Propunere de rezoluţie - B7-0245/2010Propunere de rezoluţie
B7-0245/2010

PROPUNERE DE REZOLUŢIE referitoare la Regulament general de exceptare pe categorii în sectorul autovehiculelor

28.4.2010

depusă pe baza întrebărilor cu solicitare de răspuns oral O‑0047/2010 [ECON] şi O‑0044/2010 [IMCO]
în conformitate cu articolul 115 alineatul (5) din Regulamentul de procedură

Sharon Bowles în numele Comisiei pentru afaceri economice şi monetare

Procedură : 2010/2636(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B7-0245/2010

B7‑0245/2010

Rezoluţia Parlamentului European referitoare la Regulament general de exceptare pe categorii în sectorul autovehiculelor

Parlamentul European,

–   având în vedere articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolul 101 alineatele (1) şi (3), articolul 103 alineatul (1) şi articolul 105 alineatul (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (denumit în continuare „TFUE”),

–   având în vedere Regulamentul nr. 19/65/CEE al Consiliului din 2 martie 1965 privind aplicarea articolului 85 alineatul (3) din tratat anumitor categorii de acorduri și practici concertate[1],

–   având în vedere Directiva 86/653/CEE a Consiliului din 18 decembrie 1986 privind coordonarea legislației statelor membre referitoare la agenții comerciali independenți[2],

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2790/1999 al Comisiei din 22 decembrie 1999 privind aplicarea articolului 81 alineatul (3) din tratat categoriilor de acorduri verticale şi practici concertate[3] (regulament general de exceptare pe categorii cu privire la acordurile verticale, denumit în continuare „RGEC”),

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1400/2002 al Comisiei din 31 iulie 2002 privind aplicarea articolului 81 alineatul (3) din tratat categoriilor de acorduri verticale şi practici concertate în sectorul autovehiculelor[4] (Regulamentul general de exceptare pe categorii în sectorul autovehiculelor, denumit în continuare „RECAV”),

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 iunie 2007 privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce priveşte emisiile provenind de la vehiculele uşoare pentru pasageri şi de la vehiculele uşoare comerciale (Euro 5 şi Euro 6) şi privind accesul la informaţiile referitoare la repararea şi întreţinerea vehiculelor[5], şi Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului privind omologarea de tip a autovehiculelor şi a motoarelor cu privire la emisiile provenite de la vehicule grele (Euro VI) şi accesul la informaţii privind repararea şi întreţinerea vehiculelor[6],

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2790/1999 al Comisiei din 22 decembrie 1999 privind aplicarea articolului 81 alineatul (3) din tratat categoriilor de acorduri verticale şi practici concertate (noul regulament general de exceptare pe categorii cu privire la acordurile verticale, denumit în continuare „RGEC”), publicat pe site-ul Comisiei la 28 iulie 2009,

–   având în vedere proiectul de regulament al Comisiei privind aplicarea articolului 81 alineatul (3) din tratat categoriilor de acorduri verticale și practici concertate în sectorul autovehiculelor (noul regulament general de exceptare pe categorii în sectorul autovehiculelor, denumit în continuare „RECAV”), publicat pe site-ul Comisiei la 21 decembrie 2009,

–   având în vedere Cartea Verde a Comisiei Europene privind restricţiile verticale[7],

–   având în vedere broşura explicativă a Comisiei cu privire la distribuţia şi serviciile de reparare a autovehiculelor în Uniunea Europeană,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei – Orientări privind aplicarea articolului 81 alineatul (3) din tratat[8],

–   având în vedere proiectul de comunicare a Comisiei - Orientări privind restricţiile verticale, publicat spre consultare pe site-ul Comisiei la 28 iulie 2009,

–   având în vedere proiectul de comunicare a Comisiei - Orientări suplimentare privind restricţiile verticale în acordurile pentru vânzarea şi repararea autovehiculelor şi pentru distribuirea de piese de schimb pentru autovehicule, publicat spre consultare pe site-ul Comisiei la 21 decembrie 2009

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 25 iunie 2008 intitulată „Gândiţi mai întâi la scară mică”- Un „Small Business Act ” pentru Europa (COM(2008)394),

