PROPUNERE DE REZOLUŢIE referitoare la UE 2020
14.6.2010
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Guy Verhofstadt, Lena Ek în numele Grupului ALDE
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0348/2010
B7‑0351/2010
Rezoluţia Parlamentului European referitoare la UE 2020
Parlamentul European,
– având în vedere Consiliul European informal din 11 februarie 2010,
– având în vedere consultarea publică lansată de Comisie privind strategia UE 2020 şi rezultatul acesteia (SEC(2010)116),
– având în vedere evaluarea Strategiei de la Lisabona efectuată de Comisie (SEC (2010) 114),
– având în vedere documentul Consiliului European, intitulat „Şapte măsuri în vederea elaborării strategiei europene pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă”,
– având în vedere Rezoluţia sa din 10 martie 2010 referitoare la UE 2020[1],
– având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
OBSERVAŢII GENERALE
Strategia Europa 2020 ar trebui să se concentreze asupra creşterii economice durabile şi a creării de locuri de muncă şi să combată sărăcia şi excluziunea socială
1. consideră că statele membre ar trebui să îşi mărească performanţa economică introducând reforme structurale pentru a scădea cheltuielile publice, a reduce birocraţia, a spori implicarea cetăţenilor şi a promova responsabilizarea acestora, a încuraja antreprenoriatul şi inovarea, a crea o legislaţie mai favorabilă IMM-urilor şi a oferi oamenilor posibilitatea de a-şi maximiza potenţialul în loc să depindă de ajutorul social;
2. constată că şomajul este un aspect esenţial al dezbaterii actuale în contextul crizei; subliniază necesitatea de a crea pieţe ale muncii inclusive şi competitive prin sisteme de flexicuritate, care să ofere o mai mare flexibilitate angajatorilor şi să asigure, totodată, alocaţii de şomaj corespunzătoare pe termen scurt, combinate cu un sprijin activ pentru re‑angajabilitate în caz de pierdere a locului de muncă;
3. subliniază că conţinutul actual al strategiei Europa 2020, care cuprinde obiectivele de bază, propunerile emblematice, blocajele şi indicatorii, este foarte general; solicită, prin urmare, Comisiei să prezinte urgent planuri mai detaliate care să clarifice modul în care aceste iniţiative vor fi puse în aplicare cu succes; la rândul lor, aceste planuri detaliate ar trebui prezentate Parlamentului European în vederea aprobării;
4. ia act de faptul că lupta împotriva sărăciei şi excluziunii sociale reprezinte elemente-cheie şi regretă situaţia în care se află peste 80 de milioane de persoane care trăiesc sub pragul sărăciei, ceea care constituie un dezastru uman şi economic, şi subliniază necesitatea adoptării unei strategii ambiţioase de reducere a sărăciei şi excluziunii sociale;
În vederea realizării pieţei interne sunt necesare iniţiative mai curajoase
5. subliniază că o piaţă unică funcţională reprezintă instrumentul cel mai valoros al UE pe o scenă mondială competitivă; EU trebuie să o completeze cu o piaţă a muncii mai flexibilă şi mobilă şi, în domeniul sănătăţii, cu o adevărată mobilitate a pacienţilor între statele membre; subliniază că ar trebui creată o piaţă digitală internă;
6. subliniază că este nevoie de iniţiative mai curajoase în vederea realizării pieţei unice şi a acceptării acesteia de către cetăţeni;
7. salută raportul elaborat de Mario Monti la cererea preşedintelui Comisiei, raport care conţine propuneri interesante în vederea construirii unei pieţe interne mai puternice, a obţinerii unui consens în jurul acestei idei şi a concretizării unei astfel de pieţe interne;
8. solicită Comisiei să ia poziţie cu privire la propunerile din raport şi să prezinte, în consecinţă, Parlamentului iniţiative în acelaşi spirit;
9. consideră că, pentru a crea o adevărată piaţă internă, Comisia trebui să elaboreze un set clar de priorităţi politice prin adoptarea unui „act privind piaţa unică”, care să acopere atât iniţiativele legislative, cât şi pe ele nelegislative, vizând crearea unei economii sociale de piaţă extrem de competitive;
