Procedură : 2009/2697(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B7-0095/2009

Texte depuse :

B7-0095/2009

Dezbateri :

PV 21/10/2009 - 9
CRE 21/10/2009 - 9

Voturi :

PV 22/10/2009 - 8.9

Texte adoptate :

P7_TA(2009)0058

PROPUNERE DE REZOLUŢIE
PDF 177kWORD 129k
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0095/2009
19.10.2009
PE428.703v01-00
 
B7-0095/2009

depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei

în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură


referitoare la viitorul Summit UE-SUA și reuniunea Consiliului Economic Transatlantic


Joseph Daul, Elmar Brok, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Ioannis Kasoulides, Corien Wortmann-Kool, Francisco José Millán Mon, Daniel Caspary, Pilar del Castillo Vera, Albert Deß, Jean-Paul Gauzès, Peter Liese, Andreas Schwab, Richard Seeber, Tadeusz Zwiefka, Ingeborg Gräßle, Werner Langen în numele Grupului PPE

Rezoluția Parlamentului European referitoare la viitorul Summit UE-SUA și reuniunea Consiliului Economic Transatlantic  
B7‑0095/2009

Parlamentul European,

–   având în vedere Rezoluția sa din 8 mai 2008 privind Consiliul economic transatlantic, Rezoluția sa din 5 iunie 2008 privind apropiata reuniune la nivel înalt UE-SUA și Rezoluția sa din 26 martie 2009 privind situația relațiilor transatlantice în urma alegerilor din SUA,

–   având în vedere concluziile Summitului UE-SUA de la Praga din 5 aprilie 2009,

–   având în vedere Declarația comună și raportul de evaluare adoptate la cea de a treia reuniune a Consiliului Economic Transatlantic (CET) din 16 octombrie 2008 și Declarația comună adoptată cu ocazia Dialogului transatlantic al legislatorilor desfășurat în aprilie 2009 la Praga,

–   având în vedere Rezoluția sa din 17 septembrie 2009 privind viitorul acord internațional vizând punerea la dispoziția Departamentului Trezoreriei SUA a datelor de mesagerie referitoare la tranzacțiile financiare, în vederea prevenirii și combaterii terorismului și a finanțării acestuia,

–   având în vedere Rezoluția sa din 8 octombrie 2009 referitoare la Summitul G-20 de la Pittsburgh din 24 și 25 septembrie 2009,

–   având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât, odată cu intrarea în vigoare a instrumentelor de politică externă prevăzute în Tratatul de la Lisabona, UE va putea juca un rol mai puternic și mai coerent pe scena internațională;

B.  întrucât Uniunea Europeană salută noua direcție manifestată de administrația SUA bazată pe o atitudine cooperantă în problematica internațională și o consolidare a relațiilor dintre UE și SUA;

C. întrucât UE și SUA au un rol strategic în ceea ce privește provocările economice mondiale, având în vedere că produsul lor intern brut (PIB) reprezintă mai mult de jumătate din PIB-ul mondial;

D. întrucât UE și SUA au interese politice comune și o răspundere comună pe scena politică mondială pentru promovarea păcii, respectarea drepturilor omului, stabilitate, combaterea diverselor pericole și abordarea provocărilor mondiale, precum proliferarea nucleară, terorismul, schimbările climatice, securitatea energetică, eradicarea sărăciei și realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului;

E.  întrucât este necesar ca activitatea Consiliului Economic Transatlantic (CET) să continue, astfel încât obiectivul unei piețe transatlantice autentice și integrate să fie îndeplinit până în 2015, realizarea sa fiind un factor esențial pentru relansarea creșterii și redresării economice;

F.  întrucât este important ca rolul legislatorilor să se reflecte în mod corespunzător în procesul CET și ca prioritățile Parlamentului European să fie luate în considerare în mod adecvat;

G. întrucât buna cooperare dintre UE și SUA din domeniul aviației civile poate fi pusă în pericol, ca urmare a recentelor inițiative referitoare la inspecțiile centrelor de reparații din străinătate, derogările de la normele antitrust și cetățenia transportatorilor aerieni;

