PROPUNERE DE REZOLUŢIE referitoare la violențele din Republica Democratică Congo
9.12.2009
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Nirj Deva, Jan Zahradil, Tomasz Piotr Poręba, Adam Bielan, Michał Tomasz Kamiński, Paweł Robert Kowal, Ryszard Czarnecki în numele Grupului ECR
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0187/2009
B7‑0195/2009
Rezoluția Parlamentului European referitoare la violențele din Republica Democratică Congo
Parlamentul European,
– având în vedere concluziile Consiliului referitoare la PESA din 17 noiembrie 2009,
– având în vedere concluziile Consiliului Uniunii Europene privind situația din Republica Democratică Congo (RDC) din 11 noiembrie 2008,
– având în vedere Rezoluția sa din 23 octombrie 2008 privind Republica Democratică Congo: confruntările din zonele de la frontiera de est[1],
– având în vedere Rezoluția sa din 21 februarie 2008 cu privire la Kivu de Nord[2],
– având în vedere Rezoluția sa din 17 ianuarie 2008 privind situația din Republica Democratică Congo și violul - crimă de război[3], și rezoluțiile sale precedente privind încălcările drepturilor omului în RDC,
– având în vedere Rezoluția sa din 15 noiembrie 2007 privind răspunsul UE la situații de fragilitate în țările în curs de dezvoltare[4],
– având în vedere Rezoluția Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE din 22 noiembrie 2007 privind situația din Republica Democratică Congo, în special în partea de est a țării, și impactul acesteia asupra regiunii,
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 25 octombrie 2007 intitulată „Către un răspuns al UE la situațiile de fragilitate - intervenția în medii dificile pentru dezvoltare durabilă, stabilitate și pace” (COM(2007)0643) și documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei (SEC(2007)1417),
– având în vedere Rezoluția 60/1 a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite din 24 octombrie 2005 privind rezultatele reuniunii mondiale la nivel înalt din 2005, în special punctele 138-140 ale acesteia privind responsabilitatea de a proteja populația,
– având în vedere concluziile reuniunii la nivel înalt a Comunității de Dezvoltare a Africii de Sud prin care aceasta a declarat că este pregătită să trimită trupe pentru menținerea păcii în Kivu de Nord „dacă este necesar”,
– având în vedere declarația Consiliului din 10 octombrie 2008 cu privire la situația din partea de est a RDC,
– având în vedere raportul misiunii Comisiei pentru dezvoltare în Kivu de Nord din 2008,
– având în vedere Acordul european privind ajutorul umanitar semnat la 18 decembrie 2007,
– având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât estul Republicii Congo este de mulți ani o regiune caracterizată prin tensiuni etnice, interese comerciale divergente, dispute teritoriale și politici regionale care sunt soluționate cu forța armelor;
B. întrucât de la începuturile perioadei de violență milioane de persoane au fost strămutate sau ucise sau se crede că au murit datorită rănilor provocate de gloanțe, alte sute de mii fiind mutilate, bătute sau jefuite de grupuri înarmate;
C. întrucât violul a devenit o armă de război, aceste acte fiind comise de rebeli, de membri ai armatei regulate congoleze și de civili;
D. întrucât există rapoarte conform cărora atât trupe ale RDC, cât și luptători aparținând Forțelor Democratice pentru Eliberarea Rwandei (FDER) fac parte din rețele criminale implicate în exploatarea și vânzarea aurului și mineralelor pentru arme în regiunea de est a RDC;
E. întrucât grupurile rebele conduse de FDER beneficiază de o rețea vastă și complexă de susținători în domeniul politic și financiar în regiune și în întreaga lume;
F. întrucât recrutarea copiilor soldați în regiunea estică a RDC a crescut considerabil după escaladarea conflictului;
G. întrucât misiunea ONU de menținere a păcii din RDC (MONUC) este cea mai mare din lume, costând în jur de 1.4 miliarde USD pe an, implicând un total de 20.000 de soldați, prezenți în special în Kivu de Sud și de Nord;
H. întrucât în ciuda mandatului acordat în temeiul capitolului VII din Carta Organizației Națiunilor Unite de a proteja civilii în mod prioritar, MONUC nu și-a îndeplinit misiunea cu succes;
I. întrucât ONU a suspendat recent asistența logistică și sprijinul operațional acordate armatei congoleze datorită unor alegații conform cărora trupele acesteia au ucis zeci de civili, inclusiv femei și copii, în districtul Kivu de Nord între mai și septembrie 2009;
J. întrucât operațiunile militare recente nu au reușit să neutralizeze FDER și au exacerbat criza umanitară, ducând la masacre extinse și la abuzuri ale drepturilor omului;
