Propunere de rezoluţie - B7-0082/2009Propunere de rezoluţie
B7-0082/2009

PROPUNERE DE REZOLUŢIE referitoare la summit-ul G20 de la Pittsburgh din 24-25 septembrie 2009

30.9.2009

depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Udo Bullmann, Stephen Hughes, Hannes Swoboda în numele Grupului S&D

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0082/2009

Procedură : 2009/2608(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B7-0082/2009
Texte depuse :
B7-0082/2009
Dezbateri :
Texte adoptate :

B7‑0082/2009

Rezoluția Parlamentului European referitoare la summit-ul G20 de la Pittsburgh din 24-25 septembrie 2009

Parlamentul European,

–   având în vedere declarația liderilor G20, adoptată la Pittsburgh la 25 septembrie 2009,

–   având în vedere Concluziile G20 emise la 2 aprilie 2009 la Londra și Rezoluția sa din 24 aprilie 2009 referitoare la summit-ul G20 din 2 aprilie[1],

–   având în vedere Declarația G20 emisă la 15 noiembrie 2008 la Washington,

–   având în vedere Concluziile Președinției Consiliului European de primăvară reunit la 19 și 20 martie 2009 privind redresarea economică europeană,

–   având în vedere rezoluția sa din 11 martie 2009 privind Planul european de redresare economică[2],

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 4 martie 2009 pentru Consiliul European de primăvară privind stimularea redresării economice europene (COM (2009)114),

–   având în vedere raportul prezentat de Grupul de experți la nivel înalt privind supravegherea financiară în UE, prezidat de dl Jacques de Larosière, la 25 februarie 2009 în vederea Consiliului European de primăvară 2009,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei Europene din 8 aprilie 2009 privind „ajutarea țărilor în curs de dezvoltare pentru a face față crizei” (COM (2009)160),

–   având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind schimbările climatice, în special cea din 4 februarie 2009 intitulată „2050; Viitorul începe azi - Recomandări pentru viitoarea politică integrată a UE privind schimbările climatice”[3] și cea din 11 martie 2009 referitoare la „o strategie a UE pentru un acord cuprinzător privind schimbările climatice în Copenhaga și furnizarea adecvată de finanțare pentru politica privind schimbările climatice”[4],

–   având în vedere pactul mondial pentru ocuparea forței de muncă al OIM din iunie 2009,

–   având în vedere Obiectivele de dezvoltare ale mileniului ale Organizației Națiunilor Unite și angajamentele de ajutor ale statelor membre ale UE pentru abordarea problemelor foametei și sărăciei,

–   având în vedere scrisoarea din 2 septembrie 2009 semnată de președintele Nicolas Sarkozy, cancelarul Angela Merkel și prim-ministrul Gordon Brown,

–   având în vedere scrisoarea din 4 septembrie 2009 semnată de către miniștrii de finanțe din Suedia, Țările de Jos, Luxemburg, Franța, Spania, Germania și Italia,

–   având în vedere reuniunea miniștrilor de finanțe ai G20 și a guvernatorilor băncilor centrale, care a avut loc la Londra în 5-6 septembrie 2009 și „Declarația referitoare la o serie de măsuri suplimentare pentru consolidarea sistemului financiar”,

–   având în vedere limba convenită pentru summit-ul G20 de la Pittsburgh, adoptată de către șefii de stat sau de guvern UE la Bruxelles, la 17 septembrie 2009,

–   având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât, după 12 luni de la începutul crizei care a afectat grav economiile europene, după trei reuniuni G20 și continuarea lucrărilor întreprinse de multe instituții internaționale, este mai mult decât timpul să se dea curs angajamentelor asumate și să se răspundă nevoilor economiilor noastre și așteptărilor cetățenilor noștri;

B.  întrucât prioritatea imediată trebuie să constea în punerea din nou în mișcare, la viteză maximă, a economiei reale, în asigurarea funcționării piețelor de capital și de credite, în susținerea și promovarea ocupării forței de muncă și protejarea oamenilor de impactul negativ al crizei, acordând o atenție deosebită pentru cele mai sărace și mai vulnerabile persoane;

C. întrucât actuala criză economică mondială ar trebui să fie utilizată ca o oportunitate de a crea o strategie europeană care să facă tranziția de la gestionarea urgentă a crizei la redresarea economică sustenabilă pe termen lung;

D. întrucât situația și perspectivele economice europene arată semne de ameliorare, dar perspectivele de relansare progresivă pe termen scurt și mediu rămâne extrem de incerte;