–   având în vedere „Raportul Comisiei de evaluare a funcţionării Regulamentului (CE) nr. 1400/2002 în ceea ce priveşte distribuţia autovehiculelor şi serviciile de reparaţii ale acestora” şi documentele de lucru de însoţire, publicate pe site-ul Comisiei în mai 2009 (denumit în continuare „raportul de evaluare”),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 22 iulie 2009 privind „Viitorul cadru legislativ în domeniul concurenței aplicabil sectorului autovehiculelor” (COM (2009)388) şi de documentele de lucru care o însoţesc,

–   având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European din 18 martie 2010 privind Comunicarea Comisiei intitulată „Viitorul cadru legislativ în domeniul concurenței aplicabil sectorului autovehiculelor” (INT/507 - CESE 444/2010),

–   având în vedere contribuţiile trimise de diferite părţi interesate Comisiei în timpul perioadelor de consultări publice şi publicate pe site-ul Comisiei, precum şi poziţiile exprimate de către părţile interesate în cadrul reuniunii comune a comisiilor ECON şi IMCO la 19 octombrie 2009 şi în cadrul atelierului comisiei ECON de la 12 aprilie 2010 cu privire la RECAV,

–   având în vedere Rezoluţia sa din 30 mai 2002 referitoare la Regulamentul Comisiei privind aplicarea articolului 81 alineatul (3) din tratat categoriilor de acorduri verticale şi practici concertate în sectorul autovehiculelor (Regulament general de exceptare pe categorii în sectorul autovehiculelor(2002/2046(INI))[9],

–   având în vedere Rezoluţia sa din 15 ianuarie 2008 privind CARS 21: Un cadru competitiv de reglementare privind autovehiculele (2007/2120(INI))[10],

–   având în vedere Rezoluţia sa din 25 martie 2009 privind viitorul sectorului sectorul autovehiculelor[11],

–   având în vedere Rezoluţia sa din 9 martie 2010 referitoare la raportul privind politica în domeniul concurenţei pentru anul 2008 (2009/2173(INI))[12],

–   având în vedere articolul 115 alineatul (5) şi articolul 110(2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât acordurile de distribuţie sunt reglementate la nivelul UE prin intermediul a două cadre juridice distincte, şi anume, pe de o parte, o directivă care prevede coordonarea legislaţiilor naţionale în ceea ce priveşte acordurile de reprezentare comercială (Directiva 86/653/CEE, aşa-numita directivă privind agenţiile comerciale) şi, pe de altă parte, două regulamente de exceptare pe categorii, în contextul legislaţiei din domeniul concurenţei în ceea ce priveşte acordurile de distribuţie verticale (actuale RGEC şi actualul RECAV);

B.  întrucât în 1999 Comisia a definit în actualul RGEC o categorie de acorduri verticale pe care le consideră ca satisfăcând în mod normal condiţiile prevăzute la articolul 101 alineatul (3) TFUE pentru exceptarea de la interdicţia clauzelor şi practicilor anticoncurenţiale;

C. întrucât sectorul autovehiculelor a făcut obiectul unui cadru de reglementare specific de concurenţă încă de la mijlocul anilor optzeci;

D. întrucât în 2002 Comisia a considerat că sectorul autovehiculelor nu ar trebui să fie introdus în cadrul regimului actual RGEC, deoarece încă erau necesare dispoziţii specifice care să abordeze aspectele speciale de concurenţă pe care le identificase în acest sector, şi anume o situaţie de oligopol pe piaţa auto europeană; întrucât încă de la acea dată Comisia era preocupată de faptul că concurenţa dintre producătorii de automobile era scăzută;

E.  întrucât Comisia a decis, ca urmare, să o adopte în actualul RECAV reguli mai stricte pentru acest sector, în special praguri speciale pentru cota de piaţă şi restricţii şi condiţii suplimentare mai stricte;

F.   întrucât domeniul de aplicare al RECAV actual cuprinde trei pieţe de produse diferite: (a) autovehicule noi (piaţa primară); (b) piese de schimb pentru autovehicule (piaţa pieselor de schimb); şi (c) servicii de reparaţie şi întreţinere (piaţa pieselor de schimb); întrucât autovehiculele includ atât autoturisme şi vehicule comerciale;

G. întrucât atât RGECA actual, cât şi RECAV vor expira la 31 mai 2010; întrucât Comisia a lansat procesul de revizuire a ambelor regulamente şi a orientărilor aferente acestora;

