PROPUNERE DE REZOLUŢIE referitoare la pregătirea celei de a treia reuniuni a Consiliului Economic Transatlantic (CET) și a summit-ului UE-SUA (2 și 3 noiembrie 2009)
19.10.2009
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Helmut Scholz, Willy Meyer, Marie-Christine Vergiat, Patrick Le Hyaric în numele Grupului GUE/NGL
B7‑0112/2009
Rezoluția Parlamentului European referitoare la pregătirea celei de a treia reuniuni a Consiliului Economic Transatlantic (CET) și a summit-ului UE-SUA (2 și 3 noiembrie 2009)
Parlamentul European,
– având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât europenii așteaptă o schimbare profundă de politică din partea noii administrații Obama; întrucât Președintele Obama a făcut importanți pași simbolici în direcția unui semnal adresat lumii că această schimbare în politica externă va avea loc;
B. întrucât, în ciuda evoluțiilor pozitive, se mențin în continuare probleme majore, cum ar fi:
Ø războiul din Afganistan continuă să se soldeze cu mii de victime în rândul civililor și cu o destabilizare dezastruoasă a țării; întrucât niciuna din problemele din această țară nu au fost rezolvate prin intermediul politicii dominant militare a alianței NATO;
Ø forțele militare ale SUA continuă să fie desfășurate peste tot în lume;
Ø cu toate că Președintele Obama a emis un ordin la chiar două zile după ce și-a preluat funcțiile, conform căruia Guantanamo urma să fie închis într-un an, dar obstacole politice, juridice și diplomatice au blocat evoluția către acest obiectiv;
Ø centrele de detenție sub administrația SUA și aflate în țări terțe continuă să existe, de exemplu în Afganistan (Bagram);
Ø strategia SUA de combatere a terorismului a făcut uz de instrumente extinse de monitorizare a datelor sensibile privind cetățenii europeni și de monitorizare a datelor bancare prin rețeaua Societății pentru Telecomunicații Financiare Interbancare Mondiale (SWIFT), acțiuni care riscă să submineze drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor europeni;
Ø Statele Unite nu au ratificat statutul Curții Penale Internaționale (CPI), continuând să îi împiedice pe resortisanții să fie responsabili în fața CPI pentru acțiuni ilegale prin intermediul unor acorduri bilaterale;
Ø pedeapsa cu moartea continuă să existe în 38 de state din Statele Unite și la nivel federal;
Ø noua administrație nu a ridicat sancțiunile împotriva Cubei;
C. întrucât lumea suferă o recesiune severă și profundă, care a început în Statele Unite, dar își are rădăcinile în convingerile împărtășite de numeroși lideri din mediul politic și de afaceri și de economiști consacrați de cele două părți ale Atlanticului, conform căreia „piețele libere știu mai bine cum merg lucrurile”, iar interacțiunea liberă a forțelor pieței garantează o alocare eficientă și eficace a resurselor;
D. întrucât prăbușirea sistemului financiar a adus economica reală peste tot în lume, inclusiv în Statele Unite, în situația de a se confrunta cu probleme ca: pierderi grave ale locurilor de muncă, scăderea nivelului de trai, pierderea locuințelor și presiuni enorme asupra sistemelor de pensii și de securitate socială; întrucât Statele Unite, precum și statele membre ale UE și G20 nu au realizat obiectivul autodeclarat încă de la primul summit G20, de a lua măsuri urgente și ferme pentru instituirea unor reglementări în favoarea unei „noi ordini economice mondiale”;
E. întrucât accentuarea inegalității în ceea ce privește distribuția venitului și a averii (creșterea profiturilor și a averii, scăderea puternică a proporției muncii în veniturile naționale) înregistrată în ultimii 30 de ani, în special în Statele Unite și Uniunea Europeană, a fost principala forță motrice care a dus la creșterea masivă a investițiilor în piețele financiare și la umflarea prețurilor activelor; întrucât atât politicile neoliberale privind liberalizarea pieței financiare, cât și orientarea pe termen scurt către creșterea, cu orice preț, a valorii acțiunilor s-au dovedit a fi complet falimentare,
1. invită Consiliul și Comisia să profite de situația actuală pentru o conceptuală relansare a relațiilor transatlantice, pentru:
