Propunere de rezoluţie - B7-0500/2010Propunere de rezoluţie
B7-0500/2010

PROPUNERE DE REZOLUŢIE referitoare la situația romilor din Europa

6.9.2010

depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Cornelia Ernst, Marie-Christine Vergiat, Rui Tavares, Willy Meyer, Nikolaos Chountis, Patrick Le Hyaric, Miguel Portas, Jacky Hénin, Kyriacos Triantaphyllides în numele Grupului GUE/NGL

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0493/2010

Procedură : 2010/2842(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B7-0500/2010
Texte depuse :
B7-0500/2010
Texte adoptate :

B7‑0500

Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația romilor din Europa

Parlamentul European,

–   având în vedere convențiile internaționale și europene privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO) și jurisprudența aferentă a Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

 

–   având în vedere Carta Drepturilor Fundamentale, în special articolul 21 (referitor la nediscriminare) și articolul 45 (referitor la libertatea de circulație și de ședere),

–   având în vedere articolele 2, 6 și 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană și articolul 13 (măsuri de combatere a discriminării pe criterii de rasă sau origine etnică, printre alte criterii), articolul 12 (interzicerea discriminării pe baza naționalității) și articolul 18 (libera circulație),

–   având în vedere Directiva 2000/43/CE a Consiliului de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică, în special definiția discriminării directe și a discriminării indirecte, și Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Integrarea socială și economică a romilor în Europa” [COM(2010)0133] și rapoartele Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene,

–   având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare, printre altele, la romi, rasism și xenofobie, măsurile de combatere a discriminării și libera circulație, în special Rezoluția sa din 31 ianuarie 2008 referitoare la o strategie europeană privind romii, Rezoluția sa din 10 iulie 2008 referitoare la recensământul persoanelor de etnie romă din Italia pe criteriul apartenenței etnice și Rezoluția sa din 25 martie 2010 referitoare la al doilea Summit european privind romii,

–   având în vedere Rezoluția sa din 14 ianuarie 2009 referitoare la situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană în perioada 2004–2008,

–   având în vedere recomandările Comisiei ONU pentru eliminarea discriminării rasiale făcute în cadrul celei de-a 77-a reuniuni (2-27 august 2010) și referitoare la Danemarca, Estonia, Franța, România și Slovenia,

–   având în vedere Raportul Consiliului Europei, al 4-lea Raport ECRI privind Franța, publicat la 15 iunie 2010,

–   având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât, într-o reuniune din 28 iulie convocată de urgență pentru a discuta problemele create de comportamentul anumitor cetățeni nomazi și romi, guvernul francez a hotărât că în termen de 3 luni vor fi închise circa 300 de tabere ilegale locuite de romi și nomazi și că romii vor fi expulzați în țările lor de origine, în special România și Bulgaria;

B.  întrucât autoritățile franceze pretind că a avut loc o repatriere „voluntară” și „cu caracter umanitar”, în schimbul unei compensații de 300 EUR per adult și de 100 EUR per copil, în timp ce presa și Comisia ONU pentru discriminare rasială au descoperit că „nu toate persoanele” și-au dat „consimțământul liber și total” și și-au înțeles drepturile, unii romi declarând că au fost amenințați cu arestarea sau cu expulzarea forțată în cazul în care refuză repatrierea „voluntară” și întrucât procedurile aplicate de autorități, de separare a bărbaților de femei și copii, au generat, de asemenea, numeroase critici; întrucât, pentru a împiedica romii să revină în Franța, beneficiarii ajutorului de repatriere au trebuit să semneze un formular și li s-au luat amprentele; întrucât plata de 300 EUR nu înseamnă sub nicio formă că persoanele implicate nu mai beneficiază de drepturile prevăzute de legislația europeană;

C. întrucât Franța expulzează și returnează romi de mai mulți ani, inclusiv un număr de aproximativ 10 000 în 2009 și mai mult de 8 000 în acest an și întrucât guvernul francez aplică romilor, și doar acestora, o legislație specifică („circulara NOR/INT/D/06/00115/C din 22 decembrie 2006 privind aranjamentele referitoare la admiterea, șederea și expulzarea cetățenilor români și bulgari”, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007), aceasta fiind unicul text cu un astfel de caracter care se aplică în Franța cetățenilor UE; întrucât romii sunt singurii cetățeni UE trimiși de către autoritățile franceze în centrele pentru migranți;

D. întrucât evacuările romilor sunt incluse în cifrele privind expulzările drept indice cantitativ al eficacității politicii implementate de către guvernul francez pentru expulzarea cetățenilor străini care locuiesc ilegal în Franța și întrucât, în acest context, romii sunt tratați drept cetățeni străini din state care nu sunt membre ale UE; întrucât romii expulzați în acest fel au reprezentat în 2009 o treime din expulzările publicate de guvernul francez în acest cadru și au însumat o treime din toți cetățenii români și bulgari care locuiesc în Franța;