H. întrucât UE și SUA se vor confrunta cu o creștere a consumului mondial de energie și cu cerința punerii în practică a angajamentelor mondiale de combatere a schimbărilor climatice care vor fi convenite la Copenhaga și întrucât noile standarde și măsuri care vizează sporirea eficienței energetice nu ar trebui să creeze noi obstacole în calea comerțului transatlantic și nici să reducă securitatea și siguranța materialelor fisionabile;

I.   întrucât criza economică și financiară s-a transformat rapid într-o criză a locurilor de muncă cu efecte sociale grave și întrucât partenerii transatlantici au răspunderea comună de a aborda dimensiunea socială a crizei economice;

J.   întrucât studiile recente, precum „Transatlantic Trends 2009” („Tendințe transatlantice 2009”) realizat de German Marshall Funds, indică un sprijin popular fără precedent din partea cetățenilor UE pentru administrația SUA, ca bază pentru o revigorare a relațiilor UE-SUA,

Summitul UE-SUA

1.  reafirmă că relațiile UE-SUA reprezintă parteneriatul strategic cel mai important pentru UE și insistă asupra importanței intensificării de către UE și administrația SUA a dialogului lor strategic, a cooperării și a coordonării în ceea ce privește abordarea provocărilor mondiale și a conflictelor regionale; invită Comisia să prezinte, după summit, o comunicare privind un parteneriat strategic UE-SUA;

2.  insistă ca, după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, mecanismele instituționale ale relațiilor UE-SUA să fie consolidate în conformitate cu rezoluția PE din 26 martie 2009;

3.  invită UE și SUA să cadă de acord la apropiatul summit asupra unui parteneriat transatlantic consolidat care să vizeze provocările mondiale comune, în special în ceea ce privește neproliferarea și dezarmarea, combaterea terorismului, schimbările climatice, respectarea drepturilor omului, pandemiile și realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului;

4.  subliniază importanța NATO ca piatră de temelie a securității transatlantice; consideră că evoluțiile relevante din cadrul acestei structuri extinse responsabile de asigurarea securității ar trebui să facă obiectul unui dialog cu Rusia, SUA și statele membre ale OSCE care nu fac parte din UE, pentru a reînnoi consensul transatlantic cu privire la securitate;

5.  salută, în acest context, decizia Federației Ruse și a SUA de a purta negocieri în vederea încheierii unui nou acord cuprinzător și obligatoriu din punct de vedere juridic care să înlocuiască Tratatul de reducere a armelor strategice (START), care expiră în decembrie 2009, precum și semnarea la Moscova, la 6 iulie 2009, de către președinții Barack Obama și Dmitri Medvedev, a unei înțelegeri comune în vederea încheierii unui acord în continuarea START-1;

6.  salută declarația președintelui SUA referitoare la intenția sa de a continua ratificarea Tratatului privind interzicerea totală a testelor nucleare (CTBT); invită Consiliul să contribuie în mod pozitiv și proactiv, în cooperare strânsă cu SUA și Rusia, la pregătirile viitoarei Conferințe de revizuire a Tratatului de neproliferare, care va avea loc în 2010;

7.  subliniază că programul nuclear iranian periclitează sistemul de neproliferare și stabilitatea regiunii și pe cea mondială; susține obiectivul de a se ajunge la o soluție pe calea negocierilor cu Iranul, pe baza dublei strategii a dialogului și a sancțiunilor, în coordonare cu alți membri ai Consiliului de Securitate și cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică;

8.  își exprimă preocuparea cu privire la recentele teste nucleare efectuate de Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC) și la respingerea de către aceasta a Rezoluției 1887 a ONU; sprijină, cu toate acestea, abordarea SUA în sensul unui dialog bilateral inițiat în cadrul discuțiilor purtate de Grupul celor șase pentru a denucleariza Peninsula Coreeană;

