Procedură : 2010/2775(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B7-0487/2010

Texte depuse :

B7-0487/2010

Dezbateri :

PV 08/09/2010 - 13
CRE 08/09/2010 - 13

Voturi :

PV 09/09/2010 - 5.4

Texte adoptate :

P7_TA(2010)0314

PROPUNERE DE REZOLUŢIE
PDF 138kWORD 71k
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0484/2010
1.9.2010
PE446.567v01-00
 
B7-0487/2010

depusă pe baza întrebării cu solicitare de răspuns oral B7-0452/2010

în conformitate cu articolul 115 alineatul (5) din Regulamentul de procedură


referitoare la situația râului Iordan, în special a zonei Iordanului inferior


Kyriacos Triantaphyllides, Nikolaos Chountis, Patrick Le Hyaric, Willy Meyer în numele Grupului GUE/NGL

Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația râului Iordan, în special a zonei Iordanului inferior  
B7‑0487/2010

Parlamentul European,

–   având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind Orientul Mijlociu,

–   având în vedere Tratatul de pace din 1994 încheiat între Statul Israel și Regatul Hașemit al Iordaniei,

–   având în vedere Acordul interimar israelo-palestinian din 1995 privind Cisiordania și Fâșia Gaza (Acordul Oslo II), în special articolele 12 și 40 din anexa III la acesta,

–   având în vedere Rezoluția 387 a Senatului Statelor Unite din 16 noiembrie 2007 prin care acesta își exprimă poziția cu privire la degradarea râului Iordan și a Mării Moarte și salută cooperarea dintre popoarele palestinian, israelian și iordanian,

–   având în vedere Declarația comună a summitului privind Mediterana, desfășurat la 13 iulie 2008 la Paris,

–   având în vedere Recomandarea din 14 martie 2010 a Comitetului ad hoc privind energia, mediul și apa al Adunării Parlamentare Euro-Mediteraneene referitoare la situația din Valea Iordanului,

–   având în vedere articolul 115 alineatul (5) și articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât râul Iordan, în special Iordanul inferior, reprezintă în Orientul Mijlociu și nu numai un peisaj cultural cu semnificație universală și extrem de important din punct de vedere istoric, simbolic, religios, ecologic, agricol și economic;

B.  întrucât gestionarea defectuoasă a condus la poluarea gravă a râului Iordan; întrucât se estimează că 98% din debitul anual al râului Iordan, care se ridică la 1,3 miliarde de metri cubi de apă dulce naturală, au fost deviate pentru a acoperi cererea de apă pentru gospodării și agricultură; întrucât apa care mai curge în prezent în Iordanul inferior provine din canalizări netratate, scurgeri din iazuri de pește, ape saline și scurgeri agricole;

C. întrucât 50% din biodiversitatea râului Iordan a dispărut din cauza devierii resurselor de apă dulce și din cauza deversării de efluenți poluați în apele sale;

D. întrucât la sfârșitul lui 2011 ar trebui să înceapă să funcționeze noi stații de tratare a apelor uzate care au ca scop să elimine efluenții poluați care se scurg în prezent în apele Iordanului inferior; întrucât, dacă aducțiunea unor resurse de apă dulce către Iordanul inferior nu coincide cu funcționarea acestor stații, porțiuni mari ale râului ar putea să sece până la sfârșitul lui 2011;

E.  întrucât pentru reabilitarea Iordanului inferior sunt necesare anual minimum 400-600 de milioane de metri cubi de apă;

F.  întrucât Marea Moartă dispune de un ecosistem unic în lume; întrucât râul Iordan este afluentul principal al Mării Moarte, iar debitul redus în mod dramatic al Iordanului inferior reprezintă cauza primară a scăderii continue a nivelului apei Mării Moarte și a reducerii cu o treime a suprafeței acesteia în mai puțin de 50 de ani;

