Propunere de rezoluţie - B7-0293/2010Propunere de rezoluţie
B7-0293/2010

PROPUNERE DE REZOLUŢIE referitoare la concluziile summitului UE-Rusia de la Rostov-on-Don din 31 mai – 1 iunie 2010

9.6.2010

depusă pe baza declaraţiilor Vicepreşedintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Heidi Hautala, Werner Schulz, Bart Staes, în numele Grupului Verts/ALE

Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B7-0293/2010
Texte depuse :
B7-0293/2010
Texte adoptate :

B7‑0293/2010

Rezoluţia Parlamentului European referitoare la concluziile summitului UE-Rusia de la Rostov-on-Don din 31 mai – 1 iunie 2010

Parlamentul European,

–   având în vedere rezoluţiile sale anterioare referitoare la Federaţia Rusă, în special rezoluţia din 17 septembrie 2009[1],

–   având în vedere rezoluţia sa din 17 septembrie 2009 referitoare la aspectele externe ale securităţii energetice[2],

–   având în vedere rezoluţia sa referitoare la summitul UE-Rusia de la Stockholm din 18 noiembrie 2009[3],

–   având în vedere Acordul de parteneriat şi cooperare UE-Rusia, care a intrat în vigoare în 1997 şi a expirat la sfârşitul anului 2007,

–   având în vedere consultările UE-Rusia pe tema drepturilor omului,

–   având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât relaţiile dintre UE şi Rusia stagnează, în ciuda interdependenţei din ce în ce mai mari din punct de vedere comercial şi economic a acestora, din cauza neînţelegerilor şi a lipsei de încredere cu privire la chestiuni fundamentale de ordin politic şi economic, care au împiedicat cele două părţi să construiască un adevărat parteneriat strategic;

B.  întrucât, în ceea ce priveşte negocierile privind noul acord de înlocuire a Acordului de parteneriat şi cooperare (APC) care a expirat în 2007, s-au realizat puţine progrese semnificative;

C. întrucât există multe probleme care duc în continuare la întârzieri neprevăzute cu privire la foile de parcurs privind aplicarea celor patru spaţii comune;

D. întrucât aspectele legate de domeniul energetic au în continuare un rol central şi strategic în relaţiile dintre UE şi Rusia; întrucât decizia Rusiei de a-şi retrage semnătura de pe Tratatul privind Carta energiei (TCE) complică şi mai mult aceste relaţii, încetineşte negocierile cu privire la noul APC şi are efecte negative asupra dialogului pe tema energiei şi a viitoarelor progrese potenţiale;

E.  întrucât UE şi Rusia au adoptat la 1 iunie, la finalul summitului, o declaraţie comună referitoare la priorităţile noului Parteneriat pentru modernizare, destinat modernizării economiilor şi societăţilor ambelor părţi; întrucât o mare parte din aceste priorităţi sunt de natură economică, comercială şi de reglementare; întrucât coordonatorii ambelor părţi au primit sarcina de a elabora un plan de acţiune în vederea realizării primelor proiecte concrete;

F.  întrucât, în ciuda unei abordări mai favorabile a autorităţilor ruse, libertatea de exprimare, de asociere şi de întrunire sunt în continuare ameninţate în Rusia, iar iniţiativele şi activităţile apărătorilor drepturilor omului, ale organizaţiilor independente ale societăţii civile, ale oponenţilor politici, ale mijloacelor de comunicare în masă independente şi ale cetăţenilor de rând sunt adesea restricţionate sau împiedicate şi reprezintă o problemă deosebită în Caucazul de Nord;

G. întrucât, la 31 mai anul trecut, câteva mii de protestatari au manifestat în aproximativ 40 de oraşe din Rusia în favoarea articolului 31 din constituţie, care garantează libertatea de întrunire; întrucât, în timpul demonstraţiei din Moscova, unde s-a înregistrat o prezenţă neobişnuit de puternică a poliţiei, aproximativ 180 de demonstranţi au fost reţinuţi, unii bătuţi foarte rău şi apoi eliberaţi;

H. întrucât Sergei Magnitsky, un avocat anti-corupţie rus în vârstă de 37 de ani, care reprezenta Fondul Hermitage, a depus mărturie cu privire la un caz de corupţie în care fusese vorba de suma de 230 milioane USD şi în care fuseseră implicaţi ofiţeri din ministerul afacerilor interne rus, iar, ca răsplată, ofiţerii respectivi din ministerul afacerilor interne l-au arestat pe baza unor acuzaţii false o lună mai târziu şi l-au ţinut în arest timp de 12 luni, fără ca acesta să aibă parte de niciun proces; întrucât, după ce a refuzat să îşi retragă mărturia, acestuia nu i-au fost acordate servicii medicale care i-ar fi salvat viaţa şi nu a fost lăsat să doarmă, să se hrănească, să bea apă şi, prin urmare, a murit în arest la 16 noiembrie 2009;

I.   întrucât, în aprilie 2010, Grupul Helsinki din Moscova a solicitat anchetarea a cinci ofiţeri din ministerul afacerilor interne rus cu privire la comiterea unei crime, iar Comisia Helsinki din SUA a publicat o listă cu numele a 60 de funcţionari ruşi implicaţi în cazul de corupţie demascat de Sergei Magnitsky, în arestarea sa ilegală, în persecutarea, torturarea şi decesul acestuia în arest şi a solicitat sancţiuni cu privire la acordarea vizelor pentru SUA pentru funcţionarii respectivi, pentru persoanele aflate în întreţinerea lor şi pentru membrii familiilor acestora;

J.   întrucât energia reprezintă un instrument-cheie al politicii externe ruse; întrucât puternica dependenţă a UE de combustibilii fosili subminează dezvoltarea unei abordări echilibrate, coerente şi bazate pe valori faţă de Rusia; întrucât este extrem de important ca UE să adopte o poziţie comună şi să dea dovadă de o puternică solidaritate internă;

K. întrucât recenta semnare a noului Tratat de reducere a armelor strategice (Start) între Federaţia Rusă şi SUA, apropierea de neproliferare şi aspectele legate de Iran deschid calea spre un nou climat şi spre un dialog mai strâns cu Rusia privind probleme legate de securitate din Europa şi Orientul Mijlociu;

L.  întrucât pacea şi stabilitatea vecinilor comuni sunt atât în interesul Rusiei, cât şi al UE; întrucât ar trebui să se dezvolte un dialog deschis şi sincer cu privire la crizele din ţările respective, mai ales în ceea ce priveşte conflictele îngheţate şi decizia Rusiei de a face presiuni în legătură cu independenţa Abhaziei şi a Oseţiei de Sud şi de a introduce un regim de securitate în aceste regiuni;

M. întrucât, în calitate de membru al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi al Consiliului Europei, Federaţia Rusă s-a angajat să respecte libertatea de exprimare şi de întrunire,

1.  salută atitudinea deschisă şi constructivă de care au dat dovadă ambele părţi în cadrul summitului de la Rostov-on-Don, cu ocazia căruia s-a putut lansa parteneriatul pentru modernizare, şi speră că această cooperare reînnoită poate să îmbunătăţească relaţiile şi să transforme parteneriatul pragmatic actual într-un parteneriat adevărat, bazat pe valori, prin care să se poată soluţiona dezacordurile actuale privind anumite aspecte esenţiale;

2.  consideră că ideea de modernizare nu se poate limita la cooperarea economică şi la inovarea tehnologică, ci trebuie să continue cu un proces ambiţios de reforme interne, care să includă consolidarea instituţiilor democratice şi a unui sistem judiciar fiabil, respectarea statului de drept şi dezvoltarea liberă a unei adevărate societăţi civile;

3.  aşteaptă cu interes planul de acţiune privind realizarea primelor proiecte pe care coordonatorii vor începe să le elaboreze şi subliniază, în această privinţă, că promovarea unei economii durabile cu emisii reduse de carbon, creşterea eficienţei energetice şi combaterea schimbărilor climatice trebuie să reprezinte elemente fundamentale ale acestui plan; invită Comisia să informeze corespunzător Parlamentul European cu privire la elaborarea acestui plan;

4.  regretă că nouă runde de discuţii privind noul APC nu au avut rezultatele aşteptate şi invită părţile să depună toate eforturile pentru a facilita negocierile cu privire la un nou acord‑cadru de anvergură, bazat pe valori şi interese cu adevărat comune; invită autorităţile ruse să clarifice poziţia Rusiei cu privire la viitoarea uniune vamală cu Belarus şi Kazahstan, care ar putea reprezenta un obstacol în calea dezvoltării relaţiilor comerciale şi economice cu UE;

5.  atrage atenţia asupra faptului că foaia de parcurs pentru aplicarea celor patru spaţii comune ar trebui considerată drept un element-cheie în cadrul acestor negocieri şi solicită, în acest sens, Comisiei să prezinte o evaluare a prezentului APC pentru a verifica dacă potenţialul acestui acord a fost pe deplin exploatat şi pentru a stabili ce trebuie făcut în vederea evitării greşelilor şi a deficienţelor din trecut; solicită o revizuire a numărului mare de comisii comune, grupuri de lucru şi mecanisme de consultare ale celor două părţi în vederea raţionalizării şi eficientizării activităţii acestora;

6.  subliniază, din nou, că democraţia şi drepturile omului trebuie să se afle în centrul oricărui viitor acord cu Federaţia Rusă, mai ales în ceea ce priveşte elaborarea şi inserarea unei clauze eficiente şi operaţionale referitoare la drepturile omului, şi că natura şi consistenţa relaţiilor viitoare depind de respectarea şi de promovarea unor astfel de valori;

7.  salută ratificarea de către Rusia a celui de-al 14-lea Protocol la Convenția europeană a drepturilor omului şi confirmarea moratoriului asupra pedepsei cu moartea; solicită, în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului pronunţă o condamnare împotriva Federaţiei Ruse, ca autorităţile ruse să reia investigaţiile şi să revizuiască sistemul judiciar în vederea evitării altor încălcări a dreptului internaţional;

8.  ia act de lansarea evaluării consultărilor dintre UE şi Rusia privind drepturile omului, care ar trebui să se finalizeze până la finalul lunii iunie, şi solicită, din nou, accelerarea acestor consultări pentru ca acestea să devină mai eficiente şi mai orientate către obţinerea de rezultate, prin participarea ministerelor justiţiei şi al afacerilor interne ale Rusiei, precum şi a ministerului afacerilor externe din Bruxelles şi din Moscova şi prin implicarea deplină a Parlamentului European în toate etapele;

9.  consideră că reuniunile de informare organizate de Comisie cu actorii societăţii civile înaintea consultării oficiale cu privire la drepturile omului reprezintă un instrument important, care ar trebui să fie consolidat corespunzător, preluat şi în Rusia şi luat în considerare de către autorităţile ruse în vederea transformării lor într-un adevărat seminar juridic, la care să participe oameni de ştiinţă, reprezentanţi ai societăţii civile şi funcţionari ai ambelor părţi;

10. invită autorităţile ruse să pună capăt impunității în ceea ce privește violența împotriva apărătorilor drepturilor omului şi, mai ales, să facă din eliminarea climatului de teroare şi de ilegalitate din Caucazul de Nord o prioritate şi să protejeze şi să garanteze integritatea fizică a apărătorilor drepturilor omului, în conformitate cu instrumentele internaţionale şi regionale relevante în materie de drepturile omului; invită, în special, autoritățile ruse să adopte măsuri preventive de protecție în ceea ce privește apărătorii drepturilor omului, precum începerea investigațiilor de îndată ce orice amenințare la adresa acestora este adusă la cunoștința procurorilor și a sistemului judiciar;

11. susţine apelul comisarului pentru drepturile omului din Rusia, Vladimir Lukin, de începere a unor investigaţii în legătură cu acţiunile întreprinse în forţă de poliţie în ceea ce priveşte protestele de la 31 mai;

12. îndeamnă autorităţile judiciare ruse să grăbească investigaţiile cu privire la moartea lui Sergei Magnitsky; solicită o interdicţie de intrare în UE a celor 60 de funcţionari implicaţi în acest caz şi solicită agenţiilor UE de aplicare a legii să coopereze în vederea îngheţării conturilor bancare şi a altor active ale funcţionarilor ruşi în cauză în toate ţările membre UE;

13. deplânge îngrădirea altor drepturi fundamentale şi constituţionale cu privire la libertatea religioasă, unele minorităţi religioase neputând să îşi practice liber religiile;

14. subliniază că lupta împotriva terorismului nu trebuie să ducă la îngrădirea şi mai puternică a drepturilor civile fundamentale; îşi exprimă, în această privinţă, profunda îngrijorare cu privire la posibilul viitor abuz în legătură cu un proiect de modificare a legii privind FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei), care dă FSB puterea de a lua „măsuri preventive” împotriva persoanelor suspectate că ar fi implicate în activităţi extremiste;

15. salută decizia de trecere la o etapă operaţională şi practică cu privire la dialogul privind liberalizarea vizelor, subliniază însă că realizările în acest domeniu vor depinde de progresele concrete înregistrate cu privire la respectarea statului de drept şi de aplicarea normelor fundamentale în materie de drepturile omului;

16. invită, în acest sens, autorităţile ruse să combată comportamentul arbitrar şi să nu folosească aparatul judiciar în scopuri politice; solicită, în special, să se îmbunătăţească tratamentul în cazul personalităţilor aflate în arest, Michail Khodorkovski şi Platon Lebedev, să li se garanteze acestora procese echitabile şi corecte şi să se pună capăt persecuţiilor pe motive politice;

17. regretă lipsa unei adevărate politici europene comune în materie de securitate energetică, ceea ce duce la o abordare necoordonată a UE faţă de Rusia; subliniază că semnarea acordurilor energetice bilaterale de către statele membre poate submina interesele şi pune sub semnul întrebării proiectele prioritare strategice ale UE ca un întreg, precum şi pe cele ale altor state membre; subliniază, în acest sens, că dependenţă energetică ridicată a UE faţă de Federaţia Rusă subminează puternic coerenţa, caracterul convingător şi durabilitatea politicii sale externe comune;

18. subliniază că aprofundarea relaţiilor dintre ţările estice vecine şi UE nu reprezintă o alternativă pentru înlocuirea unor relaţii sănătoase şi de bună vecinătate între aceste ţări şi Moscova şi invită, în acest sens, Rusia să adopte o abordare pozitivă şi constructivă faţă de Parteneriatul estic;

19. regretă lipsa de progrese cu privire la conflictele îngheţate; deplânge, în această privinţă, decizia anunţată de serviciul de frontieră al FSB de a construi o infrastructură de frontieră modernă şi de a ridica un şir neîntrerupt de bariere între Oseţia de Sud şi Georgia cu scopul de a separa şi de a izola şi mai mult provincia georgiană de Tbilisi; invită autorităţile ruse să respecte pe deplin „acordul în şase puncte” încheiat la 12 august 2008, care permite Misiunii de monitorizare a UE (MMUE Georgia) accesul nelimitat în cele două teritorii separatiste;

20. ia act de propunerea Merkel-Medvedev de înfiinţare a unei comisii de securitate UE-Rusia în vederea realizării mai multor progrese privind aspectele de securitate comună; este de părere că o astfel de iniţiativă la nivel înalt ar putea reprezenta baza pentru clarificarea propunerilor actuale în materie de securitate şi pentru evaluarea unei cooperări mai bune cu Organizația Tratatului Atlanticului de Nord;

21. salută iniţiativa mai multor întreprinderi germane din Rusia de a nu fi implicate în cazuri de corupţie şi invită autorităţile ruse să susţină această iniţiativă prin măsuri intensificate de luptă împotriva corupţiei luate la nivel naţional pentru a crea un mediu mai propice investiţiilor străine;

22. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și statelor membre, precum și guvernului și parlamentului Federației Ruse și Consiliului Europei.