E.  întrucât 86 de romi au fost returnați în România și Bulgaria la 19 august, aproximativ 130 la 20 august și aproximativ 300 la 26 august și întrucât guvernul a anunțat că 800 de romi vor fi returnați până la sfârșitul lui august;

F.  întrucât, conform ONG-urilor care lucrează cu romii din Franța, expulzările sunt realizate pe baza unei „obligații de a părăsi teritoriul” exprimate exact în aceeași termeni și cu un termen atât de scurt încât este imposibil să se realizeze o analiză de la caz la caz a situației romilor în cauză; întrucât aceste expulzări au loc aproape întotdeauna când taberele în care trăiesc romii sunt distruse și întrucât aceste distrugeri sunt deseori însoțite de acte violente ale poliției;

G. întrucât guvernul francez a declarat, de asemenea, că incapacitatea de a integra minoritatea romă ar trebui să împiedice aderarea în luna martie a României și Bulgariei la spațiul Schengen dacă „nu-și asumă responsabilitatea” cu privire la romi, declarație care contravine evaluării tehnice a îndeplinirii criteriilor de către România și Bulgaria, evaluare acceptată de toate statele membre din grupul de lucru privind spațiul Schengen; întrucât și Comisia a respins această propunere a guvernului francez;

H. întrucât, deși măsurile luate de guvernul francez au atras critici generalizate la nivel național, european și internațional din partea ONG-urilor, a guvernelor, a instituțiilor, a liderilor și a organizațiilor religioase, îndeosebi din partea ONU, a Consiliului Europei și a organelor UE, guvernul francez a continuat expulzările, singurul care și-a exprimat sprijinul fiind ministrul italian de interne, care a propus și a aplicat măsuri similare în trecut;

I.   întrucât Comisia pentru combaterea rasismului și a intoleranței a Consiliului Europei, Comisia ONU pentru eliminarea discriminării rasiale, Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei și președintele Adunării Parlamentare și-au exprimat profunda îngrijorare;

J.   întrucât Italia a primit în 2008 critici dure la adresa politicilor discriminatorii privind cetățenii romi; întrucât ministrul italian de interne a solicitat Comisiei Europene „să prevadă sancțiuni și expulzări sau măsuri privind returnarea și în cazul cetățenilor UE care nu respectă Directiva 2004/38/CE”;

K. întrucât spiritul tratatelor și al Uniunii Europene în sine susține circulația liberă și deplină și întrucât legislația referitoare la aceasta este considerată drept un cadru minim și nu trebuie utilizată împotriva acestui obiectiv principal al Uniunii;

L.  întrucât autoritățile franceze au invitat miniștrii de interne din Italia, Germania, Regatul Unit, Spania, Grecia și, ulterior, din Belgia, Canada și SUA, precum și omologul acestora din cadrul Comisiei Europene, la o reuniune la Paris în septembrie, în care să discute chestiuni legate de imigrație și libera circulație care țin de competența UE, reuniune la care celelalte state membre nu au fost invitate și întrucât ministrul de interne al Italiei și-a anunțat intenția de a solicita adoptarea unor norme mai stricte la nivelul UE referitoare la imigrație și la libera circulație, în special cu privire la cetățenii de etnie romă;

M. întrucât dreptul la liberă circulație este un drept fundamental consacrat în tratatele UE și reglementat de Directiva 2004/38/CE, care a făcut obiectul unui raport întocmit de Comisie și al unor orientări adresate statelor membre privind aplicarea corectă a directivei;

N. întrucât, în cadrul unei declarații comune cu ocazia celui de-al doilea Summit privind romii, care a avut loc la Cordoba în perioada 8-9 aprilie 2010, trei state membre ale UE s-au angajat:

    –    să promoveze generalizarea aspectelor referitoare la cetățenii romi în politicile europene și naționale în materie de drepturi fundamentale și de protecție împotriva rasismului, a sărăciei și a excluziunii sociale;

    –    să îmbunătățească foaia de parcurs a platformei integrate pentru includerea romilor, în care să fie stabilite obiective și rezultate-cheie prioritare;

    –    să se asigure că instrumentele financiare existente ale Uniunii Europene, în special fondurile structurale, sunt puse la dispoziția romilor;

O. întrucât expulzarea romilor reprezintă, ca atare, o încălcare gravă a valorilor europene privind drepturile omului și libertățile fundamentale, precum și a angajamentelor statelor membre ale UE de a consolida integrarea romilor, astfel cum au fost adoptate în cadrul celui de-al doilea Summit privind romii;

P.  întrucât Comisia are datoria să garanteze că tratatele și legislația UE, precum și drepturile omului și libertățile fundamentale sunt respectate, protejate și promovate în UE și să reacționeze prompt și ferm împotriva cazurilor de încălcare clară a acestora, imediat ce se produc;

Q. întrucât aceste expulzări au loc în contextul unor declarații ale membrilor guvernului francez în care se sugerează existența unor legături între romi, imigranți și criminalitate și în care se propune retragerea cetățeniei franceze oricărei persoane de origine străină care pune în pericol viața unui polițist;