G. întrucât proiectul de aducțiune de apă între Marea Moartă și Marea Roșie prevede construirea unui canal între aceste două mări, contribuind astfel la reabilitarea Mării Moarte și furnizând electricitate și apă potabilă pentru israelieni, iordanieni și palestinieni; întrucât acest proiect poate avea consecințe grave asupra caracteristicilor naturale unice ale zonei; întrucât Banca Mondială lucrează la un studiu de fezabilitate, precum și la o evaluare din punct de vedere ecologic și social în acest sens;

H. întrucât în Tratatul de pace dintre Statul Israel și Regatul Hașemit al Iordaniei ambele părți au acordat o importanță deosebită dezvoltării integrate a Văii Rift a Iordanului și au convenit să coopereze de-a lungul granițelor lor comune în vederea reabilitării ecologice a râului Iordan, precum și a protecției ecologice a resurselor de apă ale râului și ale Mării Moarte;

I.   întrucât, în pofida Tratatului de pace din 1994 încheiat între Statul Israel și Regatul Hașemit al Iordaniei, palestinienii au fost excluși din zona de securitate israeliană creată în Cisiordania de-a lungul Iordanului inferior, zonă ocupată ilegal în prezent de coloni israelieni care cultivă terenuri folosind apa la care palestinienii au dreptul;

J.   întrucât eforturile de salvare a Iordanului inferior au dus la cooperare între comunitățile israeliene, iordaniene și palestiniene stabilite legal care se confruntă cu provocări similare legate de apă, dar de gravitate diferită; întrucât cooperarea activă dintre guverne, comunități locale și organizații ale societății civile în țările și teritoriile ocupate vizate poate reprezenta o contribuție majoră la eforturile regionale de consolidare a păcii;

K. întrucât populația palestiniană din Cisiordania se confruntă cu o acută lipsă de apă; întrucât disponibilitatea unor resurse suficiente de apă este una dintre principalele condiții prealabile ale unui viitor stat palestinian viabil, precum și un aspect important al securității Statului Israel;

L.  întrucât finanțarea din partea UE contribuie la eforturile de reducere a problemelor de mediu existente în zona Iordanului inferior;

M. întrucât la 13 octombrie 2008, în cadrul Conferinței „Apă pentru pace, pace pentru apă” desfășurate la Paris, fostul președinte francez, Jacques Chirac, a susținut crearea unui inițiative a bazinului râului Iordan, care să includă toate țările riverane, iar în cadrul aceleiași conferințe, primul-ministru palestinian, Salam Fayyad, a salutat îndemnul președintelui Chirac legat de o astfel de inițiativă la nivelul bazinului care să includă toți riveranii, considerând că aceasta este unica soluție posibilă,

1.  atrage atenția asupra distrugerii râului Iordan, în special a zonei Iordanului inferior, și își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la această situație;

2.  solicită autorităților din țările riverane să reabiliteze râul Iordan, elaborând și implementând politici axate pe obținerea de rezultate tangibile în gestionarea cererii de apă pentru gospodării și agricultură, în conservarea resurselor de apă și în gestionarea apelor uzate și a efluenților agricoli și industriali, precum și să garanteze că Iordanul inferior este alimentat cu o cantitate suficientă de apă dulce;

3.  solicită guvernelor tuturor țărilor riverane bazinului Iordanului să depună eforturi într-un spirit de cooperare pentru a salva Iordanul inferior și le îndeamnă să creeze, cu sprijinul Uniunii Europene, o comisie a bazinului Iordanului, care să reprezinte un forum trilateral de cooperare deschis și altor țări riverane, care sunt toate părți la Uniunea pentru Mediterana;

4.  solicită Israelului și Iordaniei să își onoreze pe deplin angajamentele asumate prin Tratatul de pace cu privire la reabilitarea râului Iordan și la protejarea resurselor de apă ale râului și ale Mării Moarte;