10. încurajează Comisia să intensifice punerea în aplicare a regulamentelor şi nu a directivelor, pentru a evita suprareglementarea şi problemele de transpunere în statele membre;
11. recomandă Comisiei să desfăşoare un exerciţiu independent de identificare a celor mai importante 20 de surse de nemulţumire şi frustrare legate de piaţa unică, cu care cetăţenii se confruntă zilnic, în special în ceea ce priveşte comerţul electronic, îngrijirea medicală transfrontalieră şi recunoaşterea reciprocă a calificărilor profesionale;
12. încurajează Comisia să înainteze o propunere pentru a introduce o „clauză de intrare în vigoare” (sunrise clause), care să garanteze că dispoziţiile legislative privind piaţa internă a UE intră în vigoare automat la un moment dat, în cazul în care statele membre nu le transpun la timp;
13. încurajează, în plus, Comisia să ia în calcul introducerea „clauzelor de caducitate” (sunset clause) pentru a se asigura că întreaga legislaţie este revizuită în scopul de a determina dacă este aplicabilă sau dacă conferă beneficii, iar dacă nu, aceasta trebuie să fie retrasă;
14. consideră că progresele înregistrate pe piaţa internă nu ar trebui să fie bazate pe cel mai mic numitor comun; încurajează, prin urmare, Comisia să îşi asume poziţia de lider şi să prezinte propuneri îndrăzneţe; încurajează statele membre să utilizeze metoda cooperării consolidate în domeniile în care procesul de ajungere la un acord între cele 27 de state membre nu se poate realiza; celelalte ţări ar putea să se alăture ulterior acestor iniţiative‑pilot;
15. consideră că unele dintre cele mai evidente probleme întâlnite de consumatori, în special în sectorul serviciilor, care trebuie tratate cu prioritate pentru a obţine rezultate rapide, sunt următoarele: (1) accesul la produse sigure şi la servicii de calitate; (2) accesul la informaţii fiabile, comparabile şi obiective, inclusiv comparaţii de preţ; (3) o mai mare transparenţă şi certitudine juridică în relaţiile contractuale; (4) o mai mare siguranţă în ceea ce priveşte efectuarea plăţilor; (5) accesul la căi de atac adecvate, abordabile şi eficiente şi (6) o mai bună cunoaştere a sistemului şi o consolidare a încrederii în sistem;
16. consideră că aplicarea corespunzătoare a Directivei privind serviciile şi a Directivei privind calificările profesionale, supravegherea pieţei în contextul noului cadru legislativ şi cooperarea dintre autorităţile de protecţie a consumatorilor sunt aspecte care ar trebui tratate de urgenţă;
17. solicită statelor membre să accepte în cele din urmă tabelele de corespondenţă aferente punerii în aplicare a legislaţiei, astfel încât deficitele de transpunere să fie mai transparente;
18. subliniază că o piaţă funcţională a achiziţiilor publice este esenţială pentru piaţa internă; este preocupat totuşi de problemele semnificative cu care autorităţile publice se confruntă în continuare în realizarea obiectivelor lor de politică, în contextul unui set complex de norme, precum şi în asigurarea accesului IMM-urilor la pieţele de achiziţii publice;
19. încurajează Comisia Europeană să depună eforturi pentru a formula propuneri în vederea liberalizării în continuare a sectorului transporturilor; competitivitatea UE în lume depinde de o piaţă unică funcţională, susţinută de o infrastructură modernă de transport şi reţele interconectate;
Investiţii în creşterea economică: mobilizarea bugetului UE şi a finanţării private
20. subliniază rolul central al politicii de coeziune în atingerea obiectivelor strategiei UE 2020, recunoscând, în acelaşi timp, faptul că politica de coeziune ar trebui să rămână o politică pe termen lung, care să nu reacţioneze la schimbările pe termen scurt cauzate de deteriorarea situaţiei economice;