9.  constată că SUA și-a abandonat planurile inițiale de amplasare a unui scut antirachetă în Europa, ia act de noile sale planuri și solicită încheierea unui nou acord mondial în materie de securitate de către UE, SUA, Rusia și China;

10. reiterează importanța promovării de către ambii parteneri, într-un spirit de încredere și transparență, a unei abordări coordonate a politicilor fiecăruia față de Iran, Irak, Afganistan și Pakistan; îndeamnă UE, SUA, NATO și ONU să elaboreze un nou concept strategic comun care să integreze totalitatea angajamentelor internaționale și prin care toate statele vecine să fie invitate să participe la acest efort, în vederea atingerii stabilizării regionale;

11. reafirmă importanța unor abordări comune UE-SUA cu privire la Rusia, China, India și America Latină;

12. consideră că prima întrevedere dintre prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, și liderul palestinian Mahmoud Abbas, din 23 septembrie 2009, care a fost găzduită de președintele Obama, nu a atins obiectivele ambițioase prevăzute; reafirmă faptul că succesul procesului de pace din Orientul Mijlociu reprezintă una dintre cele mai importante priorități ale UE și SUA și invită UE și SUA să promoveze în comun o intervenție activă a Cvartetului pentru găsirea unui teren comun de soluționare pașnică, în scopul ajungerii la o soluție care să prevadă existența a două state, dintre care un stat palestinian independent și viabil; face apel la participanții la summit să analizeze modalitățile posibile de comunicare cu lumea arabă și populațiile musulmane din Europa și din SUA;

13. consideră că este necesar ca ambii parteneri din cadrul Summitului UE-SUA să își asume rolul de lider în vederea punerii în aplicare a angajamentelor asumate la reuniunea G-20; solicită, prin urmare, coordonarea pachetului SUA de măsuri de reformă privind sectorul financiar și a reformelor legislative actuale întreprinse de UE, inclusiv a structurii de supraveghere financiară, și solicită celor doi parteneri să își consolideze cooperarea în vederea modernizării FMI;

14. speră că, la summit, cele două părți vor conveni că o încheiere cu succes a Rundei Doha ar trebui să includă măsuri de evitare a volatilității prețurilor produselor agricole și a penuriei de produse alimentare; invită liderii să nu uite obiectivul de dezvoltare final al acestei runde și să își respecte angajamentul de a aloca cooperării pentru dezvoltare 0,7% din PIB; subliniază necesitatea de a ține cont de recentele reforme ale PAC și speră ca legea americană privind agricultura să sufere ajustări asemănătoare; reamintește progresele realizate cu privire la anumite situații conflictuale, precum prezența unor hormoni în carnea de vită, tratarea cu clor a cărnii de pui și autorizarea anumitor produse modificate genetic; își exprimă încredere că, printr-un dialog continuu, aspectele care vizează schimburile comerciale de produse agricole pot fi soluționate înainte de a fi prezentate organismelor de soluționare a litigiilor din cadrul OMC;

15. subliniază importanța cooperării dintre UE și SUA pentru a se ajunge la un acord internațional cu ocazia COP 15 din decembrie 2009 de la Copenhaga; îndeamnă Președinția UE să încerce să obțină, cu ocazia Summitului UE-SUA, un angajament ambițios din partea SUA și să solicite cooperarea acestora în vederea promovării unor legături între sistemul de comercializare a cotelor de emisie al UE (EU ETS) și sistemele de comercializare regionale sau federale din SUA;

16. ia act de ideea creării unui Consiliu Energetic Transatlantic; subliniază ferm că acesta ar trebui să se ocupe exclusiv de aspectele evidente de politică externă și de securitate din acest domeniu și că ar trebui integrat în viitor în Consiliul Politic Transatlantic, iar CET ar trebui să se ocupe de politica energetică generală;