E.  întrucât combaterea creșterii șomajului rămâne o problemă de maximă importanță și urgență, având în vedere că mai ales rata șomajului în Europa a atins cea mai mare cotă, neegalată de zece ani, de 9,5% în iulie, și se așteaptă să crească și mai mult;

F.  întrucât, ca urmare a crizei economice, numărul celor afectați de criză va crește cu 50 până la 100 de milioane, aceștia trebuind să trăiască cu mai puțin de 1,24 USD pe zi, ceea ce va pune în pericol accesul persoanelor sărace la finanțare, precum și accesul familiilor la hrană, educație și carburanți;

G. întrucât anumite țări donatoare și-au redus contribuția financiară la Asistența oficială pentru dezvoltare (AOD) în favoarea țărilor în curs de dezvoltare, punând în pericol eforturile de a atinge Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM);

Observații generale

1.  salută declarația emisă de G20 la Pittsburg, care întărește angajamentele și acordurile anterioare; remarcă cu satisfacție că liderii G20 nu și-au pierdut motivația, nici ambiția în ceea ce privește conceperea de soluții pentru a combate fațetele multiple ale crizei mondiale actuale; este preocupat, totuși, de slabele progrese obținute în anumite domenii și de anumite întârzieri inutile în elaborarea de măsuri concrete și punerea în aplicare a deciziilor;

2.  sprijină G20 în noul său rol de forum prioritar al cooperării economice internaționale, în măsura în care acest forum implică într-un mod mai adecvat cele mai mari puteri mondiale și poate astfel garanta un răspuns mai bun pentru problemele globale; subliniază necesitatea continuării reformelor organismelor și instituțiilor internaționale, cum ar fi FMI și Banca Mondială; subliniază că rolul sporit al G20 nu diminuează nevoia unei acțiuni urgente în vederea creșterii coordonării economice în cadrul Uniunii Europene și al zonei euro, pentru a consolida economia UE și cadrul său de reglementare;

3.  salută decizia liderilor G20 de a plasa locurile de muncă decente în centrul relansării și reformei și salută în special rolul acordat OIM;

4.  salută angajamentul liderilor G20 în favoarea unei creșteri puternice, susținute și echilibrate în secolul XXI și a accelerării convergenței standardelor de viață la nivel mondial; regretă, totuși, că G20 nu a integrat dimensiunea esențială a politicii de mediu, specifică creșterii mondiale viitoare, în agenda economică, financiară și a politicii ocupării forței de muncă; regretă că nu s-au realizat progrese cu privire la finanțarea luptei globale împotriva schimbărilor climatice;

O creștere puternică, sustenabilă și echilibrată

5.  salută lansarea, de către liderii G20, a unui Cadru pentru o creștere sustenabilă și echilibrată, în scopul de a implementa politici bugetare responsabile, de a consolida supravegherea financiară, de a promova conturi curente mai echilibrate și a susține deschiderea schimburilor comerciale și a investițiilor, de a realiza politici monetare compatibile cu stabilitatea prețurilor, de a realiza reforme structurale, de a ameliora rețelele de securitate în domeniul social și de a promova o dezvoltare economică echilibrată și sustenabilă;

6.  subliniază, în această privință, importanța unei abordări coordonate, cooperative și coerente, pentru a garanta politici judicioase și o utilizare eficace a Cadrului; salută, în acest context, apelul la o cooperare consolidată în domeniul politicii macroeconomice, însă subliniază că toate politicile generale propuse pentru a atinge obiectivele trebuie, de asemenea, să fie coordonate; solicită o standardizare a rapoartelor adresate de miniștrii de finanțe și guvernatorii băncilor centrale către G20 și Comitetul monetar și financiar internațional, în vederea garantării coordonării și transparenței;

7.  salută apelul lansat de liderii G20 în favoarea unor strategii de ieșire din criză sigure și în timp util și angajamentul acestora de a evita orice eliminare prematură a sprijinului, care ar crește riscurile unei reveniri la condițiile de recesiune și la instabilitatea piețelor financiare, precum și pe piața muncii; reamintește că se menține un risc de criză a creditelor și că împrumutul nu a fost încă redresat în totalitate;

8.  subliniază importanța reducerii rapide a distanței între economia reală și sectorul financiar, pentru a garanta o relansare viabilă;

