PROPUNERE DE REZOLUŢIE referitoare la consolidarea democrației în relațiile externe ale UE
19.10.2009
în conformitate cu articolul 115 alineatul (5) din Regulamentul de procedură
Véronique De Keyser, Richard Howitt, Thijs Berman în numele Grupului S&D
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0118/2009
B7‑0120/2009
Rezoluția Parlamentului European referitoare la consolidarea democrației în relațiile externe ale UE
Parlamentul European,
– având în vedere Declarația universală a drepturilor omului, în special articolul 21, și Pactul internațional privind drepturile civile și politice,
– având în vedere articolele 3, 6, 11 și 19 din Tratatul privind Uniunea Europeană și articolele 177, 300 și 310 din Tratatul CE,
– având în vedere toate acordurile dintre UE și țările terțe și clauzele privind drepturile omului și democrația din cuprinsul acestora,
– având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, proclamată la Strasbourg, la 12 decembrie 2007,
– având în vedere Rezoluția Adunării Generale a ONU din 8 septembrie 2000 - „Declarația Mileniului a Organizației Națiunilor Unite” - A/RES/55/2,
– având în vedere Rezoluția Adunării Generale a ONU din 4 decembrie 2000 - „Promovarea și consolidarea democrației” - A/RES/55/96,
– având în vedere Rezoluția Adunării Generale a ONU din 15 septembrie 2005 - „Rezultatele reuniunii de lucru din 2005” - A/RES/60/1,
– având în vedere Rezoluția Adunării Generale a ONU din 15 septembrie 2005 - „Rezultatele reuniunii de lucru din 2005” - A/RES/60/1,
– având în vedere Rezoluția Adunării Generale a ONU din 23 martie 2005 - „Întărirea rolului organizațiilor și acordurilor regionale, subregionale și de alte tipuri în promovarea și consolidarea democrației” - A/RES/59/201,
– având în vedere comunicarea Comisiei privind misiunile UE de asistență și de observare a alegerilor (COM(2001)0191),
– având în vedere Rezoluția sa din 15 martie 2001 referitoare la comunicarea Comisiei privind misiunile UE de asistență și de observare a alegerilor,
– având în vedere comunicarea Comisiei privind rolul Uniunii Europene în promovarea drepturilor omului și a procesului de democratizare în țările terțe (COM(2001)0252),
– având în vedere Rezoluția sa din 25 aprilie 2002 privind comunicarea Comisiei privind rolul Uniunii Europene în promovarea drepturilor omului și a procesului de democratizare în țările terțe,
– având în vedere Strategia europeană de securitate (12 decembrie 2003),
– având în vedere comunicarea Comisiei, intitulată „Guvernanță și dezvoltare” (COM(2003)0615),
– având în vedere raportul său, A5- 0219/2004, referitor la comunicarea susmenționată a Comisiei,
– având în vedere Consensul european privind dezvoltarea din 2005,
– având în vedere Declarația de la Paris din 2005 privind eficiența ajutorului și Agenda pentru acțiune de la Accra din 2008,
– având în vedere comunicarea Comisiei, intitulată „Guvernanța în cadrul Consensului european privind dezvoltarea – Către o abordare armonizată în Uniunea Europeană” (COM(2006)0421),
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1889/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de instituire a unui instrument de finanțare pentru promovarea democrației și drepturilor omului la scară mondială (IEDDO),
– având în vedere decizia Biroului din 18 iunie 2007 de instituire a Biroului de promovare a democrației parlamentare,
– având în vedere Rezoluția sa din 8 mai 2008 privind misiunile UE de observare a alegerilor: obiective, practici și provocări viitoare,
– având în vedere concluziile Consiliului din mai 2009 privind Susținerea guvernanței democratice - Către un cadru consolidat al UE,
– având în vedere întrebarea din 30 septembrie 2009 adresată Comisiei privind construirea democrației în relațiile externe (O-00xx/2009 - B7‑0xxx/2009),
– având în vedere articolul 115 alineatul (5) și articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât democrația și drepturile omului sunt valori fundamentale ale Uniunii Europene și ale statelor sale membre și au reprezentat o componentă a procesului de integrare europeană încă de la început;
B. întrucât tratatele fundamentale ale Uniunii Europene relevă un angajament ferm pentru cauza democrației și a drepturilor omului, iar criteriile politice de la Copenhaga privind „stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului și respectarea și protecția minorităților” au constituit o componentă esențială a procesului de extindere;