21. invită Comisia şi statele membre să abordeze problema blocajelor din calea mobilităţii în Europa, în special actuala fragmentare a finanţării UE şi necesitatea unor soluţii de finanţare inovatoare pentru proiectele de infrastructură, coridoarele verzi şi un transport mai durabil;
22. în vederea reformării viitoarei politici de coeziune pentru perioada de după 2013 şi pentru a asigura competitivitatea UE pe scena mondială, consideră că sprijinul financiar pentru IMM-uri acordat în cadrul politicii de coeziune ar trebui consolidat, asigurându-se mai multe împrumuturi la nivel local; utilizarea fondurilor cu capital de risc şi cooperarea cu BEI ar trebui sporite; sarcinile administrative inutile ar trebui eliminate iar procedurile de cerere de finanţare ar trebui simplificate în mod semnificativ pentru a încuraja participarea IMM-urilor la proiecte, iar fondurile alocate pentru cercetare, dezvoltare şi inovare ar trebui majorate substanţial în cadrul tuturor programelor; subliniază că o coeziune teritorială puternică a UE, cu un accent sporit pe cooperarea teritorială în proiectele comune (energie, transport etc.) ar îmbunătăţi poziţia globală a UE în raport cu partenerii săi mondiali;
23. având în vedere solicitarea Comisiei referitoare la elaborarea unei politici economice coordonate, solicită acesteia să definească clar domeniul de aplicare al propunerilor sale care corespund acestei abordări şi să stabilească ramificaţiile şi impactul probabil asupra viitoarei gestionări economice şi bugetare a UE;
24. solicită Comisiei să dezvolte un set de indicatori-cheie de performanţă, bazaţi pe principiul bunei gestiuni financiare a tuturor programelor şi proiectelor UE, care să fie prezentat anual Parlamentului European;
25. atrage atenţia asupra rolului-cheie al oraşelor şi regiunilor în atingerea acestor obiective; solicită ca experienţa şi contribuţia acestora să fie luate în calcul în implementarea priorităţilor strategiei UE 2020;
26. solicită realizarea unei reforme fundamentale a PAC în vederea punerii la dispoziţie a unui buget corespunzător, care să permită sectorului să se adapteze la noile provocări, cum ar fi găsirea de soluţii pentru schimbările climatice şi asigurarea de bunuri publice care trebuie considerate produse pentru care se plăteşte; subliniază necesitatea de a pune accent pe cercetare şi dezvoltare în cadrul noii strategii; solicită ca fondurile de coeziune să fie orientate în mai mare măsură către regiunile europene cele mai sărace; ia act de faptul că, pentru a atinge aceste obiective, este nevoie de mai multă flexibilitate bugetară;
27. reiterează solicitarea Parlamentului de a asigura o finanţare adecvată pentru sprijinirea tehnologiilor energetice nepoluante, durabile şi eficiente, cu emisii reduse de dioxid de carbon, ceea ce înseamnă cheltuirea a cel puţin 2 miliarde EUR pe an din bugetul UE, pe lângă PC7 şi Programul pentru competitivitate şi inovare, începând cu 2010; solicită în acest context ca statele membre şi Comisia să elaboreze de urgenţă un calendar de finanţare cu privire la resursele pe care le vor aloca pentru a se asigura că fondurile vor fi disponibile începând cu 2010 pentru diferitele iniţiative ale planului SET, precum şi pentru iniţiative complementare;
28. consideră că politica agricolă comună post-2013 poate juca un rol în atingerea obiectivelor strategiei UE 2020, plasând durabilitatea economică şi a mediului, schimbările climatice şi creşterea economică ecologică în centrul noii politici;
29. îndeamnă UE să se implice în proiecte economice specifice ale UE, cum ar fi super‑reţelele energetice şi reţelele inteligente cu adevărat europene, finalizarea proiectului Galileo, tehnologia ecologică, e-sănătatea, reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T) şi accesul liber şi echitabil la tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor şi la internetul în bandă largă;
Utilizarea deplină a instrumentelor de politică externă
