PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la aspectele externe ale securității energetice
14.9.2009
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Elmar Brok, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Jacek Saryusz-Wolski, Tunne Kelam, Traian Ungureanu, Pilar del Castillo Vera, Michael Gahler, Herbert Reul, András Gyürk, Mário David, Jean-Pierre Audy, Lena Barbara Kolarska-Bobińska, Bogusław Sonik, Inese Vaidere, în numele Grupului PPE
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0040/2009
B7‑0040/2009
Rezoluția Parlamentului European referitoare la aspectele externe ale securității energetice
Parlamentul European,
- având în vedere rezoluția sa din 26 septembrie 2007, intitulată „Spre o politică externă europeană comună în domeniul energiei”,
- având în vedere acordul interguvernamental încheiat la 13 iulie 2009, la Ankara, între Austria, Bulgaria, Ungaria, România și Turcia, cu privire la proiectul de construcție a conductei de gaz Nabucco,
- având în vedere achiziționarea de către societatea rusă „Surgutneftegaz”, ce își desfășoară activitatea în domeniul petrolier și al gazelor, a unui pachet mare de acțiuni (21,2%) în cadrul societății petrochimice ungare „MOL”, membru în consorțiul Nabucco,
- având în vedere protocolul de cooperare în domeniul gazelor semnat de Rusia și Turcia la 6 august 2009, la Ankara, conform căruia Turcia aprobă, în prealabil, construirea conductei de gaz South Stream și autorizează Rusia să desfășoare activități de supraveghere a conductei în apele teritoriale turcești,
- având în vedere Memorandumul de înțelegere încheiat la 13 iulie 2009, între 12 societăți din UE, în vederea lansării unei Inițiative Industriale DESERTEC de exploatare a potențialului ridicat de energie solară din Orientul Mijlociu și Africa de Nord,
- având în vedere cea de - A doua revizuire strategică a politicii energetice,
- având în vedere propunerea Comisiei de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaze naturale și de abrogare a Directivei 2004/67/CE (COM(2009)363 final),
- având în vedere propunerea Comisiei de Regulament al Consiliului privind informarea Comisiei cu privire la proiectele de investiții în infrastructura energetică din cadrul Comunității Europene și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 736/96 (COM(2009)361 final),
– având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât securitatea energetică reprezintă o componentă esențială a securității generale, a stabilității și a prosperității în Uniunea Europeană, precum și un element cheie pentru continuarea dezvoltării economice și sociale în Europa, pentru care nu există însă, deocamdată, un temei juridic în tratate;
B. întrucât dependența UE de importurile de energie este considerabilă în prezent și întrucât, în condițiile actuale, se preconizează că va crește;
C. întrucât, în ciuda scăderii prețului la petrol și gaze în urma crizei financiare mondiale, progresul lent înregistrat în ceea ce privește trecerea la combustibili mai durabili, reducerea producției câmpurilor de petrol și gaze mondiale, precum și creșterea continuă a cererii determină, în mod inevitabil, reîntoarcerea, după trecerea crizei, la condiții mai stricte pe piețele combustibililor fosili și la creșterea dependenței de importuri pentru țările consumatoare de petrol;
D. întrucât mai multe state membre depind într-o mare măsură de furnizori unici de gaze naturale, iar întreruperea nejustificată a furnizării poate cauze probleme grave, după cum a demonstrat-o cea mai recentă criză din domeniul gazelor dintre Rusia și Ucraina de la începutul anului 2009;
E. întrucât o serie de state membre nu au rezerve naturale suficiente pentru a face față situațiilor de criză;
F. întrucât, în situația în care aprovizionarea cu energie depinde, în prezent, din ce în ce mai mult de regiuni cu o situație politică instabilă, eforturile de a asigura securitatea aprovizionării cu energie exclusiv la nivel național s-au dovedit a fi insuficiente și nu apără interesele pe termen lung ale tuturor statelor membre ale Uniunii Europene;
G. întrucât instrumentele de avertizare rapidă existente s-au dovedit neadecvate pentru anticiparea crizei în domeniul gazelor din ianuarie 2009;
H. întrucât amenințările previzibile la adresa securității aprovizionării cu energie vor continua să existe cât timp țările producătoare de energie și cele de tranzit nu se conformează unor norme comune și transparente, în conformitate cu Tratatul privind Carta energiei și cu Protocolul referitor la tranzit;
I. întrucât o cooperare strânsă în domeniul aprovizionării cu energie reprezintă o măsură indispensabilă și extrem de eficientă pentru întărirea încrederii în cadrul relațiilor dintre Uniunea Europeană și țările învecinate;
J. întrucât, în pofida unor măsuri deja adoptate, există necesitatea elaborării unei politici energetice cu adevărat comune în ceea ce privește reglementarea pieței interne, dar și aspectele externe, care să ia în considerare interesele politice și economice ale tuturor statelor membre;
K. întrucât o politică externă comună în domeniul energiei, bazată pe solidaritate, diversificare, unitate în apărarea intereselor comune, precum și intensificarea cooperării cu principalele țări producătoare de energie, de tranzit și consumatoare de energie ar crea sinergii care să asigure securitatea aprovizionării cu energie în Uniunea Europeană și ar spori puterea, capacitatea de acțiune în chestiunile de politică externă, precum și credibilitatea Uniunii Europene ca actor pe scena mondială,
1. așteaptă de la Comisie și de la statele membre să acționeze ca lideri strategici mai puternici în ceea ce privește definirea unei reale politici externe comune în domeniul energiei în Europa, în conformitate cu invitația adresată în rezoluția sa din 26 septembrie 2007, intitulată „Spre o politică externă europeană comună în domeniul energiei”;