C. întrucât perspectiva UE privind consolidarea democrației și acordarea de asistență nu fost încă prezentată într-un document unic;
D. întrucât acordarea unei semnificații extinse conceptului de democrație a făcut posibilă integrarea cu succes a drepturilor politice, sociale și economice în cadrul UE și a jucat un rol fundamental în atingerea obiectivelor de stabilitate și prosperitate într-un mod unic în istoria mondială;
E. întrucât, în temeiul articolului 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), unul dintre obiectivele fundamentale ale politicii externe și de securitate comună este „dezvoltarea și consolidarea democrației și a statului de drept, precum și respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”;
F. întrucât sistemele democratice pot îmbrăca forme diferite, astfel cum se poate observa în UE, dar democrația este o valoare universală, iar principiile sau elementele sale esențiale sunt consacrate în numeroase declarații și convenții internaționale; întrucât aceste elemente, astfel cum au fost definite prin două rezoluții ale Adunării Generale a ONU, adoptate în 2000 și în 2005 (A/RES/55/96 și A/RES/59/201), includ:
• respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, acestea însemnând inclusiv libertatea de întrunire pașnică și de asociere, libertatea de exprimare și libertatea de opinie;
• dreptul de a participa la gestionarea afacerilor publice, direct sau prin intermediul unor reprezentanți liber aleși, precum și dreptul de a vota și de a fi ales în cadrul unor alegeri periodice corecte și libere, prin vot universal, egal și secret, care să garanteze exprimarea liberă a voinței cetățenilor;
• un sistem pluralist de partide și organizații politice;
• respectarea statului de drept;
• separarea puterilor în stat și independența sistemului judiciar;
• transparența și responsabilitatea în cadrul administrației publice;
• mijloace de comunicare în masă libere, independente și pluraliste;
G. întrucât, după cum s-a afirmat în Declarația Mileniului, o guvernanță democratică și participativă, bazată pe voința cetățenilor, poate garanta în cel mai înalt grad drepturile cetățenilor de a trăi și de a-și crește copiii în condiții de demnitate, protejați de amenințarea foametei și a violenței, oprimării sau injustiției;
H. întrucât capacitatea bărbaților și femeilor de a participa în condiții de egalitate la viața politică și la procesul decizional este o condiție prealabilă a democrației autentice;
I. întrucât democrația, dezvoltarea și respectarea tuturor drepturilor omului, inclusiv a drepturilor economice, sociale și culturale, sunt interdependente și se consolidează reciproc;
J. întrucât democrația este, de asemenea, legată în mod clar de securitate, acest lucru fiind recunoscut în cadrul Strategiei europene de securitate, care menționează că „răspândirea bunei guvernanțe, susținerea reformelor sociale și politice, combaterea corupției și a abuzului de putere, instituirea statului de drept și protecția drepturilor omului reprezintă cele mai bune mijloace pentru consolidarea ordinii internaționale”;
K întrucât UE dispune de o gamă largă de instrumente și facilități pentru sprijinirea democrației în lume, de la dialogul politic și inițiativele diplomatice până la instrumente specifice de cooperare financiară și tehnică;
L. întrucât toate instrumentele financiare externe ale UE, cum ar fi Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD), Instrumentul european de vecinătate și parteneriat (IEVP) și Instrumentul de stabilitate (IS) oferă mijloace importante de sprijinire a guvernării democratice și a procesului de consolidare instituțională și de consolidare a capacității;
M. întrucât Instrumentul pentru democrație și drepturile omului (IEDDO) este un instrument-cheie de asistență financiară în domeniul drepturilor omului și al democrației, cu un domeniu de aplicare global, capabil să funcționeze fără aprobarea țării-gazdă, sprijinind direct organizațiile societății civile; întrucât misiunile UE de observare a alegerilor (MOA), finanțate prin IEDDO, reprezintă o parte esențială a contribuției UE pentru crearea unor instituții democratice;