H. întrucât Comisia consideră acum că pieţele pentru vânzarea de noi autovehicule sunt foarte competitive şi că nivelurile de concentrare sunt în scădere; întrucât Comisia consideră, de asemenea, că în această piaţă obstacolele în calea elementelor noi sunt scăzute şi că a existat o creştere rapidă a elementelor noi provenite din Asia de Est, generată de o politică agresivă în ceea ce priveşte stabilirea preţurilor;

I.   întrucât Comisia constată că, în consecinţă, preţurile cu amănuntul pentru autoturisme sunt în continuă scădere; întrucât, pe de altă parte, Comisia constată că concurenţa pe pieţele de reparaţie şi întreţinere este încă foarte limitată şi că preţurile sunt foarte mari pentru anumite tipuri de piese de schimb;

J.   întrucât Comisia consideră că o exceptare specială pe categorii pentru cumpărarea şi vânzarea de autovehicule noi (piaţa primară) nu mai este necesară şi că noul RGECA se va aplica pieţei primare după o prelungire de 3 ani; întrucât actualul RECAV va continua să se aplice pieţei primare până la 31 mai 2013;

K. întrucât Comisia propune, de asemenea, să se adopte orientări specifice de interpretare şi aplicare în sectorul autovehiculelor, atât pentru piaţa primară, cât şi pentru piaţa pieselor de schimb;

L.  întrucât pentru piaţa pieselor de schimb (piese de schimb pentru autovehicule, servicii de reparaţii şi întreţinere), Comisia propune adoptarea unui regulament special de exceptare pe categorii, noul RECAV;

M. întrucât nu se poate nega faptul că marea majoritate a întreprinderilor de comercializare şi reparare a autovehiculelor şi-au exprimat grava îngrijorare cu privire la riscul unei suspendări temporare sau a unui prelungiri pe termen scurt a actualului RECAV, întrucât aceasta va conduce la deteriorarea echilibrului de puteri dintre producători şi restul lanţului sectorului autovehiculelor şi va fi avantajoasă numai unui număr restrâns de producători de vehicule;

N. întrucât mai mulţi reprezentanţi ai pieţei pieselor de schimb, ai sectorului serviciilor de întreţinere şi ai sectorului serviciilor de reparaţii şi-au exprimat sprijinul faţă de a adoptarea unui nou ansamblu de norme pentru piaţa pieselor de schimb ca un important pas înainte în comparaţie cu actualul RECAV;

O. întrucât actuala piaţă primară şi actuala piaţă a pieselor de schimb nu se exclud reciproc, iar viabilitatea comercială a multor dealeri depinde de flexibilitatea de a vinde şi a repara vehicule;

P.  întrucât în prezent UE se confruntă cu o criză financiară şi economică excepţională şi cu un nivel ridicat al şomajului; întrucât UE ar trebui să promoveze o economie de piaţă socială competitivă şi să urmărească reducerea sărăciei; întrucât industria autovehiculelor din Europa reprezintă un sector-cheie al economiei europene, contribuind la crearea de locuri de muncă, inovare şi competitivitatea întregii economii; întrucât acest sector a fost afectat în mod deosebit de actuala criză şi a beneficiat de intervenţiile statului în mai multe state membre;

Q. întrucât dispoziţiile privind mărcile multiple se aplică distribuţiei vânzărilor sub acelaşi acoperiş, în showroom-uri separate în aceeaşi zonă sau la sedii diferite;

1.  salută deschiderea de către Comisie a mai multor consultări publice în ceea ce priveşte revizuirea RECAV şi REGC; salută faptul că Comisia a prezentat Parlamentului raportul de evaluare a aplicării actualului RECAV;

2.  încurajează Comisia să colaboreze e proactiv în spiritul deschiderii şi transparenţei cu Parlamentul şi să îl informeze şi să îi transmită documente legislative, prelegislative şi nelegislative încă de la începutul demersurilor, conform asigurărilor oferite de Comisarul Almunia în cadrul audierii sale ca şi comisar desemnat;

3.  subliniază faptul că o astfel de abordare ar permite o dezbatere aprofundată între deputaţii parlamentari şi ar conduce la creşterea legitimităţii democratice a deciziei Comisiei;

