCE; guvernelor și parlamentelor statelor membre, statelor membre ale G20 și FMI.