30. consideră că Comisia trebuie să urmărească obiectivele stabilite în mandatul de negociere în ceea ce priveşte protecţia indicaţiilor geografice şi a drepturilor de proprietate intelectuală (DPI), accesul la piaţă pentru mărfurile şi serviciile industriale, achiziţiile publice, atât în ţările dezvoltate, cât şi în ţările în curs de dezvoltare, şi cerinţele minime pentru standardele economice şi sociale;
31. consideră că politica comercială a UE trebuie să promoveze valorile fundamentale ale Uniunii, cum ar fi promovarea drepturilor omului, democraţia, statul de drept, libertăţile fundamentale şi protecţia mediului;
32. consideră că Comisia trebuie să asigure coerenţa dinte politica comercială şi cea de dezvoltare, astfel încât comerţul să contribuie la realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului;
33. consideră că Comisia trebuie să intervină cu fermitate, împreună cu statele membre, pentru a apăra drepturile şi aşteptările legitime ale consumatorilor ori de câte ori apar dovezi ale indicării originii în mod fraudulos sau înşelător de către importatori sau de către producătorii din afara UE;
34. consideră, de asemenea, că Europa ar trebui să îşi convingă partenerii comerciali să renunţe la măsuri protecţioniste precum taxele la export şi dispoziţii de tipul „buy China” sau „buy America”;
PROPUNERILE EMBLEMATICE
Iniţiativa emblematică: „O Uniune a inovării”
35. consideră că punerea în aplicare cu succes a noii iniţiative emblematice „O Uniune a inovării” este un element vital pentru stimularea economiei bazate pe cunoaştere; solicită Comisiei să majoreze pachetul financiar total alocat cercetării şi inovării în cadrul bugetului comunitar;
36. îndeamnă Comisia să elimine barierele administrative; îndeamnă Comisia Europeană să îmbunătăţească condiţiile de inovare, de exemplu prin crearea unui brevet unic la nivelul Uniunii Europene; programele bine-intenţionate care vizează stimularea competitivităţii şi crearea unei economii durabile nu funcţionează corespunzător, întrucât IMM-urile, universităţile şi companiile multinaţionale sunt descurajate să participe la programe europene;
Iniţiativa emblematică: „Tineretul în mişcare”
37. subliniază că, pentru a aborda problema ratei ridicate a şomajului în rândul tinerilor, ar trebui pus un accent mai puternic pe crearea de programe europene care promovează antreprenoriatul şi mobilitatea în rândul tinerilor în toate etapele procesului educaţional;
38. consideră că legislaţia UE care interzice discriminarea din motive de vârstă la locul de muncă şi în formare trebuie pusă în aplicare în mod eficient în toate statele membre, iar legislaţia propusă pentru combaterea discriminării din motive de vârstă în afara pieţei muncii ar trebuie adoptată de statele membre cât de curând posibil;
39. subliniază importanţa îmbunătăţirii cunoştinţelor, aptitudinilor şi competenţelor tinerilor şi a garantării faptului că acestea sunt adaptate necesităţilor pieţei muncii aflate în schimbare, prin dezvoltarea de sisteme echitabile, flexibile şi eficiente pentru o educaţie şi o formare de înaltă calitate; invită Comisia să extindă programele UE de sprijinire a educaţiei, a perfecţionării şi a învăţării de-a lungul vieţii pentru a facilita tranziţiile fără dificultate de la educaţie şi formare sau de la neocuparea unui loc de muncă şi inactivitate către piaţa muncii;
40. subliniază importanţa oferirii unor locuri de muncă de calitate pentru tineri prin elaborarea unor politici integrate în materie de flexicuritate, pentru a consolida atât flexibilitatea de pe piaţa muncii, cât şi siguranţa locurilor de muncă, precum şi importanţa încurajării şi facilitării antreprenoriatului în rândul tinerilor şi dezvoltarea acestuia prin programe educative, de formare, de ucenicie şi de consiliere corespunzătoare;
Iniţiativa emblematică: „O agendă digitală pentru Europa”