a. a dezbate abordările durabile în scopul de a pune capăt situațiilor de criză din lume, care ar trebui să înlocuiască conceptul militar de superputere;
b. a face față nevoii urgente de reforme politice radicale pentru abordarea cauzelor sistemice ale crizelor economice și financiare și să ia măsuri urgente și ferme în direcția unor reglementări în favoarea unei „noi ordini economice mondiale”;;
c. a insista că lupta împotriva terorismului nu poate fi purtată încălcând dreptul internațional și pe seama unor valori stabilite, de bază și comune, cum ar fi respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, a statului de drept și a Convențiilor relevante de la Geneva;
d. a discuta cu partenerii săi din SUA cu privire la modul de a pune în practică angajamentul de ambele părți în favoarea multilateralismului, și în special în domeniul cooperării internaționale în cadrul Organizației Națiunilor Unite;
2. consideră că, în acest sens, o intensificare a dialogului politic parlamentar UE-SUA ar putea fi utilă; solicită Comisiei să acorde mai multă atenție relațiilor din cadrul societății civile și să se concentreze mai puțin pe dialogul din mediul de afaceri;
Aspecte internaționale
3. subliniază necesitatea urgentă de a evalua echitabil atât strategia militară actuală, cât și strategia pentru reconstrucția civilă în Afganistan; conchide că este necesară o schimbare importantă de strategie, întrucât pacea, securitatea și dezvoltarea nu vor prevala decât dacă spirala violenței va înceta, dacă abordarea militară, predominantă acum, a problematicii va fi înlocuită de consolidarea eforturilor de reconstrucție civilă și dacă acestea vor avea drept rezultat restabilirea încrederii populației afgane; solicită retragerea trupelor NATO din țară;
4. constată că, în ciuda eforturilor proaspete ale administrației Obama, procesul din Orientul Mijlociu este într-un impas; invită partenerii transatlantici să își consolideze eforturile; insistă asupra faptului că dezvoltarea relațiilor partenerilor transatlantici cu Israelul ar trebui să fie în mod substanțial condiționată de respectarea drepturilor omului și a dreptului umanitar internațional, de încheierea crizei umanitare din Gaza și teritoriile palestiniene ocupate și de un angajament real în favoarea unei soluții globale de pace;
5. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la soarta și siguranța celor 1,5 milioane de palestinieni blocați în Gaza fără nicio posibilitate de a părăsi Fâșia; invită partenerii transatlantici să insiste în relațiile lor cu Israelul ca autoritățile israeliene să permită livrarea de alimente, ajutor medical de urgență și combustibil în Fâșia Gaza, prin deschiderea punctului de trecere a frontierei și ridicarea blocadei;
6. salută inițiativa Președintelui Obama legată de rezoluția Consiliului de Securitate al ONU 1887 (2009) privind non-proliferarea armelor nucleare și dezarmarea nucleară, precum și decizia de îndepărtare de ideea de a stabili un sistem anti-rachetă în statele membre UE; invită partenerii transatlantici să poarte discuții, în timpul summit-ului, cu privire la modul de a pune în aplicare această rezoluție;
7. îndeamnă Uniunea Europeană și Statele Unite să încerce să asigure relansarea controlului armamentului negociat la nivel multilateral în cadrul sistemului Organizației Națiunilor Unite și la nivel bilateral; își reiterează apelul adresat Statelor Unite, de:
Ø a opri dezvoltarea unor noi generații de arme nucleare pentru câmpul de luptă;
Ø a ratifica Tratatul de interzicere totală a testelor nucleare;
Ø a ratifica Convenția de la Ottawa privind interzicerea utilizării, stocării, producerii și transferului de mine anti-personal și distrugerea acestora;
Ø a renunța la rezistența sa față de Protocolul de conformitate cu Convenția ONU privind armele biologice și toxice;
Ø a contribui la consolidarea regimului NPT prin punerea strictă în aplicare a tuturor obligațiilor NPT, în special a articolului 2;
Ø a da un nou impuls punerii în aplicare a Convenției privind armele chimice, precum și consolidării organizației sale;
Drepturile omului și libertățile fundamentale