2. salută măsurile de diversificare și creștere a securității energetice a UE propuse de Comisie în cea de - A doua revizuire strategică a politicii energetice; consideră însă că este nevoie să se definească în mod clar prioritățile și să se ia urgent măsuri de punere a acestor priorități în aplicare, informând pe deplin Parlamentul în această privință;
3. afirmă din nou că, în vederea prevenirii unei viitoare întreruperi a aprovizionării cu gaz și a crizelor, este extrem de important ca piața energetică internă să funcționeze în mod adecvat, la fel de importantă fiind și diversificarea surselor de energie; prin urmare, subliniază că este necesar să se investească mai mult în sursele de energie regenerabile și în cele cu conținut scăzut de carbon, precum și în eficiența energetică, investiții care ar trebui să reprezinte o parte esențială a Planului de acțiune privind energia pentru perioada 2010 – 2014;
4. salută noile propuneri de regulamente privind măsurile de apărare a securității aprovizionării cu gaz, precum și proiectele de investiții în infrastructura energetică din Comunitatea Europeană, ceea ce va contribui la creșterea securității aprovizionării cu gaz în Uniunea Europeană, prin garantarea faptului că statele membre iau măsuri preventive și îmbunătățesc mecanismele de gestionare a crizelor, precum și prin creșterea transparenței și reducerea birocrației;
5. subliniază că este urgent nevoie să se pună în aplicare proiecte strategice de diversificare a aprovizionării cu energie, în special în coridorul sudic; felicită, în acest context, guvernele Austriei, Bulgariei, Ungariei, României și Turciei pentru semnarea, la 13 iulie 2009, a Acordului interguvernamental privind cadrul legal pentru proiectul de construcție a conductei Nabucco, ceea ce reprezintă un pas important spre realizarea acestui proiect, dar subliniază, totodată, că este important ca anumite norme generale privind dezvoltarea coridorului să facă legătura dintre UE și noile surse de gaz din Orientului Mijlociu și zona Mării Caspice, fără să se depindă de vreo societate sau de vreo conductă și cu scopul principal de a se face rapid această legătură; invită societățile și statele membre care cooperează îndeaproape cu Comisia să încheie acorduri inițiale cu eventualii furnizori pentru alimentarea conductelor;
6. invită Comisia să acorde asistență politică, juridică și financiară societăților care fie sunt deja implicate, fie doresc să fie implicate în realizarea proiectelor strategice și să preia inițiativa în standardizarea acordurilor care stau la baza creării de conducte;
7. consideră că îmbunătățirea interconectărilor din interiorul Europei este esențială, deoarece acoperirea lacunelor existente este crucială pentru funcționarea eficientă a pieței interne și pentru solidaritatea în domeniul energiei; salută, în acest sens, acordul privind finanțarea proiectelor de infrastructură ca parte a Planului european de redresare economică, dar insistă asupra faptului că o creștere generală a finanțării publice este indispensabilă în domeniul securității energetice;
8. invită statele membre să se informeze reciproc și să informeze și Comisia cu privire la deciziile și acordurile strategice legate de proiectele de infrastructură energetică; observă că în acordul încheiat recent cu privire la cel de-al treilea pachet de liberalizare a rămas în vigoare procedura privind derogările pentru infrastructura nouă și că se stabilește cadrul legal pentru atestarea ca operator de rețele de transport față de țări terțe;
9. invită Comisia să ia imediat măsuri împotriva unor încercări ostile ale unor entități străine netransparente de preluare a altor entități de pe piața energetică UE și să aplice cu strictețe normele UE privind concurența; este alarmat de faptul că societatea „Surgutneftgaz” a cumpărat recent acțiuni ale societății energetice ungare „MOL” și de faptul că societatea respectivă nu poate face publică nici structura acționariatului său, nici identitatea beneficiarilor săi finali, astfel cum s-a solicitat, în mod legitim, de organismul ungar de reglementare a pieței energetice;
10. invită Consiliul și Comisia să coopereze cu țările din zona Mării Mediteraneene și din Africa de Nord, având în vedere potențialul semnificativ al acestora în domeniul resurselor energetice și oportunitățile semnificative de dezvoltare care ar putea fi create pentru acestea; încurajează în special folosirea energiei solare și a celei eoliene din aceste regiuni; salută progresul recent realizat în legătură cu Inițiativa Industrială DESERTEC de dezvoltare a potențialului ridicat de energie solară din Orientul Mijlociu și Africa de Nord;
11. subliniază importanța strategică a regiunii arctice pentru UE în ceea ce privește resursele energetice, problemele legate de mediu și de transport; având în vedere faptul că resursele devin din ce în mai accesibile datorită efectelor schimbărilor climatice, subliniază că este necesar să se elaboreze o strategie globală de cooperare în zona Nordului Îndepărtat; are, prin urmare, convingerea că UE ar trebui să îi implice în mod activ pe partenerii săi din această regiune, precum Norvegia și Islanda, într-o astfel de strategie, în vederea apărării intereselor sale pe termen lung; solicită să se ia în considerare o politică UE pe termen lung referitoare la securitatea energetică, transport și mediu care să implice și alte părți interesate, precum Rusia, Statele Unite și Canada, pentru a se evita posibile conflicte în această regiune sensibilă;
12. subliniază că progresul în elaborarea unei politici energetice europene comune depinde în mare măsură de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona; îndeamnă Uniunea Europeană și statele membre să ia măsuri pentru a garanta un temei juridic obligatoriu, progresiv și global înscris într-un tratat pentru o aprovizionare și securitate energetică europeană comună; solicită ratificarea rapidă a Tratatului de la Lisabona, care conține o clauză referitoare la solidaritatea energetică și așează politica energetică în sfera de responsabilitate comună a UE și a statelor membre, ca un pas în direcția cea bună;
13. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.