9.  salută faptul că liderii G20 au convenit să elaboreze un cadru internațional pentru o taxă pe tranzacțiile financiare, pentru a garanta că sectorul financiar suportă o parte echitabilă a sarcinilor pe calea relansării și a dezvoltării economice; solicită progrese rapide în acest domeniu, întrucât contribuabilii sunt, până acum, singurii care suportă factura crizei;

10. salută progresele realizate de la summit-ul G20 de la Londra cu privire la paradisurile fiscale, precum și voința de a acționa în timp util pentru a eradica paradisurile fiscale; regretă, totuși, ritmul lent al calendarului de impunere a sancțiunilor în cazul instanțelor care refuză să coopereze; solicită un plan mai concret de acțiune rapidă;

11. salută progresele înregistrate în domeniul secretului bancar: extinderea Forumului mondial cu privire la transparență și schimb de informații al OCDE; observă, cu toate acestea, că o serie de jurisdicții care se angajaseră să pună în aplicare standardele nu au respectat încă acest angajament; solicită un sistem eficient de prevenire, detectare și urmărire a persoanelor care se fac vinovate de evaziune fiscală; subliniază importanța creării unui sistem standardizat de raportare;

Locuri de muncă și iar locuri de muncă

12. salută angajamentul G20 de a se ocupa de criza înregistrată la nivelul ocupării forței de muncă pe plan internațional și de a consolida sprijinul în favoarea celor mai vulnerabile persoane, care sunt cel mai grav afectate de criză și care au cel mai mult nevoie de o acțiune comună; salută, în acest sens, crearea unui Sistem de alertă destinat urmăririi vulnerabilității la nivel mondial;

13. solicită ca angajamentul comunității internaționale să fie tradus în măsuri concrete și ca acestea să fie aplicate, în special prin sprijinirea unui program solid de locuri de muncă ecologice;

14. recunoaște importanța creării unui cadru axat pe ocuparea forței de muncă pentru creșterea economică viitoare și a plasării promovării locurilor de muncă decente în centrul planurilor de relansare;

15. salută Pactul pentru ocuparea forței de muncă al OIM și solicită punerea sa urgentă în aplicare, în special crearea unui fond anti-ciclic pentru locuri de muncă la nivel internațional și planuri de relansare fiscală ambițioase care să sprijine crearea de locuri de muncă și menținerea acestora prin intermediul unor servicii pentru ocuparea forței de muncă eficiente și unor politici sociale puternice în slujba grupurilor vulnerabile și care să garanteze puterea de cumpărare a salariilor minime;

16. insistă asupra faptului că ratificarea și punerea în aplicare a convențiilor OIM sunt esențiale în această privință și solicită ca acestea să fie integrate în acordurile comerciale ale OMC; solicită, de asemenea, să fie în continuare consolidată cooperarea între principalele organizații internaționale;

17. sprijină inițiativele privind promovarea noilor forme de servicii financiare, cum ar fi micro-finanțele, pentru a ameliora accesul celor mai sărace persoane la serviciile financiare;

18. insistă asupra importanței sprijinului acordat dialogului social la toate nivelurile, pentru a evita deflația salarială și a garanta că creșterea salarială corespunde creșterii productivității;

Piețe financiare mai responsabile și mai rezistente

19. sprijină abordarea generală de a combate asumarea excesivă de riscuri, a anticipa și a atenua perioadele de prosperitate și de regres economic, precum și de a crește obligația de raportare și responsabilitatea actorilor de pe piață și subliniază că un cadru cuprinzător de reglementare este cu siguranță instrumentul adecvat pentru a evita o revenire la sistemul bancar de până acum; regretă, cu toate acestea, lipsa de evaluare a eșecurilor majore la nivelul reglementării și supravegherii, identificate ca rădăcini ale crizei financiare, pentru a evita o repetare a acelorași tipuri de greșeli de reglementare și de supraveghere și, prin urmare, o altă criză de acest fel;

20. aprobă dorința de a transforma sistemul de reglementare financiară mondială și este de acord că a fost realizat un progres substanțial, dar consideră că multe dintre modificările convenite nu au fost încă puse în aplicare integral și mai sunt încă multe de făcut; îndeamnă liderii G-20 să continue pe calea reformei mai profunde, cu perspective pe termen lung, legislația implicând un proces decizional îndelungat, mai ales atunci când trebuie atinsă convergența la nivel mondial; reamintește nevoia de a accelera cooperarea internațională de la concepere și până la punerea în aplicare a măsurilor convenite;