8. îl invită pe Președintele Obama să își pună în aplicare promisiunea de a închide până la sfârșitul anului 2009 centrul de detenție Guantanamo; invită administrația Obama să pună capăt tuturor arestărilor și predărilor extraordinare; invită Consiliul și Comisia să abordeze, în timpul consultărilor cu administrația Obama, situația din centrele de detenție sub administrație SUA și aflate în Afganistan (Bagram), și să insiste în direcția închiderii acestora;
9. solicită încă o dată ca Statele Unite să abolească pedeapsa cu moartea, la nivelurile federale și de stat;
10. reiterează deosebita sa îngrijorare cu privire la încălcarea protecției datelor pentru cetățenii europeni printr-un acord internațional cu Statele Unite, pe baza articolelor 24 și 38 din TUE, de a continua transferul de date SWIFT către Programul SUA de urmărire a finanțării activităților teroriste (TFTP); reamintește, în acest sens, faptul că Uniunea Europeană se bazează pe statul de drept și că toate transferurile de date europene cu caracter personal către țări terțe în scopuri de securitate ar trebui să respecte atât garanțiile procedurale și drepturile de apărare, cât și legislația referitoare la protecția datelor la nivel național și european;
11. reamintește că, în cadrul transatlantic al acordului UE-SUA privind asistența juridică, acord ce va intra în vigoare la 1 ianuarie 2010, articolul 4 prevede accesul la date financiare specifice pe baza unei solicitări adresate autorităților naționale, ceea ce poate constitui un temei juridic mai solid pentru transferul datelor SWIFT decât acordul interimar propus;
12. salută recenta extindere a Programului de scutire de vize la alte șapte state membre UE; solicită, totuși, Statelor Unite să ridice regimul de vize pentru cele șase state membre care nu au fost incluse în cadrul programului și să trateze toți cetățenii Uniunii Europene în mod egal pe baza unei reciprocități depline; este preocupat de introducerea prevăzută de taxe administrative pentru eliberarea autorizației SEAC (Sistemul electronic de autorizare a călătoriilor) cetățenilor UE și solicită Comisiei să acorde prioritate acestei chestiuni în relațiile cu administrația SUA;
Aspecte economice
13. consideră că niciun nou Parteneriat Economic Transatlantic, nici o zonă de liber schimb cu Statele Unite nu pot constitui un obiectiv pentru Uniunea Europeană în relațiile sale cu Statele Unite; este de părere că UE trebuie să-și diversifice relațiile sale economice, să își mențină politicile în domenii cum ar fi sănătatea publică și mediul și să consolideze relațiile economice cu alte regiuni ale lumii;
14. susține inițiativa liderilor țărilor din G-20 cu privire la plata unor bonusuri clar stabilite către personalul băncilor și la limitarea salariilor prea mari; subliniază faptul că există o nevoie urgentă atât în cazul Statelor Unite, dar și al statelor membre ale UE, de a prelua conducerea prin reducerea bonusurilor pentru deja bine plătitul personal al băncilor;
15. salută acordul la care au ajuns țările din G20, conform căruia băncile ar trebui să aibă obligația să rețină o anumită parte din împrumuturile pe care le transformă și să o vândă ca titluri garantate prin active; critică totuși în mod serios faptul că probabil capitalul păstrat de bănci pentru acoperirea pozițiilor va fi doar dublat, iar noile norme probabil că nu vor fi aplicate înainte de sfârșitul anului viitor; consideră regretabil faptul că administrația SUA și guvernele statelor membre ale UE doresc elaborarea de către Comitetul de la Basel a unor norme, până la sfârșitul anului, privind „un plafon de lichidități global minim”;
16. consideră că Statele Unite și Uniunea Europeană, ca regiuni care găzduiesc cele mai importante centre financiare ale lumii, au nevoie de o abordare comună pentru a face față crizelor financiară și economică, și insistă asupra faptului că numai prin acest lucru se poate evita arbitrajul de reglementare prin care să se prevină situația în care industria financiară de-o parte a Atlanticului își determină guvernul să acționeze împotriva administrației de cealaltă parte a oceanului;
