PROPUNERE DE REZOLUŢIE referitoare la situaţia societăţii civile şi a minorităţilor naţionale din Belarus

4.3.2010

depusă pe baza declaraţiilor Consiliului European şi ale Comisiei
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Helmut Scholz, Jiří Maštálka în numele Grupului GUE/NGL

B7‑0162/2010

Rezoluţia Parlamentului European referitoare la situaţia societăţii civile şi a minorităţilor naţionale din Belarus

Parlamentul European,

–   având în vedere rezoluţiile sale anterioare referitoare la Belarus,

–   având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât 20% din populaţia belarusă este formată din 130 de naţionalităţi, inclusiv ruşi (11%), polonezi (3,9%), ucraineni (2,4%), precum şi armeni, tătari, romi, lituanieni, azeri, moldoveni, germani, georgieni etc.; întrucât fiecare dintre aceste naţionalităţi se bucură de drepturi legale de conservare şi dezvoltare a limbii, culturii, obiceiurilor şi tradiţiilor sale;

B.  întrucât Uniunea Polonezilor din Belarus (UPB) a fost creată în 1990; întrucât, pe lângă această organizaţie, există şi alte asociaţii poloneze în Belarus; întrucât există 12 ziare şi reviste în limba polonă şi două şcoli poloneze (în Hrodna şi Valkavysk);

C. întrucât, în urma conflictelor din 2005 privind alegerea unui nou lider al Uniunii Polonezilor, asociaţia s-a divizat în două ramuri: cea iniţială, condusă de Borys (UPB-B) şi o alta nouă, condusă de Stanislav Siemaszko (UPB-S); întrucât autorităţile belaruse au permis înregistrarea doar a UPB-S; întrucât guvernul polonez a recunoscut UPB-B ca unic reprezentant legal al etniei poloneze din Belarus;

D. întrucât, la 8 februarie, responsabili judiciari belaruşi au descins la Casa Polonă din Ivyanets, aducând acuzaţia că o facţiune a Uniunii Polonezilor din Belarus a preluat casa în mod ilegal; întrucât doar câteva zile mai târziu, la 17 februarie, un tribunal belarus a hotărât că sediul organizaţiei trebuie să fie retrocedat UPB-S; întrucât liderul Uniunii Polonezilor din Belarus, Angelika Borys, şi aproximativ 40 de alţi militanţi au fost arestaţi în timp ce se îndreptau către o manifestaţie în Valozhyn, dar apoi eliberaţi;

E.  întrucât aceste evenimente au condus la escaladarea tensiunilor între Polonia şi Belarus; întrucât, la 9 februarie 2010, Polonia şi-a retras ambasadorul din Belarus şi întrucât,de atunci, ameninţă să împiedice progresele legate de relaţiile dintre UE şi Belarus şi să facă presiuni asupra FMI să îngheţe ajutorul acordat acestei ţări ca urmare a măsurilor represive luate împotriva populaţiei de etnie poloneză;

F.  întrucât situaţia drepturilor civile şi democratice din Belarus rămâne nesatisfăcătoare; întrucât, în 2009, s-au înregistrat unele progrese, inclusiv distribuirea publică a trei publicaţii independente, înregistrarea unui post de radio şi a unei organizaţii neguvernamentale, precum şi eliberarea tuturor prizonierilor politici;

G. întrucât Belarus este singura ţară din Europa care continuă să aplice pedeapsa capitală; întrucât cel puţin doi oameni au fost condamnaţi la moarte în 2009,

1.  regretă profund politizarea şi internaţionalizarea conflictelor legate de Uniunea Polonezilor din Belarus; consideră că aceasta nu este o problemă care ţine de minorităţi, ci o problemă internă a uneia dintre organizaţiile minoritare din Belarus care poate fi rezolvată numai de organizaţia respectivă;

2.  îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la tensiunile dintre Polonia şi Belarus şi invită ambele ţări să reia imediat dialogul privind toate chestiunile de interes bilateral;

3.  insistă asupra dezvoltării în continuare a relaţiilor constructive dintre UE şi Belarus în 2009; consideră că Parlamentul European ar trebui să sprijine această politică prin stabilirea unor relaţii interparlamentare normale; consideră că acesta este cadrul potrivit pentru un dialog exhaustiv privind chestiuni de interes comun, inclusiv acele chestiuni în care partenerii au opinii radical diferite;

4.  doreşte ca Parteneriatul estic să ia forma unui proiect între parteneri egali; insistă asupra faptului că participarea la Adunarea interparlamentară EURONEST ar trebui convenită pe baza consensului tuturor parlamentelor participante, fără discriminare de nicio parte;

5.  constată că sunt necesare măsuri suplimentare pentru respectarea standardelor democratice şi a criteriilor OSCE privind alegerile, printre care:

-    respectarea libertăţii de exprimare, de asociere şi de întrunire;

-    eliberarea tuturor deţinuţilor politici aflaţi încă în detenţie;

-    crearea unor condiţii favorabile pentru desfăşurarea activităţii partidelor politice, a ONG-urilor şi a mijloacelor de comunicare în masă independente;

-    modificări ale legislaţiei electorale în conformitate cu recomandările OSCE/BIDDO;

6.  condamnă ferm aplicarea recurentă a pedepsei capitale în Belarus şi subliniază faptul că aceasta vine în contradicţie cu declaraţiile autorităţilor belaruse din ultimii ani, care indicau că vor restrânge treptat utilizarea pedepsei capitale; invită Republica Belarus să introducă un moratoriu privind aplicarea pedepsei capitale în vederea abolirii acesteia; se aşteaptă ca acest aspect să fie abordat în mod corespunzător în cadrul recent instituitului dialog privind drepturile omului dintre Belarus şi UE;

7.  încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, parlamentelor şi guvernelor statelor membre, Secretarului General al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Adunărilor Parlamentare ale OSCE şi Consiliului Europei, Secretariatului Comunităţii Statelor Independente, precum şi parlamentului şi guvernului din Belarus.