K. întrucât în momentul de față situația de pe teren este dezastruoasă;
1. își exprimă profunda preocupare față de continuarea violențelor în RDC, atât sub conducerea grupărilor armate cât și a armatei congoleze, astfel cum precizează Raportorul special al ONU privind execuțiile extrajudiciare; este, de asemenea, preocupat de două rapoarte recente ale Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului privind încălcări grave ale drepturilor omului și încălcări ale dreptului internațional umanitar în RDC;
2. solicită tuturor părților implicate să înceteze ostilitățile și cere comunității internaționale să depună eforturi sporite pentru a restabili pacea în regiune;
3. solicită ca toate grupările înarmate, în special FDER și Armata de Rezistență a Domnului (LRA), să depună imediat armele și să înceteze atacurile împotriva populației civile; de asemenea, solicită ca toate părțile la acordurile din 23 martie 2009 să respecte armistițiul și să-și pună angajamentele în aplicare cu eficiență și de bună credință;
4. condamnă actele de violență, cazurile de violare a drepturilor omului și abuzurile comise în Kivu, în special violența de natură sexuală și recrutarea de copii-soldați de către miliții și subliniază importanța de a aduce vinovații în fața justiției;
5. îndeamnă, în acest sens, ca toți actorii să intensifice lupta împotriva impunității și să reinstituie statul de drept, în special în contextul combaterii violării femeilor și fetelor și al recrutării copiilor-soldați; solicită guvernului RDC să asigure tragerea la răspundere a celor care se fac vinovați de încălcarea drepturilor omului și a legilor umanitare internaționale și o colaborare deplină cu Tribunalul Penal Internațional;
6. își exprimă preocuparea gravă în legătură cu implicarea MONUC alături de armata congoleză în operațiunea „Kimia II” și cu relatările recente potrivit cărora MONUC ar fi implicată în atrocități; recunoaște, totuși, că prezența MONUC este în continuare necesară și face un apel să nu se precupețească niciun efort pentru a permite acestuia să își ducă la îndeplinire în totalitate mandatul, pentru a-i proteja pe cei amenințați; în această privință, invită Consiliul să joace un rol decisiv în garantarea susținerii MONUC de către Consiliul de Securitate al ONU prin consolidarea capacităților operaționale ale acestuia și definirea mai clară a celor 41 de priorități actuale ale sale;
7. solicită Consiliului să continue să acorde sprijin acțiunilor UE în RDC, pentru a contribui la prevenirea și abordarea cazurilor de încălcare a drepturilor omului; solicită EUSEC RD Congo să se concentreze mai îndeaproape asupra sprijinirii eforturilor de combatere a impunității în cazul săvârșirii de infracțiuni, în special în cazul actelor de violență de natură sexuală și a celor pe criterii de gen comise de forțele de securitate, precum și în cazul recurgerii la copiii-soldați;
8. își exprimă preocupările profunde față de condițiile de viață ale civililor aflați în mijlocul conflictului și îndeamnă toate părțile să permită trecerea în condiții de siguranță a asistenților umanitari și a ajutoarelor;
9. ia act de faptul că un număr ridicat de locuitori din regiune au fost strămutați în propria țară ca urmare a luptelor și solicită țărilor în cauză să coopereze cu organizațiile umanitare și cele de binefacere pentru a reduce suferința populației;
10. solicită reînceperea dialogului care a dus la crearea Programului Amani pentru securitate, pacificare, stabilitate și reconstrucție a regiunilor Kivu;
11. este în continuare preocupat de traficul ilegal de minerale și de alte resurse naturale practicat de grupările rebele în estul RDC; solicită Consiliului și Comisiei să insiste în cadrul convorbirilor cu guvernele RDC și ale țările învecinate asupra implementării unor sisteme eficace de trasabilitate și atestare a originii resurselor naturale;
12. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru politica externă și de securitate comună, guvernelor și parlamentelor statelor membre, instituțiilor Uniunii Africane, Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, Secretarului general adjunct al Organizației Națiunilor Unite pentru problemele umanitare și coordonatorului pentru situații de urgență, Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, Consiliului Organizației Națiunilor Unite pentru drepturile omului, precum și parlamentelor și guvernelor regiunii Marilor Lacuri.
- [1] Texte adoptate la acea dată, P6_TA(2008)0526.
- [2] Texte adoptate la acea dată, P6_TA(2008)0072.
- [3] Texte adoptate la acea dată, P6_TA(2008)0022.
- [4] Texte adoptate la acea dată, P6_TA(2007)0540.