17. este de părere că sectorul financiar trebuie să revină la funcția sa inițială, acționând în primul rând și mai ales în interesul public, acceptând profituri mai scăzute și sisteme de plată a unor bonusuri orientate către neacceptarea riscului și obiective pe termen lung, și nu către profituri pe termen scurt; subliniază că sectorul financiar din țările industrializate, mai ales din SUA și unele state membre ale UE, a devenit prea mare pentru binele societăților și că trebuie redus la o dimensiune mai rezonabilă;
18. salută faptul că Statele Unite și Uniunea Europeană sunt de acord că există o nevoie urgentă de reformă la nivelul guvernării instituțiilor financiare internaționale, în condițiile unei puteri din ce în ce mai mari a țărilor în curs de dezvoltare; subliniază că un transfer de cel puțin 5 procente din puterea de vot în cazul Fondului Monetar Internațional și 3 procente în cazul Băncii Mondiale de la țările care reprezintă un procent prea mare la cele care reprezintă un procent prea mic poate fi cu siguranță considerat un prim pas în direcția cea bună; încurajează administrația SUA și guvernele statelor membre ale UE să își aducă contribuția la reușita unei astfel de reforme;
19. solicită Consiliului și Comisiei să poarte discuții cu partenerii transatlantici asupra modalităților de realizare a progreselor în problema accesului țărilor în curs de dezvoltare la medicamente și să se opună categoric inițiativei SUA de a introduce în toate acordurile bilaterale negociate cu țările în curs de dezvoltare o serie de clauze prin care aceste țări să renunțe la dispoziția din cuprinsul Acordului Doha privind TRIPS care prevede posibilitatea ca ele să producă și să importe medicamente de uz general necesare pentru combaterea problemelor majore privind sănătatea populației (SIDA, tuberculoză etc.);
20. solicită Consiliului și Comisiei să pună capăt acordului Blair House, care limitează producția de plante oleaginoase și producătoare de proteine, împiedică UE să le producă și o obligă să importe resurse energetice agricole, cum ar fi boabe de soia sau alte culturi, care sunt adesea produse OMG;
21. consideră că dreptul la o aprovizionare sigură cu alimente și la un mediu sigur se află la originea mai multor conflicte comerciale între UE și SUA, cum ar fi cele vizând produsele din carne tratată cu hormoni și produse din OMG-uri, și solicită Consiliului și Comisiei să acționeze în conformitate cu legislația aplicabilă în CE și în susținerea acesteia;
22. consideră că UE și SUA, fiind mari consumatori de energie și reprezentând 38% din consumul mondial de energie, trebuie să preia inițiativa și să facă eforturi comune pentru a dezvolta mijloacele de producție alternativă de energie; subliniază necesitatea de a dezvolta alternative ecologice durabile și de a asigura protecția pădurilor în întreaga lume;
Schimbările climatice
23. salută abordarea schimbată a noii administrații SUA în direcția atingerii obiectivelor ambițioase de limitare a schimbărilor climatice; este îngrijorat, totuși, de evaluarea Ambasadorului Bruton, conform căreia Senatul SUA nu poate, până la urmă, să se ocupe de problema schimbărilor climatice până anul viitor, când Conferința ONU privind schimbările climatice de la Copenhaga va fi încheiată, iar delegații se vor fi întors acasă; invită summit-ul să depună eforturi pentru o abordare comună pro climă, în cadrul summit-ului ONU de la Copenhaga și să sprijine țările în curs de dezvoltare, în special în eforturile lor de a limita schimbările climatice cu toate măsurile disponibile permisibile și de finanțare;
Alte aspecte
24. reiterează faptul că existența legilor extrateritoriale „Helms-Burton” și embargoul comercial asupra Cubei sunt ilegale și trebuie să fie retrase; invită Consiliul și Comisia să ridice această problemă în timpul summit-ului UE-SUA și să lucreze pentru abrogarea acelor dispoziții, contestând, dacă este necesar, Statele Unite în cadrul OMC;
25. își exprimă profunda sa preocupare cu privire la dezechilibrele din dialogul legislativ cu Statele Unite și impactul acestora asupra legislației europene; consideră că activitatea din cadrul Consiliului Economic Transatlantic (CET) trebuie să devină transparentă și responsabilă;
26. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, parlamentelor statelor membre, precum și Președintelui și Congresului Statelor Unite ale Americii.