41. subliniază potenţialul imens al sectorului tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor în ceea ce priveşte crearea de locuri de muncă; reaminteşte că concurenţa din acest sector promovează inovarea şi subliniază nevoia de a dispune de pieţe libere şi competitive, deschise pentru noii actori, care facilitează desfăşurarea de tehnologii noi şi inovatoare; subliniază importanţa depunerii în continuare de eforturi pentru a asigura accesul universal şi rapid al tuturor cetăţenilor şi consumatorilor la reţeaua fixă şi mobilă de internet în bandă largă, în condiţii echitabile şi la preţuri competitive pentru toţi cetăţenii, indiferent de locul în care se află; invită Comisia şi statele membre să promoveze toate instrumentele politice disponibile pentru a asigura accesul la internet în bandă largă pentru toţi cetăţenii europeni, inclusiv pentru a atinge obiectivele naţionale privind acoperirea în bandă largă şi de mare viteză;
42. consideră că agenda digitală a Europei va avea un impact major asupra domeniilor culturii, mass-mediei şi educaţiei; în acest sens, este necesară o abordare integrată, mai degrabă decât una compartimentată; atenţia acordată impactului noilor mijloace media, de exemplu în cadrul angajamentului de a dezvolta e-competenţele, atenţia acordată conţinutului online, precum şi consideraţiile economice, tehnice şi referitoare la piaţa internă din cadrul tuturor iniţiativelor de politică legate de agenda digitală reprezintă elemente cruciale; armonizarea legislaţiei europene în materie de drepturi de autor va contribui la inovare şi antreprenoriat în domeniul culturii şi al mass-mediei;
43. consideră că protecţia eficientă a datelor personale reprezintă un element indispensabil pentru crearea încrederii în serviciile online; protecţia vieţii private reprezintă o valoare esenţială şi toţi cetăţenii ar trebui să deţină controlul asupra datelor lor personale; solicită, prin urmare, adaptarea Directivei privind protecţia datelor la mediul digital actual;
44. consideră că o mass-medie pluralistă şi independentă reprezintă un pilon al democraţiei europene care trebuie protejat, la fel cum trebuie protejată şi mass-media difuzată pe internet, iar jurnalismul european independent şi politicile de comunicare privind chestiunile europene trebuie consolidate;
Iniţiativa emblematică: „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”
45. consideră că obiectivele legate de mediu din strategia UE 2020 sunt în general prea slabe şi trebuie consolidate; în obiectivele principale ale strategiei ar trebui integrate obiective de mediu clare şi măsurabile, punându-se accentul pe stoparea pierderii biodiversităţii;
46. consideră că strategia UE 2020 ar trebui orientată către atingerea obiectivelor pe termen lung ale UE privind reducerea cu 80-95% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050, în special mărind eficienţa energetică şi reducând volumul deşeurilor pentru a îmbunătăţi competitivitatea Europei şi pentru a reduce costurile;
47. consideră că sporirea eficienţei utilizării resurselor ar trebui să fie o prioritate pentru întreaga strategie UE 2020; o atenţie deosebită trebuie acordată creşterii constante a preţului petrolului şi resurselor limitate de metale preţioase care sunt vitale pentru producţia de electronice, în general, şi pentru bateriile destinate vehiculelor electrice, în special;
48. consideră că inovarea trebuie promovată în vederea atingerii obiectivelor în materie de îmbunătăţire a mediului, de utilizare eficientă a resurselor şi de reducere a costurilor; consideră că stabilirea de obiective cu caracter obligatoriu şi introducerea de măsuri de reglementare sunt cele mai eficace mijloace de promovare a acestei inovări;
49. consideră că normele privind distribuirea fondurilor structurale ale UE ar trebui să fie ajustate pentru a ţine seama de necesitatea de a promova un proces de inovare care reduce costurile şi îmbunătăţeşte utilizarea resurselor;