N. întrucât este nevoie de o monitorizare mai bună a sprijinului pentru democrație furnizat în momentul de față de UE și a felului în care puternicul arsenal al UE de instrumente de sprijinire a democrației în lume își atinge obiectivele în țările partenere și a felului în care aceste instrumente și actori diferiți operează și se interconectează;
O. întrucât raportul din 2004 al Parlamentului European referitor la comunicarea Comisiei privind guvernanța și dezvoltarea a subliniat importanța de a face reforme electorale și parlamentare, dincolo de instituirea unor sisteme electorale pluripartide, pentru a asigura o activitate politică mai extinsă și mai eficientă în rândul populației[1],
1. împărtășește opinia că este nevoie de un cadru mai coerent și mai uniform pentru a spori eficacitatea sprijinului UE pentru consolidarea democrației la nivel mondial;
2. salută eforturile fostelor președinții ale UE și a președinției actuale privind o inițiativă care să implice toți pilonii pentru consolidarea democrației în acțiunile externe ale UE cu scopul de a-i defini mai bine politica, de a-i consolida modalitățile de acțiune și de a îmbunătăți coordonarea eforturilor; de asemenea, subliniază nevoia de a lua măsuri sistematice în domeniu ca parte a concluziilor Consiliului care urmează să fie adoptate în noiembrie 2009;
3. recomandă includerea în concluziile Consiliului de sugestii concrete și practice pentru a îmbunătăți coordonarea sprijinului pentru democrație în instrumentele politicilor UE în materie de afaceri externe, drepturile omului și dezvoltare, creând astfel o platformă comună care să corespundă cerințelor substanțiale ale democrației ca sistem politic în ceea ce privește soluționarea conflictelor, separarea puterilor și asigurarea unei dezvoltări echitabile;
4. reamintește faptul că democratizarea și buna guvernanță nu constituie doar scopuri în sine, ci sunt de asemenea esențiale pentru reducerea sărăciei, dezvoltarea durabilă, pace și stabilitate; consideră că democrația contribuie atât la asigurarea drepturilor politice și civile, cât și la garantarea drepturilor economice, culturale și sociale, inclusiv a solidarității, astfel cum a arătat progresul înregistrat în integrarea europeană;
5. consideră că integrarea democrației și a proceselor democratice în țările terțe oferă cele mai bune perspective pentru dezvoltarea unor politici eficiente privind probleme de interes global care privesc și cetățenii Uniunii Europene; sistemele democratice pot acționa cu mai mare eficiență în combaterea criminalității transfrontaliere, a imigrației ilegale și a contrabandei, spre exemplu, precum și în ceea ce privește protecția mediului, menținerea unui sistem comercial deschis la nivel mondial și asigurarea unor surse de energie durabile și competitive;
6. recomandă ca, pentru a consolida acțiunile concertate la nivel mondial pentru promovarea democrației, UE ar trebui să își exprime în mod public sprijinul pentru definiția dată de către Adunarea Generală a ONU în 2005 conceptului de democrație, care ar trebui să devină punctul de referință al propriului său efort în vederea democratizării;
7. subliniază că democrația nu poate fi exportată sau impusă din exterior; subliniază faptul că UE continuă să respecte principiul conform căruia strategiile de dezvoltare și programele trebuie apropriate de țările partenere; cu toate acestea, consideră că aceste procese pot fi sprijinite prin intermediul tuturor diferitelor instrumente UE, adaptate la situația specifică fiecărei țări;
8. propune Consiliului și Comisiei să procedeze la o analiză cuprinzătoare și detaliată a tuturor mijloacelor de sprijinire a democrației utilizate de UE într-un eșantion de țări partenere, făcând astfel posibilă emiterea unor recomandări practice;
9. recomandă Comisiei și Consiliului să pună în aplicare Declarația de la Paris și Agenda pentru acțiune de la Accra privind eficiența ajutorului în cadrul activității lor de sprijinire a democrației; sugerează, mai ales, oportunitatea introducerii de către UE a unor evaluări comune ale gradului de democratizare, a unei programări și a unei repartizări comune a sarcinilor, pentru a spori impactul și vizibilitatea activității UE de sprijinire a democrației;
10. subliniază importanța clauzelor privind drepturile omului deja existente în acordurile UE; reamintește, în acest context, necesitatea aplicării corecte a clauzelor din acordurile în vigoare, anterior elaborării de noi acorduri care să conțină condiții suplimentare;