17. reamintește că, în cadrul transatlantic al acordului UE - SUA privind asistența juridică, acord ce va intra în vigoare la 1 ianuarie 2010, articolul 4 prevede accesul la date financiare specifice pe baza unei solicitări adresate autorităților naționale, ceea ce poate constitui un temei juridic mai solid pentru transferul datelor SWIFT decât acordul interimar propus; atrage atenția că un nou acord, negociat fără a aduce atingere procedurii aplicabile în conformitate cu Tratatul de la Lisabona, va trebui să implice în totalitate PE și parlamentele naționale și să asigure condițiile prevăzute la punctul 3 din rezoluția sa din 17 septembrie 2009;

18. salută recenta includere a unui număr de șapte state membre în Programul de scutire de vize; solicită, totuși, SUA să ridice regimul de vize pentru statele membre care nu au fost incluse în program și să trateze toți cetățenii Uniunii Europene în mod egal pe baza unei reciprocități depline; este preocupat de planificata introducere a unor taxe administrative pentru acordarea autorizației SEAC (Sistemul electronic de autorizare a călătoriilor) cetățenilor UE și solicită Comisiei să acorde prioritate acestei chestiuni în relațiile cu administrația SUA;

19. invită SUA să permită punerea în aplicare completă și efectivă a acordului de primă etapă UE-SUA în domeniul aviației și a acordului UE-SUA în domeniul siguranței aeriene; reamintește atât Comisiei Europene, cât și autorităților SUA că, în cazul în care nu se încheie un acord pentru a doua etapă, unele state membre ar putea anula acordul privind prima etapă; invită SUA să evite orice măsuri care subminează consolidarea cooperării, cum ar fi cele privind centrele de reparații din străinătate, derogările de la normele antitrust și cetățenia transportatorilor aerieni, menționate în Rezoluția 915 a Camerei Reprezentanților;

Reuniunea Consiliului Economic Transatlantic și consolidarea CET

20. subliniază faptul că un parteneriat transatlantic mai strâns în vederea realizării unei piețe transatlantice până în 2015, pe baza principiului unei economii sociale de piață, este un instrument vital pentru modelarea procesului de globalizare și pentru soluționarea crizelor economice și sociale mondiale;

21. solicită Comisiei să prezinte o foaie de parcurs detaliată a obstacolelor existente pentru atingerea acestui obiectiv; reamintește studiul pe care Parlamentul l-a autorizat și finanțat în bugetul său 2007; se întreabă de ce niciunul dintre aceste documente nu a fost prezentat de Comisie până acum, în pofida solicitărilor repetate adresate de Parlamentul European în acest scop; stabilește data de 15 noiembrie 2009 ca dată finală pentru publicarea acestora;

22. consideră că cooperarea transatlantică privind eficiența energetică și tehnologiile privind energia (inclusiv „energia verde”) și privind ariile de reglementare în domeniul energetic poate fi tratată în cadrul CET; insistă ca cooperarea transatlantică privind securitatea energetică să constituie unul dintre aspectele centrale ce urmează să fie abordate periodic în cadrul Consiliului Politic Transatlantic (CPT), a cărui creare a fost propusă de Parlamentul European în rezoluția sa din 26 martie 2009;

23. consideră că este necesară o sporire a responsabilității, a transparenței și a previzibilității cooperării economice transatlantice, iar calendarele reuniunilor, ordinile de zi, foile de parcurs și rapoartele privind progresele înregistrate ar trebui să fie publicate periodic pe un site internet; propune organizarea unei dezbateri anuale de evaluare a progresului înregistrat în domeniile dezbătute în cadrul CET, precum și a structurii acestuia;

Rolul Dialogului transatlantic al legislatorilor (DTL) în cadrul CET

24. își repetă invitația adresată liderilor Uniunii Europene și ai SUA, precum și copreședinților CET, de a ține seama de rolul crucial al legislatorilor pentru succesul CET; îi îndeamnă să implice în totalitate și în mod direct reprezentanții DTL în cadrul CET, deoarece legislatorii împart cu ramurile lor executive responsabilitatea pentru punerea în execuție și supravegherea a numeroase decizii ale CET;