5.  ia act de inițiativa Ministerului Mediului din Israel de a elabora un plan de referință pentru dezvoltarea teritoriului în zona Iordanului inferior; solicită guvernului Iordaniei și Autorității Palestiniene să lanseze inițiative similare în vederea adoptării de planuri de referință pentru reabilitarea secțiunilor râului care curg pe teritoriul lor, cu condiția ca Israelul să permită accesul Autorității Palestiniene la Iordanul inferior în conformitate cu rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU și cu dreptul internațional; remarcă faptul că aceste planuri de referință ar putea reprezenta o bază pentru un plan regional general de reabilitare și de protejare a zonei Iordanului inferior; ia act de planurile Autorității Naționale Palestiniene de a construi un canal în vestul regiunii Ghor, preconizat în Planul Johnston din 1955, pentru irigarea zonelor riverane palestiniene din Cisiordania ocupată;

6.  reamintește că proiectul de aducțiune de apă între Marea Moartă și Marea Roșie nu va soluționa problema degradării râului Iordan;

7.  observă că orice soluție durabilă pentru reabilitarea și prezervarea mediului natural unic al zonei Iordanului inferior trebuie să se bazeze pe o abordare de dezvoltare integrată, care să include proiecte economice, de mediu, de energie și de turism:

8.  salută aplicarea unor metode și tehnologii din ce în ce mai avansate de gospodărire a apelor în zona Iordanului inferior, în special în Israel, și încurajează transferarea acestor metode și tehnologii către toate părțile din regiune, inclusiv către Autoritatea Națională Palestiniană; solicită comunității internaționale, inclusiv Uniunii Europene, să își intensifice eforturile vizând asigurarea unui sprijin financiar și tehnic suplimentar pentru proiectele din acest domeniu;

9.  invită Consiliul, Comisia și statele membre ale UE să se concentreze mai mult pe situația râului Iordan în cadrul relațiilor lor bilaterale și multilaterale cu țările riverane, să continue eforturile diplomatice și să acorde sprijin tehnic și financiar pentru restabilirea ocupării palestiniene a Cisiordaniei și pentru reabilitarea râului Iordanului, în special a Iordanului inferior, și în cadrul inițiativei Uniunii pentru Mediterana;

10. salută cooperarea dintre comunitățile locale israeliene, iordaniene și palestiniene care se confruntă cu aceleași provocări legate de apă în zona Iordanului inferior și subliniază încă o dată importanța construirii unui climat de încredere pentru instaurarea unei păci juste și durabile în Orientul Mijlociu; salută, de asemenea, rolul activ al organizațiilor neguvernamentale, inclusiv Friends of the Earth Middle East, în eforturile de salvare a râului Iordan și solicită comunității internaționale, inclusiv Uniunii Europene, să sprijine în continuare activitățile acestor organizații;

11. subliniază încă o dată că problema gospodăririi apelor și, în special, o distribuție echitabilă a apei care respectă și nevoile locuitorilor din regiune au o importanță majoră pentru o pace durabilă și pentru stabilitate în Orientul Mijlociu și subliniază necesitatea unei strategii generale vizând problemele majore legate de apă din regiune;

12. îndeamnă Israelul să asigure, inclusiv prin reducerea obstacolelor administrative, un acces sporit la resursele de apă pentru palestinienii din Cisiordania, în conformitate cu drepturile ce le revin în temeiul Acordului Oslo II și al dreptului internațional, precum și să faciliteze în regiune utilizarea de metode și tehnologii îmbunătățite de gospodărire a apei, inclusiv pentru tratarea apelor uzate;

13. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Înaltei Reprezentante a Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, reprezentantului Cvartetului în Orientul Mijlociu, Knessetului și guvernului israelian, parlamentului și guvernului Iordaniei, parlamentului și guvernului Libanului, Președintelui Autorității Naționale Palestiniene, Consiliului Legislativ Palestinian și guvernului și parlamentului Siriei.

 

 

Aviz juridic - Politica de confidențialitate