Iniţiativa emblematică „Energie curată şi eficientă”
50. reaminteşte că eficienţa energetică nu este numai unul dintre mijloacele cele mai rentabile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi de consolidare a securităţii energetice, ci şi un domeniu care ar putea crea un milion de locuri de muncă până în 2020; solicită, prin urmare, Comisiei şi statelor membre să plaseze eficienţa energetică în fruntea agendei UE, inclusiv în ceea ce priveşte bugetul; mai concret, solicită accelerarea implementării legislaţiei existente şi prezentarea în timp util a unei propuneri ambiţioase pentru un nou Plan european de acţiune pentru eficienţă, inclusiv o revizuire a Directivei privind serviciile energetice şi un obiectiv cu caracter obligatoriu în ceea ce priveşte eficienţa energetică;
51. ia act de faptul că vor fi necesare investiţii substanţiale în infrastructura energetică până în 2020 şi după acest an pentru a face faţă provocărilor legate de schimbările climatice, pentru a moderniza reţelele energetice ale Europei, inclusiv reţelele transeuropene de transport, pentru a crea o super-reţea europeană, a dezvolta reţele inteligente şi a construi interconexiuni, elemente esenţiale pentru stimularea pieţei interne a energiei şi integrarea unei părţi din ce în ce mai mare de resurse regenerabile de energie, precum şi pentru a dezvolta alte proiecte majore de infrastructură în ţările terţe, în special în regiunile mediteraneană şi eurasiatică; reaminteşte că sursele regenerabile de energie sunt cele mai bune resurse locale de energie de pe continentul nostru şi solicită, aşadar, o implementare ambiţioasă a obligaţiilor statelor membre în materie de energie regenerabilă;
Iniţiativa emblematică: „O politică industrială adaptată erei globalizării”
52. salută iniţiativa emblematică din domeniul politicii industriale ca mijloc de dezvoltare a unei politici industriale europene ţintite şi coerente, bazate pe principiile inovaţiei şi eficienţei resurselor, pentru a garanta competitivitatea, creşterea durabilă şi crearea de locuri de muncă în cadrul UE;
53. subliniază că obiectivul ambiţios de a orienta industria şi IMM-urile către inovare nu va putea fi realizat numai prin îmbunătăţirea accesului la capital în general; ar trebui să fie vizată şi diversificarea surselor de finanţare;
54. consideră că, în contextul reformei viitoarei politici de coeziune pentru perioada de după 2013, sprijinul financiar pentru IMM-uri acordat în cadrul politicii de coeziune ar trebui consolidat asigurându-se mai multe împrumuturi la nivel local; utilizarea fondurilor cu capital de risc şi cooperarea cu BEI ar trebui sporite; obstacolele administrative inutile ar trebui eliminate pentru a încuraja participarea IMM-urilor la proiecte, iar fondurile alocate pentru cercetare, dezvoltare şi inovare ar trebui majorate substanţial în cadrul tuturor programelor;
Iniţiativa emblematică: „O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă”
55. consideră că este important să fie analizată scăderea competitivităţii Europei la scară globală; având în vedere penuria de forţă de muncă estimată pe termen lung, consideră că este important să reflectăm la perioada de după criză şi la sisteme europene care să permită migrarea cunoştinţelor şi evitarea „exodului creierelor” europene;
56. subliniază necesitatea dezvoltării de politici şi servicii care să abordeze necesităţile în materie de competenţe şi dezechilibrele de pe piaţa muncii, inclusiv prin mai buna informare cu privire la necesităţile în materie de competenţe în cadrul UE pe termen mediu şi lung, precum şi prin actualizarea regulată a proiecţiilor cu privire la viitoarele tendinţe macroeconomice, demografice şi de pe piaţa muncii la toate nivelurile, inclusiv o analiză a competenţelor necesare pentru fiecare sector în parte, luând în considerare necesităţile întreprinderilor;