25. consideră că este esențial să se garanteze că în Dialogul legislatorilor și în procesul CET sunt atrași cei mai potriviți membri ai Congresului și ai Parlamentului European, pentru a împiedica adoptarea unei legislații cu impact nedorit asupra comerțului și investițiilor transatlantice; speră ca noul acord să poată transforma actualul DTL într-o adunare transatlantică interparlamentară, în urma recomandărilor făcute de Parlamentul European în rezoluția sa din 26 martie 2009;

CET și crizele economice și financiare

26. subliniază rolul jucat de CET în promovarea și asigurarea unei reacții la criză coordonate UE ‑ SUA în materie de reglementare, în special în ceea ce privește fondurile de investiții alternative, infrastructura pieței financiare (în special în cazul piețelor de instrumente financiare derivate necotate la bursă), cerințele de capital, paradisurile fiscale și soluționarea insolvenței transfrontaliere; invită CET să examineze coordonarea politicilor de remunerare aplicate de instituțiile financiare;

27. invită CET să insiste pe lângă autoritățile SUA pentru ca acestea să țină seama de schimbările aduse directivelor UE privind cerințele de capital atunci când pun în aplicare cadrul Basel II; salută propunerea Guvernului SUA de a reglementa toate instrumentele financiare derivate necotate la bursă, precum și activitatea acestuia privind o casă centrală de compensare pentru produse structurate complexe și invită CET să examineze modul în care să promoveze o abordare coordonată;

28. invită CET să se asigure că autoritățile SUA iau în considerare reglementările UE privind administratorii fondurilor de investiții alternative (Directiva AFIA) atunci când reglementează astfel de instrumente pentru a evita arbitrajul de reglementare;

29. sprijină solicitarea adresată de G-20 de a accelera convergența standardelor de contabilitate; îndeamnă CET să invite Consiliul pentru standarde de contabilitate financiară (FASB) și Consiliul pentru standarde internaționale de contabilitate (IASB) să adopte un singur set de standarde de contabilitate internaționale de înaltă calitate și să își finalizeze proiectul de convergență până în iunie 2011; subliniază faptul că IASB ar trebui să își continue reformele în materie de guvernanță;

30. îndeamnă CET să insiste ca autoritățile SUA să își respecte foaia de parcurs ce vizează ca utilizatorii interni din SUA să aplice standardele internaționale de raportare financiară (IFRS); reamintește solicitarea sa ca SEC să recunoască IFRS adoptate de Uniunea Europeană ca fiind echivalente cu GAAP din SUA, până la luarea deciziei prin care se cere utilizatorilor din SUA să aplice IFRS; îndeamnă CET să promoveze elaborarea unei situații pe țări în cadrul rapoartelor SEC;

31. speră că CET va sprijini posibilitatea ca UE să recunoască ca echivalent regimul SUA de monitorizare a sectorului asigurărilor, în condițiile prevăzute în Directiva Solvabilitate II; consideră că inițiativa de înființare a unui Birou național de asigurări ar îmbunătăți cooperarea UE - SUA; invită CET să se asigure că autoritățile din SUA vor face progrese în ceea ce privește monitorizarea sectorului asigurărilor la nivel federal, separând, dacă este necesar, aspectele fiscale și de altă natură de monitorizarea în sine;

32. salută extinderea Forumului mondial cu privire la transparență și schimbul de informații (GFTEI) și consideră că este încurajator că toate cele 87 de țări ale GFTEI au căzut de acord să adopte standardul OCDE privind partajarea informațiilor fiscale; îndeamnă CET să se asigure că UE și SUA fac dovada abilității de a fi lideri la nivel mondial împreună, garantând că stimulentele necesare, inclusiv sancțiunile, sunt puse în aplicare până în martie 2010, precum și să implementeze rapid, cu implicarea tuturor părților, un program de evaluare inter pares în vederea aprecierii progreselor realizate, însă consideră că acest cadru trebuie consolidat în vederea combaterii evaziunii și fraudei fiscale; subliniază că informarea automată ar trebui să fie norma în ceea ce privește toate aspectele fiscale transnaționale;

