PROPUNERE DE REZOLUŢIE referitoare la libertatea de informare în Italia
14.10.2009
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Lothar Bisky, Rui Tavares, Patrick Le Hyaric, Willy Meyer, Cornelis de Jong, Eva-Britt Svensson, Nikolaos Chountis în numele Grupului GUE/NGL
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0090/2009
B7‑0092/2009
Rezoluția Parlamentului European privind libertatea de informare în Italia
Parlamentul European,
– având în vedere articolul 10 din Convenția europeană a drepturilor omului și articolul 11 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, cu privire la libertatea de exprimare și informare, precum și la pluralismul mijloacelor de informare în masă,
– având în vedere Documentul de lucru al Comisiei intitulat „Pluralismul mijloacelor de informare în masă în statele membre ale Uniunii Europene” (SEC(2007)0032),
– având în vedere raportul preliminar elaborat în urma studiului independent cu privire la indicatorii pluralismului mijloacelor de informare în masă realizat de UCL-ICRI pentru Comisia Europeană în aprilie 2009,
– având în vedere Rezoluția sa din 25 septembrie 2008 privind concentrarea și pluralismul mass-mediei în Uniunea Europeană[1],
– având în vedere Rezoluția din 22 aprilie 2004 privind riscurile de încălcare a libertății de expresie și informare în Uniunea Europeană și în special în Italia[2],
– având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât concentrarea mai multor mijloace de informare în mâinile unei singure persoane este contrară principiului fundamental al libertății de informare;
B. întrucât Uniunea Europeană apără și promovează libertatea de exprimare și de informare, prevăzută la articolul 10 din Convenția europeană a drepturilor omului și la articolul 11 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în care libertatea și pluralismul mijloacelor de informare în masă sunt considerate drept un aspect esențial;
C. întrucât aceste drepturi includ libertatea de opinie și libertatea de a primi și de a comunica informații fără amestecul autorităților publice sau presiuni din partea acestora;
D. întrucât, în Italia, în special în ultimele luni, s-au exprimat preocupări cu privire la respectarea acestui drept, în special cu privire la presiunile exercitate și proceselor intentate de prim-ministrul Italiei împotriva unora dintre principalele ziare italiene și a unor ziare europene,
E. întrucât s-au constatat amestecul grav și presiuni exercitate de autoritățile guvernamentale italiene și la adresa televiziunii naționale italiene și, mai ales, acțiuni de intimidare vizând programarea;
F. întrucât aceste presiuni și situația provocată de acestea au generat în Italia și Europa proteste din partea unor persoane reprezentative ale vieții culturale și din domeniul presei și al altor mijloace de informare, precum și din lumea politică, în care s-au făcut apeluri publice împotriva acțiunilor de hărțuire a mass-media (care au primit mai mult de 400 000 de semnături în Italia și Europa) și au dus la o manifestație de masă desfășurată la 3 octombrie 2009, la care au participat sute de mii de persoane),
G. întrucât, la 20 septembrie 2009, reprezentantul OSCE pentru libertatea mijloacelor de informare, Miklós Haraszti, a trimis o scrisoare prim-ministrului italian prin care îi solicită să-și retragă acțiunile în defăimare și desdăunare prin care a cerut despăgubiri în valoare de 3 milioane EUR de la ziarele italiene,
H. întrucât, așa cum s-a afirmat și în alte rezoluții ale Parlamentului European, legislația italiană cea mai recentă nu rezolvă esența conflictului de interese care rezidă în faptul că prim-ministrul controlează încă grupul Mediaset și deține controlul politic asupra sectorului de servicii publice, în condițiile în care rata de concentrare a pieței TV este cea mai ridicată din Europa, iar duopolul RAI-Mediaset acoperă aproape 90% din audiența TV totală, încasând astfel 96,8% din veniturile din publicitate;
I. întrucât în Raportul privind libertatea presei întocmit de Freedom House, Italia ocupă poziția 73 și este pentru prima oară menționată ca țară în care libertatea presei este doar „parțială”,
J. întrucât Consiliul deține mijloacele prin care un stat membru poate fi avertizat pentru încălcări ale drepturilor omului;
K. întrucât, în pofida solicitărilor repetate ale Parlamentului European, în cadrul revizuirii Directivei „televiziune fără frontiere”, Comisia nu a prevăzut nimic în materie de protecție a pluralismului informației, în schimb s-a angajat să stabilească în acest domeniu o procedură specifică în trei etape, în cadrul căreia ar întocmi proiectul unui document de lucru (adoptat în 2007), ar defini indicatori pentru nivelul pluralismului (așa cum s-a stabilit într-un studiu independent finalizat în iulie 2009) și ar prezenta un proiect de comunicare referitoare la acești indicatori (programat abia în 2010);
L. întrucât Parlamentul European a solicitat în repetate rânduri Comisiei, printr-o serie de rezoluții, să ia măsuri în vederea garantării pluralismului, să publice urgent o comunicare referitoare la protecția pluralismului mijloacelor de informare în masă în statele membre și să finalizeze de urgență cadrul normativ cu o propunere de directivă privind aceste chestiuni;
1. regretă presiunea și acțiunile de intimidare împotriva unor ziare italiene și europene întreprinse de autoritățile guvernamentale din Italia, se alătură solicitării adresate de Reprezentantul OSCE autorităților italiene de a stopa imediat aceste acțiuni și consideră drept un abuz orice intervenție care nesocotește libertatea de informare în scopul manipulării serviciului public de difuziune;
2. consideră că trebuie căutată o cale de remediere a anomaliei reprezentate de conflictul specific de interese dintre puterea politică, cea economică și cea a mijloacelor de informare în masă, precum și de concentrarea controlului direct sau indirect asupra mass-mediei publice și private;
3. consideră că exemplul italian are consecințe care depășesc cu mult granițele acestei țări și că lipsa unui răspuns european ar pune în pericol unul dintre fundamentele democrației și ar diminua forța oricăror condamnări la nivel european ale cenzurii sau ale actelor de intimidare a presei în relațiile internaționale;
4. invită autoritățile italiene și UE să respecte cu strictețe principiul libertății de a primi și comunica informații fără amestecul autorităților statului, precum și pluralismul informației; reamintește guvernului și parlamentului italian că aceasta constituie un element esențial al democrației;
5. reafirmă, în acest context că, în domeniul mijloacelor de informare, cadrul legislativ al UE rămâne deocamdată fragmentat și, de aceea, UE trebuie să se folosească urgent de competențele pe care le are în domeniile politicii audiovizuale, competiției, telecomunicațiilor, ajutoarelor de stat, obligațiilor serviciilor publice și drepturilor fundamentale ale cetățenilor pentru a defini cel puțin condițiile esențiale minimale pe care toate statele membre să fie obligate să le respecte pentru a asigura, proteja și promova libertatea de informare și un nivel adecvat de pluralism;
6. îndeamnă Comisia să prezinte o propunere privind concentrarea în sectorul media și protecția pluralismului, așa cum Parlamentul European a cerut în repetate rânduri, inclusiv privind sprijinul acordat pentru mijloacele de informare din sectorul serviciilor publice și independența acestora;
7. solicită crearea unui observator european pentru pluralismul presei și al mijloacelor de informare în masă în UE;
8. solicită comisiei competente în fond să urmărească evoluția acestei chestiuni;
9. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Consiliului Europei, precum și guvernelor și parlamentelor naționale ale statelor membre.
- [1] Texte adoptate P6_TA(2008)0459.
- [2] JO C 104 E, 20.4.2004, p. 1026.