11. sugerează faptul că Comisia ar trebui să introducă în mod sistematic o secțiune privind starea democrației în documentele de strategie de țară, incluzând și integrând recomandările emise de MOA relevante ale UE și, ori de câte ori este cazul, ar trebui să integreze măsurile de sprijinire a democrației în programele de cooperare cu țările partenere;
12. subliniază nevoia unei mai bune coordonări a activităților desfășurate în sfera de aplicare a diverselor instrumente financiare externe, pentru a analiza sub toate aspectele complementaritatea între instrumentele geografice și tematice;
13. îndeamnă Consiliul și Comisia să desfășoare o consultare largă, cuprinzătoare, a tuturor părților interesate la nivelul UE și al țărilor terțe, inclusiv a actorilor instituționali, regionali și locali, precum și a reprezentanților independenți ai societății civile, înainte de a lansa noi inițiative de consolidare a democrației;
14. încurajează Comisia să implice într-un mod mai sistematic instituțiile democratice, la toate nivelurile, în special parlamentele și autoritățile locale și regionale, în pregătirea și aplicarea instrumentelor specifice fiecărei țări, cum ar fi acordurile dintre UE și țările în cauză și documentele de strategie de țară;
15. subliniază că sprijinul UE pentru democrație trebuie să fie cuprinzător, răspunzând tuturor problemelor menționate în rezoluția din 2005 a Adunării Generale a ONU, și să fie acordat în cadrul unei perspective pe termen lung; consideră Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO) drept un instrument esențial de asistență financiară în acest domeniu și solicită menținerea și consolidarea asistenței relevante;
16. salută contribuția pozitivă a misiunilor UE de observare a alegerilor la consolidarea proceselor democratice, a respectării drepturilor omului, a libertăților fundamentale, a bunei guvernanțe și a statului de drept și, în special, a proceselor electorale din întreaga lume; subliniază necesitatea de a asigura o politică post-electorală coerentă, acordând atenție deosebită convergenței dintre monitorizarea tehnică și politică, asigurându-se că sprijinul pentru dezvoltare este acordat în conformitate cu principiile democratice și cu valorile guvernării democratice;
17. subliniază că eforturile UE în domeniul consolidării democrației ar trebui să includă, în mod mai sistematic, acordarea unei atenții deosebite rolului reprezentanților aleși, al partidelor politice, al mass-mediei independente, precum și consolidării participării femeilor la viața politică și publică;
18. recomandă introducerea unei strategii specifice pentru a sprijini parlamentele alese recent în mod democratic, în vederea instituirii durabile a democrației, a statului de drept și a bunei guvernări, precum și a dezvoltării în continuare a instrumentelor de dialog colegial între parlamentarii de diferite naționalități cu privire la reprezentarea eficientă și efectivă a intereselor electoratului, la controlul parlamentar eficient și efectiv al executivului, precum și la modalitățile și căile de întreținere a fluxului de informații între toate componentele sistemului de guvernare;
19. confirmă hotărârea sa de a contribui la consolidarea proceselor democratice prin sporirea implicării sale în observarea alegerilor, monitorizarea rezultatelor misiunilor UE de observare a alegerilor și construirea capacității parlamentare prin intermediul Biroului său de promovare a democrației parlamentare (BPDP), ce pot aduce o contribuție la efortul de creare a capacității instituționale și administrative a parlamentelor noilor democrații emergente, prin oferirea de consiliere, formare profesională, stagii, schimburi de bune practici și construirea unor rețele de contacte; subliniază, de asemenea, importanța implicării adunărilor parlamentare cum ar fi Adunarea ACP-UE, EUROLAT, EUROMED și EURONEST;
20. încurajează delegațiile Comisiei să acționeze în parteneriat cu Biroul de promovare a democrației parlamentare în analizarea sau inițierea de programe de sprijin parlamentar;
21. recomandă introducerea unui plan de acțiune în concluziile Consiliului din noiembrie, iar progresele înregistrate să fie raportate până la sfârșitul lui 2010;
22. încredințează președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și statelor membre.