33. consideră că responsabilitatea socială a întreprinderilor poate fi considerată un model de afaceri care conduce la autoreglementare; consideră că schimburile de bune practici în materie de RSI între SUA și UE vor avea un impact semnificativ asupra atitudinii întreprinderilor față de RSI și asupra angajamentului lor pozitiv în ceea ce privește aspectele sociale și de mediu; consideră că cooperarea în materie de reglementare ar trebui să țină seama de consolidarea cadrului de reglementare al UE în privința „Directivei privind cerințele de capital”, în special în ceea ce privește politicile de remunerare din sectorul serviciilor financiare;

CET și proprietatea intelectuală

34. solicită CET ca la următoarea sa reuniune să promoveze o cooperare transatlantică strategică privind protejarea proprietății intelectuale, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și civile ale cetățenilor; subliniază faptul că extinderea tehnologiilor nu trebuie să denatureze sistemul de protejare a proprietății intelectuale care garantează capacitatea de a-și asuma riscuri financiare și comerciale inerente procesului de inovare;

35. reamintește CET că societatea informațională este un pilon extrem de important în spațiul economic transatlantic, bazată pe accesul la cunoștințe și pe protejarea conținutului digital prin intermediul unui sistem robust și eficient de protejare a drepturilor de autor și a drepturilor conexe și reafirmă în continuare că această protecție trebuie să promoveze inovarea;

CET și protecția consumatorilor

36. invită CET să promoveze acțiuni comune pentru a se asigura că țările terțe, în special China, își ridică standardele de producție, astfel încât să respecte cerințele în materie de siguranță ale UE/SUA, în special pentru jucării și pentru a garanta aplicarea strictă, de ambele părți ale Atlanticului, a legislației în materie de siguranță a produselor, în special a jucăriilor, precum și inspecții naționale mai ferme;

37. invită Comisia să dezvolte în cadrul CET sisteme transfrontaliere mai puternice și mai eficiente de cooperare în materie de aplicare a legii, având drept obiectiv conectarea sistemului de alertă „RAPEX” al UE privind produsele de consum care reprezintă un risc grav pentru consumatori cu sistemul de alertă al Comisiei pentru siguranța produselor de consum a SUA și de a integra activitățile Rețelei de cooperare în domeniul protecției consumatorilor (CPC) cu cele ale autorităților SUA;

38. propune ca CET să sprijine adoptarea unui instrument de cooperare obligatoriu din punct de vedere juridic care să structureze și să faciliteze schimbul de informații legate de siguranța produselor și elaborarea unui program comun de acțiuni de cooperare;

39. solicită Comisiei, având în vedere viitoarea reuniune a CET și Summitul UE-SUA, să își intensifice activitatea în ceea ce privește un mult amânat Acord bilateral de cooperare în domeniul aplicării legii, extinzându-și în SUA activitățile de asigurare a respectării legilor în cadrul Regulamentului UE privind cooperarea în domeniul protecției consumatorilor și al legii similare din SUA (US Safe Web Act);

40. invită Comisia să colaboreze cu omologii din SUA pentru a permite CET să examineze modalitățile de consolidare a protecției consumatorilor în ceea ce privește drepturile consumatorilor în materie de conținut digital, precum și modalitățile de colaborare privind normele pentru produsele cu defect de fabricație;

Chestiuni comerciale și vamale bilaterale, supravegherea pieței și securitatea schimburilor comerciale

41. invită CET să promoveze cooperarea între autoritățile vamale și de supraveghere a pieței din UE și din SUA pentru a evita ca produsele periculoase, în special jucăriile periculoase, să ajungă la consumatori;