21. sprijină angajamentul de a asigura condiții de concurență echitabile și a evita arbitrajul de reglementare pe de o parte, dar consideră, pe de altă parte, că UE nu ar trebui să limiteze gama sa de acțiuni la limbajul convenit aprobat la nivel internațional, dar ar trebui să meargă mai departe pentru a realiza integrarea deplină a pieței interne, atât din punct de vedere al reglementării, cât și al supravegherii;

22. subliniază necesitatea de a continua eforturile de valorificare a activelor depreciate în mod corect și a le trata în mod adecvat, pentru a însănătoși sectorul financiar, precum și încrederea consumatorilor și a investitorilor; sprijină principiul conservării în cadrul securitizării și consideră că obligația de a avea o mare parte de interese proprii în joc le va impune inițiatorilor și comanditarilor să acționeze în mod responsabil; salută lucrările suplimentare cu privire la prețurile materiilor prime și așteaptă cu interes adoptarea fără întârziere a măsurilor anti-speculative;

23. salută angajamentul reafirmat de a avea instituții financiare cu reguli mai stricte pentru asumarea de riscuri, o guvernare care să pună în concordanță compensarea cu performanța pe termen lung și, în ansamblu, o mai mare transparență; salută în mod călduros angajamentul de a adopta cadrul Basel II până în 2011 și de a introduce un efect al pârghiei financiare armonizat la nivel internațional; consideră că aceste principii și obiective generale ar trebui să fie respectate de către toți actorii de pe piață, ori de câte ori protecția investitorilor, a contribuabililor și a consumatorilor este în joc;

24.  regretă faptul că de prea multe ori liderii G-20 fac pur și simplu apel la bănci sau firme pentru a pune în aplicare standardele prezentate, fără a stabili un cadru clar de reglementare, și pasează responsabilitatea pentru verificările de conformitate autorităților de supraveghere la nivel național sau Consiliului pentru stabilitate financiară (CSF); este preocupat de faptul că actorii de pe piață sunt mai înclinați să revină la practicile negative anterioare, decât să urmeze standarde neobligatorii, dar împovărătoare; prin urmare, invită liderii G-20 să confere mai multă incisivitate propunerilor prezentate, în ceea ce privește dezvoltarea capitalului și reformarea practicilor de compensare și să asigure o abordare coerentă din partea autorităților de supraveghere la nivel mondial, atunci când vine vorba de sancțiuni;

25. deplânge faptul că problema riscului moral nu este abordată și regretă faptul că problema legăturii dintre standardele prudențiale pentru instituțiile financiare de importanță sistemică și eventualele costuri induse de o greșeală a acestor instituții financiare a fost trimisă înapoi la CSF în vederea unor propuneri așteptate numai pentru luna octombrie 2010; de asemenea, regretă absența unor propuneri destinate să abordeze problema restructurărilor necesare și a revizuirii modelelor de întreprinderi în sectorul financiar pentru a soluționa problema societăților „prea mari pentru a da faliment”; consideră că dacă ajutoarele financiare ar fi însoțite de condiții severe, instituțiile financiare ar fi mai puțin tentate să își asume riscuri excesive;

Instituții financiare mai reprezentative

26. salută rolul global acordat Fondului Monetar Internațional de a asigura o supraveghere independentă în termeni de stabilitate financiară și de a evalua creșterea mondială și cadrele de politică economică, pentru a contribui la un consens larg cu privire la bilanțurile internaționale; reamintește importanța evitării politicilor pro-ciclice, pentru a găsi calea spre relansare;

27. aprobă principiul unui transfer al cotelor către țările sub-reprezentate în cadrul FMI și invită toate țările supra-reprezentate, din Europa și din afara acesteia, să se angajeze pe această cale în cadrul procesului re revizuire actual; îndeamnă UE să adopte o poziție comună;

28. invită liderii să asigure implementarea rapidă a reformelor cotelor și reprezentării, convenite în 2008 și subliniază că această revizuire este cu atât mai urgentă cu cât FMI-ului i s-au încredințat sarcini dificile; subliniază că următorul G20 va trebui să continue poziția pe care a adoptat-o recunoscând că directorii și înalții funcționari din toate instituțiile financiare internaționale trebuie să fie numiți în cadrul unui proces deschis, transparent și bazat pe merit;

Către o creștere mai verde

29. salută angajamentul luat de liderii G20 în vederea ajungerii la un acord la Copenhaga cu ocazia Conferinței ONU cu privire la schimbările climatice (COP15); îndeamnă Uniunea Europeană să își mențină rolul principal în negocieri și să păstreze ambiții mari în discuțiile cu partenerii săi internaționali pentru a obține un rezultat internațional ambițios, conform cu obiectivul 2°C;