4.  invită Comisia să specifice în mod clar ce contribuţii din partea părţilor interesate intenţionează să încorporeze în regulamentul final - dacă intenţionează - pentru a asigura redactarea transparentă a RECAV şi RGEC finale;

5.  subliniază faptul că este necesar să se stabilească condiţii generale pentru ca sectorul autovehiculelor din UE, incluzând atât producătorii de vehicule, cât şi producătorii de piese de vehicule, să devină sustenabil şi să poată rămâne eficient din punct de vedere economic şi în prim-planul inovării tehnologice, ecologice şi sociale; subliniază importanţa de a se găsi un echilibru între cerinţele de concurenţă şi proprietate intelectuală, atât pe piaţa internă, cât şi cu ţările terţe;

6.  consideră că noul RECAV ar trebui considerat ca elementul unei abordări integrate faţă de legislaţia în sectorul autovehiculelor;

7.  reaminteşte importanţa certitudinii juridice; prin urmare, solicită Comisiei să elaboreze Răspunsuri la întrebări frecvente sau o broşură explicativă pentru a explica mai detaliat noul cadru legislativ actorilor de pe piaţă:

8.  subliniază faptul că relaţiile dintre producători, pe de o parte, şi dealeri, furnizori de servicii şi alţi actori economici relevanţi din lanţul de aprovizionare a sectorului autovehiculelor, pe de altă parte, trebuie să fie analizate cu atenţie, luând în considerare forţa economică inegală a acestora ca şi parteneri comerciali;

9.  subliniază necesitatea de a garanta că IMM-urile din lanţul de aprovizionare a sectorului autovehiculelor pot beneficia de condiţii favorabile; evidenţiază importanţa adoptării unui cadru de reglementare solid, capabil să împiedice în mod efectiv orice abuz de poziţia dominantă şi să asigure că nu va creşte dependenţa IMM-urilor faţă de marii producători; reaminteşte importanţa IMM-urilor în calitatea lor de furnizori de locuri de muncă, îndeosebi într-o perioadă de criză economică şi de furnizori de proximitate, care răspund nevoilor populaţiei chiar şi în zone mai puţin populate;

10. nu este de acord cu eliminarea anumitor condiţii impuse de către RECAV actual pentru un contract, şi anume clauzele contractuale referitoare la vânzarea multimarcă, preavizul de reziliere, durata, arbitrarea litigiilor, litigiile şi transferarea activităţilor în cadrul reţelei; reaminteşte, în special, că necesitatea de a simplifica condiţiile privind transferurile de întreprinderi face parte din primul principiu al Legii întreprinderilor mici; atrage atenţia asupra riscului reprezentat de obligaţia mărcii unice pentru posibilitatea de a alege a consumatorilor şi independenţa dealerilor faţă de producători; se teme că aceste clauze pot face obiectul unor legi naţionale diferite în domeniul contractelor;

11. invită Comisia să garanteze că distribuitorii, inclusiv cei din sectorul autovehiculelor, beneficiază de acelaşi nivel de protecţie contractuală pe tot cuprinsul UE, la fel ca şi agenţii comerciali; consideră că acest lucru poate fi realizat prin modificarea Directivei 86/653/CEE şi prin extinderea parţială a domeniului său de aplicare pentru a include toate acordurile de distribuţie;

12. subliniază că este important, în special în perioade economice dificile să se permită alternative comerciale concrete la proprietate, precum leasing-ul, pentru a satisface nevoile de mobilitate ale persoanelor; prin urmare, îndeamnă Comisia să garanteze că noile RECAV şi RGEC stipulează condiţiile necesare, precum definiţia utilizatorului final, pentru a permite dezvoltarea unor astfel de alternative comerciale şi pentru a contribui la o concurenţă sănătoasă pe piaţa autovehiculelor;

13. nu este favorabil unui cod de conduită neobligatoriu care stabileşte obligaţiile reciproce dintre dealeri cu franciză şi furnizorii acestora, care nu va proteja efectiv interesele dealerilor faţă de constructori; orice Cod de conduită ar trebui însoţit de un mecanism de aplicare corectă, şi anume acces la o procedură de arbitraj corespunzătoare;

14. îşi exprimă temerea cu privire la faptul că această reformă nu va permite atingerea obiectivului Comisiei de a continua promovarea unei concurenţe eficiente pe piaţa pieselor de schimb prin abordarea chestiunilor legate de alegerea consumatorilor şi accesul efectiv al operatorilor independenţi de pe piaţă; subscrie la opinia Comisiei potrivit căreia condiţiile de concurenţă de pe piaţa pieselor de schimb din sectorul vehiculelor are şi consecinţe directe asupra siguranţei publice;

15. solicită Comisiei să menţină pragul de 30% pentru obligaţia de a achiziţiona piese de schimb, pentru a menţine libertatea reparatorilor autorizaţi de a cumpăra piese de schimb din alte surse decât producătorii vehiculului şi să evite, prin urmare, revenirea la furnizarea cvasicaptivă, care ar conduce la creşterea preţurilor la piesele de rezervă şi la scăderea activităţii altor furnizori de piese de schimb;

16. subliniază faptul că consumatorii europeni şi alţi utilizatori finali nu ar trebui să întâmpine niciun fel de obstacole la cumpărarea unei maşini la un preţ competitiv, chiar şi în cantităţi mari şi indiferent de sistemul de distribuţie ales de către furnizor, şi aceştia ar trebui să aibă posibilitatea de a alege unde şi cum sunt efectuate lucrările de reparaţie şi de întreţinere;

17. reaminteşte, în acest context, apelurile repetate ale Parlamentului privind vehicule mai ecologice şi declaraţiile preşedintelui Comisiei cu privire la ecologizarea economiei; consideră că vânzările multimarcă, precum şi accesul facil la servicii de reparaţie şi de întreţinere contribuie la realizarea obiectivului unor vehicule cu emisii mai scăzute prin compararea cu uşurinţă a vehiculelor la cumpărarea unei maşini şi prin vehicule care funcţionează în mod corespunzător; îşi reiterează solicitarea de a se investiga eficacitatea ajutoarelor de stat acordate sectorului autovehiculelor pentru „redresare ecologică”;

18. este preocupat de faptul că orientările propuse de Comisie pentru sectorul autovehiculelor nu sunt suficient de precise pentru a asigura că informaţiile tehnice sunt puse la dispoziţia comercianţilor independenţi în acelaşi format cuprinzător cu cel prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 715/2007 şi Regulamentul (CE) nr. 595/2009; în plus, invită Comisia să actualizeze definiţia pentru informaţiile tehnice pe baza progresului tehnologic şi să asigure accesul continuu la date actualizate privind serviciile şi piesele în formate electronice uşor accesibile;

19. invită Comisia să aplice noile norme pentru piaţa pieselor de schimb începând de la 1 iunie 2010, indiferent de soluţiile care urmează să fie adoptate în ceea ce priveşte vânzările de autovehicule noi;

20. invită Comisia să abordeze noi forme anticoncurenţiale de fidelizare a clienţilor, cum ar fi orice tip de servicii postvânzare condiţionate de efectuarea exclusivă a lucrărilor de reparaţie sau de întreţinere a unui vehicul în cadrul reţelei specifice mărcii;

21. invită Comisia să monitorizeze în mod regulat funcţionarea noului cadru juridic pentru sectorul automobilelor; în special, îndeamnă Comisia să efectueze o reevaluare completă a condiţiilor de concurenţă pe piaţa primară a autovehiculelor înainte de încheierea perioadei de prelungire, cu accent pe impactul anumitor clauze contractuale, cum ar fi vânzarea multimarcă, transferarea activităţilor şi pragul pentru piese de schimb, precum şi pe dispoziţiile codului de conduită propus; în acest sens, îndeamnă Comisia să lase deschise toate opţiunile de reglementare şi să ia măsurile corespunzătoare, inclusiv o nouă prelungire a unei părţi din regulamentul de exceptare a anumitor categorii de autovehicule sau revizuiri care trebuie aduse GBER, în cazul în care se constată că condiţiile de concurenţă, în special pe piaţa primară, s-au înrăutăţit considerabil;

22. subliniază că Parlamentul ar trebui să fie informat de către Comisie cu privire la orice adaptare a noului cadru juridic pe care ar putea să îl adopte ca urmare a monitorizării sale a pieţei şi că Parlamentul ar trebui să fie consultat în timp util înainte să se ia o astfel de decizie;

23. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului şi Comisiei, precum şi guvernelor şi parlamentelor statelor membre.