57. subliniază necesitatea de a crea pieţe ale muncii inclusive, flexibile şi competitive, care să creeze oportunităţi de angajare şi să reflecte atât nevoile cetăţenilor, cât şi cele ale întreprinderilor; statele membre ar trebui să integreze principiile flexicurităţii adoptate de Consiliul European în politicile naţionale de reglementare a pieţei muncii şi să le aplice; statele membre şi instituţiile UE ar trebui să depună mai multe eforturi pentru a recunoaşte rolul important pe care îl joacă întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-urile) şi profesioniştii independenţi şi pentru a reduce barierele din calea creării de locuri de muncă, cum ar fi sarcinile administrative şi birocraţia inutilă;
58. consideră că abordarea problemei şomajului în rândul tinerilor şi promovarea unei corespondenţe între competenţele solicitanţilor de locuri de muncă şi cerinţele pieţei ar trebui să reprezinte elemente-cheie; trebuie dezvoltate parteneriate public-privat în domeniul educaţiei; mobilitatea transfrontalieră a studenţilor şi a cercetătorilor în cadrul programelor de schimburi şi de stagii ar trebui să contribuie la creşterea importanţei consolidării atractivităţii internaţionale a instituţiilor de învăţământ superior din Europa; menţinerea obiectivului de 3% din PIB alocat cercetării şi dezvoltării stimulează inovarea prin intermediul cercetării şi al învăţământului superior; angajamentul Europei faţă de educaţie ar trebui să îmbrace o formă concretă în strategia UE 2020; salută iniţiativa Comisiei Europene de a include obiective cuantificabile pentru educaţie în strategia UE 2020;
59. consideră că schimbările demografice şi îmbătrânirea populaţiei europene reprezintă o provocare imensă, care necesită o gândire proaspătă şi abordări inovatoare dacă Uniunea Europeană doreşte să rămână competitivă; programele de învăţare de-a lungul vieţii ar trebui extinse şi legislaţia privind discriminarea din motive de vârstă ar trebui pusă în aplicare, iar statele membre ar trebui să aibă în vedere măsuri prin care să renunţe la sistemul bazat pe vârstele obligatorii de ieşire la pensie, astfel încât, dacă există persoane care doresc să îşi continue activitatea lucrativă dincolo de vârsta stabilită, să poată avea această posibilitate;
60. consideră că este vital să fie luate măsuri pentru a spori participarea persoanelor mai în vârstă şi a persoanelor cu handicap la piaţa muncii, precum şi pentru a soluţiona în mod eficient discriminarea pe piaţa muncii din motive de vârstă, handicap, gen, rasă, orientare sexuală, religie sau credinţă, în conformitate cu legislaţia UE în vigoare;
61. ia act de faptul că nivelurile deosebit de ridicate de muncă nedeclarată şi ilegală în unele state membre trebuie combătute de urgenţă, deoarece acest lucru duce adesea la abuzuri şi exploatare, condiţii de muncă periculoase şi efecte economice nefaste;
Iniţiativa emblematică: „O platformă europeană împotriva sărăciei”
62. regretă că eşecul Strategiei de la Lisabona a contribuit la apariţia a peste 80 de milioane de persoane sărace în UE, ceea ce reprezintă aproape populaţia Germaniei; insistă asupra faptului că această pierdere umană, socială şi economică trebuie soluţionată prin strategia UE 2020; insistă ca strategia UE 2020 să includă un obiectiv de reducere la jumătate a numărului persoanelor sărace din UE; o mare parte a cetăţenilor europeni care trăiesc în prezent în sărăcie sau sunt expuşi la acest risc sunt femei, în special femei în vârstă, femei migrante, persoane cu handicap, persoane în vârstă, imigranţi, părinţi singuri şi persoane care au în îngrijire alte persoane; pe lângă aceasta, ar trebui introdusă o perspectivă asupra întregii durate a vieţii, dat fiind că sărăcia părinţilor are un impact direct asupra vieţii, dezvoltării şi viitorului copiilor;
63. ia act de faptul că, deşi ocuparea forţei de muncă reprezintă cea mai bună modalitate pentru a scăpa de sărăcie, este vitală aplicarea şi/sau menţinerea unor sisteme de siguranţă de către statele membre pentru a garanta un nivel minim de venit pentru fiecare cetăţean european; ia act de creşterea numărului de lucrători săraci şi, având în vedere acest aspect, consideră că ar trebui să vizăm, prin schimbul de bune practici, stabilirea unor salarii minime corespunzătoare în toate statele membre ale UE;
64. îndeamnă Comisia şi statele membre să pună în aplicare o agendă socială ambiţioasă prin intermediul unei metode de coordonare deschise consolidate, care să utilizeze fondurile europene atunci când este cazul, care să aibă ca scop reducerea sărăciei şi a excluziunii sociale şi protejarea persoanelor celor mai vulnerabile din societăţile noastre; ia act de legăturile care există între creşterea sărăciei şi a excluziunii sociale, problemele legate de sănătatea mentală şi abuzul de droguri şi substanţe;
65. solicită promovarea unei vieţi mai îndelungate şi mai sănătoase şi a unor măsuri care să garanteze că persoanele în vârstă pot fi independente şi productive o perioadă cât mai îndelungată, a unor măsuri prin care să se garanteze că persoanele pot combina activitatea lucrativă cu responsabilităţile de îngrijire, precum şi a unui angajament reînnoit de combatere a discriminării din orice motiv la locul de muncă şi în ceea ce priveşte accesul la bunuri, facilităţi şi servicii;
66. subliniază necesitatea unui acord privind stabilirea unui obiectiv global al Europei de a pune capăt situaţiei persoanelor fără adăpost care trăiesc pe stradă până în 2015, precum şi necesitatea ca toate statele membre să dezvolte strategii integrate privind persoanele fără adăpost, în scopul de a pune capăt acestei situaţii;
67. invită Comisia să propună statelor membre un Pact european pentru persoanele cu handicap, care să asigure coordonarea politicilor referitoare la handicap şi să sprijine obiectivele relevante din cadrul programului Europa 2020 prin iniţiative care să vizeze creşterea participării la piaţa muncii şi incluziunea socială a persoanelor cu handicap;
68. solicită statelor membre şi Comisiei să atingă procentul de 75% de ocupare a forţei de muncă în cazul bărbaţilor şi de 75% de ocupare a forţei de muncă în cazul femeilor până în 2020 prin reducerea segmentării pieţei muncii şi prin intensificarea eforturilor de reconciliere a vieţii profesionale cu responsabilităţile de îngrijire a altor persoane şi cu viaţa de familie;
69. solicită statelor membre şi Comisiei să aplice pe deplin principiul remuneraţiei egale pentru muncă egală prin reducerea diferenţei de remuneraţie între sexe la 0-5% până în 2020 şi să prezinte propuneri legislative de revizuire a legislaţiei în vigoare şi propuneri de iniţiere a procedurilor de încălcare a dreptului comunitar pentru statele membre care nu respectă normele; subliniază importanţa garantării unei participări sporite a femeilor, tinerilor, persoanelor în vârstă, a persoanelor cu handicap şi a celor necalificate, precum şi o mai bună integrarea a imigranţilor şi minorităţilor etnice în forţa de muncă;
70. consideră că, pentru a asigura o mai bună comparabilitate şi vizibilitate politică, ar trebui inclus în strategia UE 2020 un capitol separat privind egalitatea de gen, care să conţină obiective specifice;
71. solicită Comisiei să propună o directivă europeană privind concediul de paternitate, concediul filial şi concediul de adopţie în vederea facilitării reconcilierii vieţii profesionale cu viaţa de familie;
72. consideră totuşi că, în domeniul ocupării forţei de muncă şi al afacerilor sociale, metoda deschisă de coordonare este un instrument util care trebuie reformat şi consolidat în special în ceea ce priveşte elaborarea unor obiective cuantificabile la nivel naţional şi european;
73. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului European şi Comisiei.
- [1] Texte adoptate la data respectivă, P7_TA(2010)0053.