42. invită CET să exprime preocupările UE în ceea ce privește măsura legislativă unilaterală a SUA în ceea ce privește scanarea completă (100%) a containerelor maritime având ca destinație SUA, măsură adoptată de Congresul SUA; consideră că CET ar putea organiza, la Bruxelles și la Washington, seminare utile referitoare la problema scanării în proporție de 100%, pentru a încuraja o înțelegere mai aprofundată între legislatorii din SUA și UE și pentru a promova o soluționare rapidă și avantajoasă pentru ambele părți a acestei probleme; invită Comisia să evalueze pentru viitoarea reuniune a CET eventualele costuri generate de această măsură pentru întreprinderi și pentru economia UE, precum și eventualul impact asupra operațiunilor vamale;

43. este hotărât să îi solicite în continuare legislatorului din SUA - și invită Comisia să facă acest lucru în cadrul CET - să își reanalizeze poziția în ceea ce privește obligația de scanare completă (100%) a containerelor, precum și să dezvolte o cooperare cu SUA bazată pe gestionarea riscurilor, inclusiv recunoașterea reciprocă a programelor de parteneriat comercial dintre UE și SUA, în conformitate cu cadrul de standarde SAFE al Organizației Mondiale a Vămilor;

Recunoașterea reciprocă și standardizarea

44. invită Comisia să urmărească adoptarea formală de proceduri pentru recunoașterea reciprocă a declarațiilor de conformitate pentru produsele ce fac obiectul unor testări obligatorii efectuate de terți, îndeosebi pentru echipamentul electric și produsele de informatică și telecomunicații și să insiste în privința recunoașterii reciproce a unităților de măsură legale, în special pentru acceptarea etichetării exclusive în sistem metric a produselor UE exportate în SUA, să exploreze standardizarea împreună cu autoritățile SUA și să se coordoneze pe plan internațional;

Probleme de sănătate publică și de mediu

45. consideră că este deosebit de important să aibă loc un dialog în cadrul CET cu privire la alimentele noi și la utilizarea noilor tehnologii în producția alimentară; subliniază preocupările cu privire la utilizarea clonării în creșterea animalelor;

46. salută faptul că guvernul SUA a recunoscut necesitatea de a-și reforma Legea privind controlul substanțelor toxice (Toxic Substances Control Act - TSCA); invită UE și SUA să coopereze pentru a stabili un sistem de reglementare în SUA care să asigure un nivel de protecție compatibil cu REACH;

Domeniul energetic, al industriei și al științei

47.  invită la cooperare în cadrul CET cu privire la toate aspectele care afectează mediul de reglementare al industriilor, urmărind abordarea inițiativei UE „Small Business Act”, respectiv „a gândi mai întâi la scară mică” la elaborarea legislației cu impact transatlantic;

48. încurajează CET să promoveze cooperarea în scopul unei strategii energetice comune, care să sprijine diversificarea și să favorizeze o economie eficientă din punct de vedere ecologic, pentru a spori siguranța aprovizionării și încurajează CET să contribuie la elaborarea unor criterii de durabilitate convergente pentru biocombustibili;

49. îndeamnă CET să stimuleze cooperarea în domeniul cercetării pentru a exploata în mod mai eficient potențialul Acordului extins de cooperare științifică și tehnologică UE – SUA;

Comerțul internațional

50. consideră că accesul la piețele țărilor terțe reprezintă un motiv de preocupare și un punct de interes comun al UE și SUA; își exprimă convingerea că CET poate juca un rol important în promovarea unei abordări comune a UE și SUA în ceea ce privește relațiile comerciale ale acestora cu țările terțe; solicită CET să vizeze o abordare comună a SUA și UE referitoare la noile acorduri de liber schimb cu scopul de a armoniza acordurile de acest tip;

51. solicită CET să abordeze cadrul legal și standardele tehnice pentru a clarifica condițiile juridice și, în acest context, să aibă în vedere aspectele legate de contracte, taxe vamale și securitate juridică în SUA;

                                                      ****

52. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Congresului Statelor Unite ale Americii, copreședinților Dialogului transatlantic al legislatorilor, copreședinților Consiliului Economic Transatlantic, precum și secretariatului acestuia.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate