PROPUNERE DE REZOLUŢIE privind formarea judiciară - Programul de la Stockholm
9.6.2010
în conformitate cu articolul 115 alineatul (5) din Regulamentul de procedură
Tadeusz Zwiefka în numele Grupului PPE
Bernhard Rapkay în numele Grupului S&D
Diana Wallis în numele Grupului ALDE
Eva Lichtenberger în numele Grupului Verts/ALE
Francesco Enrico Speroni în numele Grupului EFD
B7‑0294/2010
Rezoluţia Parlamentului European referitoare la formarea judiciară - Programul de la Stockholm
Parlamentul European,
– vând în vedere articolele 81 şi 82 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,
– având în vedere Comunicarea Comisiei privind un plan de acţiune pentru punerea în aplicare a Programului de la Stockholm[1],
– având în vedere Rezoluţia Parlamentului din 9 iulie 2008 referitoare la rolul judecătorului naţional în sistemul jurisdicţional al Uniunii Europene[2],
– având în vedere Rezoluţia Parlamentului din 25 noiembrie 2009 referitoare la Programul de la Stockholm[3],
– având în vedere întrebarea adresată Comisiei la 10 mai 2010 privind formarea judiciară - Planul de acţiune de la Stockholm (O-0063/2010 – B7-0306/2010),
– având în vedere articolul 115 alineatul (5) şi articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât la articolele 81 şi 82 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene se prevede adoptarea, prin procedură legislativă ordinară, a unor măsuri destinate să asigure „sprijinirea formării profesionale a magistraţilor şi a personalului din justiţie”;
B. întrucât, în cadrul Planului său de acţiune pentru punerea în aplicare a Programului de la Stockholm, Comisia a anunţat că va prezenta în 2011 o comunicare privind un plan de acţiune privind formarea europeană pentru toate profesiile din domeniul juridic, şi că va lansa, în perioada 2011-2012, proiecte-pilot referitoare la crearea unor programe de schimb de tip Erasmus pentru autorităţile judiciare şi pentru cei care lucrează în domeniul dreptului;
C. întrucât trebuie să se ţină seama de nevoile speciale ale magistraţilor în ceea ce priveşte formarea sub forma unor cursuri de familiarizare cu dreptul intern, dreptul comparativ şi dreptul european, precum şi de atenţia cu care trebuie organizate astfel de cursuri;
D. întrucât este extrem de dificil să se organizeze o formare pentru membrii organului judiciar având în vedere constrângerile legate de timpul şi disponibilitatea acestora, independenţa lor, precum şi faptul că aceste cursuri trebuie să fie adaptate nevoilor lor specifice în ceea ce priveşte aspectele juridice actuale;
E. întrucât aceste cursuri trebuie să aibă drept obiectiv, de asemenea, crearea unor canale de comunicare între participanţi şi, prin urmare, promovarea unei culturi judiciare europene bazate pe o înţelegere reciprocă, consolidând astfel încrederea reciprocă pe care se bazează sistemul de recunoaştere reciprocă a hotărârilor judecătoreşti;
F. întrucât, în pofida presiunii la care sunt supuse bugetele naţionale, statele membre deţin în continuare principala responsabilitate în ceea ce priveşte formarea judiciară şi trebuie să şi-o asume;
G. întrucât este, totuşi, esenţial să existe o finanţare europeană a acestor cursuri de formare judiciară destinate să promoveze cultura judiciară europeană;
H. întrucât o formare judiciară adecvată şi crearea unei culturi judiciare europene pot accelera procedurile juridice în cauzele transfrontaliere şi, prin urmare, pot contribui în mod semnificativ la îmbunătăţirea funcţionării pieţei interne în folosul atât al întreprinderilor, cât şi al cetăţenilor, şi pot facilita accesul la justiţie al cetăţenilor care îşi exercită dreptul la libera circulaţie;
I. întrucât Comisia ar trebui să inventarieze programele de formare şi instituţiile de pregătire naţionale în domeniul dreptului pentru a identifica, printre altele, cele mai bune practici din domeniu;
J. întrucât este necesar să se valorifice structurile şi reţelele existente, în special Reţeaua Europeană de Formare Judiciară şi Academia de Drept European şi întrucât, la stabilirea proiectelor-pilot de formare judiciară, este necesar să fie implicate Reţeaua de preşedinţi ai Curţilor Supreme de Justiţie ale UE, Reţeaua europeană de Consilii Superioare ale Magistraturii, Asociaţia Consiliilor de Stat şi a Jurisdicţiilor Administrative Supreme a Uniunii Europene şi Reţeaua Eurojustice a procurorilor generali europeni,
1. salută reacţia rapidă a Comisiei la sugestiile incluse în rezoluţia Parlamentului din 25 noiembrie 2009;
2. invită Comisia şi Consiliul să se asigure că Parlamentul este pe deplin implicat în concepţia şi adoptarea aranjamentelor privind formarea judiciară, în special a proiectelor-pilot prevăzute în planul de acţiune al Comisiei în temeiul articolelor 81 şi 82 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene;
3. consideră că proiectele-pilot propuse nu ar trebui să se reducă, în ceea ce priveşte magistraţii, la programe de schimb de tip Erasmus;
4. invită Comisia să demareze procedurile de consultare, în special a Parlamentului, în vederea concepţiei şi pregătirii în cel mai scurt timp a viitoarelor proiecte-pilot;
5. îndeamnă Comisia să prezinte, în cel mai scurt timp şi în cooperare cu statele membre reunite în cadrul Consiliului, propuneri pentru crearea unei reţele de organisme de formare judiciară în întreaga Uniune Europeană, acreditate să ofere magistraţilor, în mod stabil şi continuu, cursuri de familiarizare cu dreptul intern, dreptul comparativ şi dreptul internaţional;
6. invită Comisia să consulte Parlamentul cu privire la planuri separate de creare a unei instituţii care să aibă la bază structurile şi reţelele existente, în special Reţeaua Europeană de Formare Judiciară şi Academia de Drept European;
7. îndeamnă Comisia să prezinte în cel mai scurt timp propuneri concrete de finanţare a viitorului Plan de acţiune pentru formarea judiciară;
8. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Comisiei şi Consiliului.
- [1] COM(2010) 171.
- [2] P6_TA(2008)0352.
- [3] P7_TA-PROV(2009)0090.