PROPUNERE DE REZOLUȚIE privind viitorul acord internațional vizând punerea la dispoziția Departamentului Trezoreriei SUA a datelor de mesagerie referitoare la tranzacțiile financiare, în vederea prevenirii și combaterii terorismului și a finanțării acestuia
14.9.2009
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Marie-Christine Vergiat în numele Grupului GUE/NGL
B7‑0052/2009
Rezoluția Parlamentului European privind viitorul acord internațional vizând punerea la dispoziția Departamentului Trezoreriei SUA a datelor de mesagerie referitoare la tranzacțiile financiare, în vederea prevenirii și combaterii terorismului și a finanțării acestuia
Parlamentul European,
– având în vedere articolul 6 alineatul (2) din TUE și articolul 286 din TCE,
– având în vedere articolele 95 și 300 din TCE,
– având în vedere Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în special articolele 5, 6, 7, 8 și 13,
– având în vedere Carta drepturilor fundamentale, în special articolele 7, 8, 47, 48 și 49,
– având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului, în special articolele 8, 10, 11 și 12,
– având în vedere Convenția nr. 108 a Consiliului Europei, referitoare la protecția persoanelor în cazul prelucrării automate a datelor personale,
– având în vedere Directiva 95/46/CE din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date[1],
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 45/2001 din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date[2],
– având în vedere Directiva 2005/60/CE privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului[3] și Regulamentul (CE) nr. 1781/2006 cu privire la informațiile privind plătitorul care însoțesc transferurile de fonduri[4],
– având în vedere Acordul privind asistența judiciară reciprocă între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii din 2003, în special articolul 4 al acestuia (Identificarea informațiilor bancare)[5],
– având în vedere Programul SUA de urmărire a finanțării activităților teroriste (TFTP) bazat pe ordinul executiv prezidențial al SUA 13224[6], care autorizează, în cazul unei situații de urgență pe plan național, în special Departamentul Trezoreriei SUA să obțină, prin intermediul unor „citații administrative”, date de mesagerie financiară care tranzitează rețelele de tranzacții financiare, cum ar fi cele gestionate de Societatea de Telecomunicații Financiare Interbancare Globale (SWIFT);
– având în vedere condițiile stabilite de Departamentul Trezoreriei SUA privind accesul la datele SWIFT (după cum a fost definit în „asigurările”[7] SUA) și ținând cont de informațiile obținute de către Comisia Europeană prin intermediul expertului convenit de ambele părți, referitoare la respectarea de către autoritățile SUA a „asigurărilor” sus-menționate;
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare prin care îndemna SWIFT să respecte cu strictețe legislația UE, în special atunci când tranzacțiile financiare au loc pe teritoriul UE[8],
– având în vedere directivele de negociere pentru Președinția Consiliului și viitorul acord internațional între UE și SUA privind transferul datelor SWIFT, clasificate drept „EU Restricted”,
– având în vedere avizul din 3 iulie 2009 al Autorității Europene de Protecție a Datelor, clasificat drept „EU Restricted”,
– având în vedere articolul 110 alineatul (2) și articolul 90 alineatul (5) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât, în octombrie 2007, SWIFT a anunțat că până la sfârșitul anului 2009 va fi operațională o nouă structură de mesagerie,
B. întrucât această modificare a structurii de mesagerie ar putea determina ca majoritatea datelor financiare pe care SWIFT le transmitea, în urma unor citații, programului TFTP al Departamentului Trezoreriei SUA, să nu mai fie puse la dispoziția acestuia;
C. întrucât, la 27 iulie 2009, Consiliul a adoptat în unanimitate directivele de negociere prin care se mandata Președinția, asistată de Comisie, să negocieze, în temeiul articolelor 24 și 38 din TUE, un acord internațional cu SUA în vederea continuării transferului de date SWIFT către programul TFTP al SUA;
D. întrucât în acest acord internațional va fi prevăzută aplicarea sa provizorie imediată, din momentul semnării și până la data intrării în vigoare;
E. întrucât atât directivele de negociere, cât și avizul Serviciului juridic al Consiliului asupra alegerii temeiului juridic, nu au fost făcute publice, acestea fiind clasificate ca „EU Restricted”;
F. întrucât accesul la datele administrate de SWIFT și de alte instituții financiare, care conțin informații asupra activităților economice ale persoanelor sau țărilor în cauză, poate lăsa spațiu de manevră pentru utilizarea lor inadecvată din punctul de vedere al dreptului la viață privată al cetățenilor, precum și pentru forme de spionaj economic și industrial de anvergură;
G. întrucât SWIFT a încheiat un memorandum de înțelegere cu Departamentul Trezoreriei Statelor Unite, care a restrâns sfera de referință a datelor și aria căutărilor de date la cazuri specifice de terorism, acestea urmând să dacă obiectul unei supervizări și unui audit independente, incluzând monitorizarea în timp real;
1. își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la încălcarea dreptului la protecția datelor al cetățenilor europeni prin intermediul unor acțiuni ilegale;
2. își reafirmă convingerea fermă că este necesară atingerea unui echilibru între măsurile de securitate și protecția libertăților civile și a drepturilor fundamentale, asigurând, în același timp, respectarea absolută a vieții private și a protecției datelor; reamintește că necesitatea și proporționalitatea sunt principii esențiale, care trebuie întotdeauna luate în considerare atunci când se elaborează și se pun în aplicare legislația UE și acordurile internaționale;
3. subliniază faptul că Uniunea Europeană se bazează pe statul de drept și că toate transferurile de date europene cu caracter personal către țări terțe trebuie să respecte atât garanțiile procedurale și drepturile de apărare, cât și legislația referitoare la protecția datelor la nivel național și European[9];
4. reamintește Consiliului și Comisiei că, în cadrul transatlantic al acordului UE - SUA privind asistența juridică, acord ce va intra în vigoare la 1 ianuarie 2010, articolul 4 prevede accesul la date financiare specifice pe baza unei solicitări adresate autorităților naționale, ceea ce poate constitui o bază juridică mai solida pentru transferul datelor SWIFT decât acordul interimar propus, și solicită Consiliului și Comisiei să justifice necesitatea unui acord interimar;
5. salută decizia SWIFT din iunie 2007 de a regrupa toate datele intra-UE privind transferurile financiare în două centre operaționale europene; atrage atenția Consiliului asupra faptului că această decizie a fost luată cu acordul Autorității belgiene pentru protecția datelor, la solicitarea Grupului UE de lucru „Articolul 29” și în conformitate cu opinia Parlamentului European;
6. solicită Consiliului să explice motivele pentru care a adoptat directivele de negociere după aproape doi ani de la anunțarea de către SWIFT a modificării structurii mesageriei, obligând astfel Comisia să negocieze în condiții de urgență, nefavorabile - ceea ce s-ar fi putut evita - și nelăsând loc pentru dezbateri consistente și control democratic din partea parlamentelor naționale;
7. își exprimă îngrijorarea pentru faptul că serviciile juridice ale instituțiilor au opinii divergente cu privire la temeiul juridic ales pentru viitorul acord și ia act de faptul că Serviciul juridic al Consiliului consideră că aceasta este o chestiune care ține de competența Comunității; subliniază că s-a solicitat avizul Curții de Justiție și al Agenției pentru Drepturile Fundamentale asupra acestei chestiuni, pentru o examinare aprofundată a garanțiilor esențiale și a condițiilor juridice pe care un astfel de acord trebuie să le respecte;
8. condamnă faptul că Consiliul și Comisia nu au informat de la început Parlamentul cu privire la procedura de negociere și solicită ambelor instituții să reevalueze necesitatea unui astfel de acord, având în vedere faptul că există deja mijloace satisfăcătoare de a combate acțiunile ilegale și că nu este necesar ca Uniunea Europeană să acorde formal SUA sau oricărei alte țări terțe accesul la datele referitoare la cetățenii săi;
9. subliniază importanța siguranței juridice și imunității cetățenilor și organizațiilor private ale căror date sunt transferate, ceea ce nu se regăsește în cadrul acordurilor de tipul celui propus între UE și SUA;
10. solicită Comisiei și Președinției să se asigure că Parlamentul European și parlamentele naționale au acces nelimitat la toate documentele și directivele de negociere;
11. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Băncii Centrale Europene, guvernelor și parlamentelor statelor membre și statelor candidate, precum și guvernului Statelor Unite și celor două camere ale Congresului.
- [1] JO L 281, 23.11.1995, p. 31.
- [2] JO L 8, 12.1.2001, p. 1.
- [3] JO L 309, 25.11.2005, p. 15.
- [4] JO L 345, 8.12.2006, p. 1.
- [5] JO L 181, 19.7.2003, p. 34.
- [6] Ordinul executiv 13224 a fost emis de Președintele Bush la 23 septembrie 2001, în urma Actului puterilor economice în situații de urgență pe plan internațional (IEEPA), 50 U.S.C. §§ 1701-1706. Prin ordinul executiv, Președintele și-a delegat competențele către Secretarul Trezoreriei. Trezoreria a emis citațiile către SWIFT în urma ordinului executiv 13224 și a normelor de punere în aplicare a acestuia.
- [7] Prelucrarea datelor cu caracter personal provenind din UE de către Departamentul Trezoreriei Statelor Unite în scopul combaterii terorismului - SWIFT, JO C 166, 20.7.2007, p. 18.
- [8] P6_TA(2007)0039; B6 0395/2006.
- [9] Conform CEDO, Convenția 108 și DC privind protecția datelor din cel de-al treilea pilon.