30. subliniază că un acord la Copenhaga ar putea furniza impulsul necesar pentru o „nouă ordine ecologică”, stimulând creșterea economică, favorizând tehnologiile ecologice și asigurând noi locuri de muncă sustenabile în țările industrializate și cele în curs de dezvoltare;

31. salută intenția liderilor G20 de a asigura un sprijin financiar și tehnic în favoarea surselor de energie curate și regenerabile, precum și a eficacității energetice în țările în curs de dezvoltare; regretă totuși absența de garanții financiare clare în materie de finanțare a eforturilor de luptă împotriva schimbărilor climatice și a nevoilor de adaptare ale țărilor în curs de dezvoltare; speră că miniștrii de finanțe vor elabora opțiuni concrete de finanțare a schimbărilor climatice înaintea deschiderii negocierilor din cadrul COP15;

32. reamintește că Uniunea Europeană ar trebui să sprijine o parte echitabilă a finanțării noi și suplimentare pentru reducere și adaptare, în conformitate cu rezultatele cercetărilor științifice referitoare la gravitatea schimbărilor climatice și la amploarea costului acestora;

33. reamintește că acordul internațional ar trebui să garanteze reduceri colective ale emisiilor de gaze cu efect de seră în țările industrializate, în partea superioară a intervalului de la 25% la 40% pentru 2020 în raport cu 1990, conform recomandărilor Grupului de experți interguvernamental cu privire la evoluția climei din cel de-al patrulea său raport de evaluare, iar aceste reduceri ar trebui să aibă loc la nivel intern;

34. reamintește că ar trebui să se fixeze pentru UE și celelalte țări industrializate un obiectiv de reducere pe termen lung de ordinul a cel puțin 80% până în 2050 în raport cu 1990;

35. îndeamnă liderii G20 să nu precupețească niciun efort pentru a ajunge la un rezultat de negociere în sensul acestor recomandări;

Redresare pentru toți

36. atrage atenția asupra crizei alimentare persistente, care necesită măsuri imediate și reforme pentru a asigura sustenabilitatea producției agricole în țările în curs de dezvoltare; salută decizia de a aproba o inițiativă alimentară a Băncii Mondiale și invită țările donatoare să garanteze transparența și obligația de raportare în ceea ce privește distribuția ajutorului alimentar;

37. salută angajamentul reafirmat de a atinge Obiectivele de dezvoltare ale mileniului și angajamentele AOD, în special cele referitoare la ajutorul pentru comerț și la reducerea datoriei, precum și pe cele luate la Gleneagles, în special cu privire la Africa sub-sahariană;

38. invită statele membre să aibă în vedere posibilitatea de a crea un mecanism pentru transferul unei părți a noilor alocări care le-au fost atribuite în cadrul Drepturilor Speciale de Tragere ale FMI către statele cu venituri reduse, ceea ce ar putea dubla capacitatea de împrumut pe termen mediu a FMI;

39. regretă că problema crucială a fondurilor destinate să ajute statele sărace să se adapteze la schimbările climatice a fost reportată pentru negocierile CCONUSC de la Copenhaga; insistă asupra faptului că angajamente ferme trebuie să garanteze o finanțare previzibilă a mecanismelor instituite în cadrul CCONUSC, care se situează în completarea Asistenței oficiale pentru dezvoltare;

Menținerea deschiderii și relansarea schimburilor comerciale

40. salută angajamentul de a ajunge la o încheiere ambițioasă și echilibrată a Rundei de dezvoltare de la Doha și termenul clar fixat la 2010 de summit-ul G20; regretă, cu toate acestea, că liderii nu au menționat că urgența de a încheia runda a fost cu atât mai mare cu cât principalele victime ale crizei sunt țările în curs de dezvoltare; prin urmare, îi invită pe lideri să nu uite obiectivul de dezvoltare final al acestei runde atunci când se vor reuni în cadrul conferinței ministeriale a OMC la Geneva la sfârșitul lunii noiembrie;

41. notează că G20 s-a angajat din nou să lupte împotriva protecționismului, însă subliniază că revigorarea comerțului mondial nu este decât o parte a răspunsului la relansarea creșterii globale;

42. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, liderilor G20, Băncii Centrale Europene, parlamentelor statelor membre, Comitetului Regiunilor și Comitetului Economic și Social European.