R.  întrucât Germania se pregătește să returneze circa 10 000 de romi în Kosovo, jumătate dintre aceștia fiind copii, inclusiv copii născuți în Germania, în pofida apelului adresat statelor occidentale de UNICEF și de Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei de a se înceta returnarea forțată a romilor în Kosovo; întrucât Suedia a expulzat circa 50 de romi pe motivul că „cerșeau”, deși cerșitul nu constituie o infracțiune în Suedia; întrucât alte state aplică politici similare; întrucât Danemarca a expulzat în mod expeditiv mai mulți romi în luna iulie;

S.  întrucât incapacitatea de a găsi un loc de muncă pe piața oficială a muncii (deseori este mai dificil pentru romi să acceseze piața de muncă comparativ cu cetățenii care provin dintr-o țară terță), împreună cu lipsa de resurse suficiente, deseori îi împiedică să-și înregistreze locul de reședință,

1.  condamnă cu fermitate măsurile luate de autoritățile franceze și de autoritățile altor state membre la adresa romilor și a nomazilor, măsuri ce prevăd returnarea lor în țările de origine și le solicită insistent să suspende toate expulzările romilor; solicită Comisiei, Consiliului și statelor membre să le adreseze același apel; reamintește faptul că expulzările colective încalcă drepturile fundamentale și nu pot fi acceptate în niciun caz;

2.  subliniază că aceste măsuri încalcă tratatele și legislația UE, precum și Directiva 2000/43/CE, întrucât reprezintă o discriminare pe motive de rasă și apartenență etnică, și Directiva 2004/38/CE privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, în timp ce expulzările în masă sunt interzise de Carta drepturilor fundamentale și de Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale;

3.  reamintește că Directiva 2004/38/CE restrânge posibilitatea expulzării unui cetățean al Uniunii la anumite limite extrem de clar definite și că, în mod specific, deciziile de expulzare trebuie să fie evaluate și stabilite de la caz la caz, ținând cont de circumstanțele personale (articolul 28), trebuie să se aplice garanții procedurale (articolul 31), trebuie să se garanteze accesul la căile de atac și la procedurile de suspendare judiciare și administrative (articolul 31), faptul că cetățenii reprezintă o sarcină excesivă pentru sistemul de asistență socială al statului membru gazdă nu este suficient ca atare să justifice expulzarea automată (considerentul 16 și articolul 14), orice restrângere a libertății de circulație și de ședere din motive de ordine publică, siguranță publică sau sănătate publică nu poate fi invocată în scopuri economice, trebuie să respecte principiul proporționalității și să se întemeieze exclusiv pe conduita persoanei și nicidecum pe considerații de prevenție generală (articolul 27), sancțiunile prevăzute de statele membre trebuie să fie eficiente și proporționale (articolul 36);

4.  constată că astfel de expulzări au vizat în mod specific comunitatea romilor ca o amenințare la ordinea și siguranța publică și ca o povară pentru asistența socială, acestea fiind realizate într-o perioadă de timp extrem de scurtă în moduri care au inclus stigmatizarea publică, precum și recursul la forță și la intimidare; întrucât în astfel de condiții nu se pot efectua, în mod rezonabil și corect, evaluări individuale precise, de la caz la caz, nu au fost garantate și aplicate garanții de procedură; condiția proporționalității a fost încălcată, iar măsurile au putut fi luate în scopuri economice sau din considerații de prevenție generală; directiva nu prevede și nu permite nicio procedură care permite returnarea facilitată sau voluntară a cetățenilor UE în statul membru de origine pe baza unei „compensații” economice, ceea ce ar fi, de asemenea, contrar spiritului și textului tratatelor, având în vedere că libera circulație este un drept fundamental care nu poate fi înstrăinat, cumpărat sau vândut și că acest fapt ar conduce la discriminare între cetățenii UE; în plus, conform autorităților române, niciuna dintre persoanele returnate nu a comis infracțiuni în Franța sau în România;

5.  îndeamnă statele membre să își respecte în mod strict obligațiile și să elimine inconsecvențele din punerea în aplicare a cerințelor Directivei privind libera circulație;

6.  subliniază, de asemenea, că colectarea amprentelor romilor expulzați este ilegală și contravine Cartei drepturilor fundamentale a UE [articolul 21 alineatele (1) și (2)], tratatelor și legislației UE, în special Directivelor 2004/38/CE și 2000/43/CE și reprezintă o discriminare pe motive de origine etnică sau națională;

7.  ia act de reacția târzie și lipsită de forță a Comisiei Europene prin declarația făcută de Comisarul pentru justiție, drepturi fundamentale și cetățenie la 25 august, în care se exprimă „îngrijorarea” cu privire la expulzarea romilor din Franța și în care se menționează că „nimeni nu ar trebui să fie expulzat doar fiindcă este rom", solicitând în același timp ca „toate statele membre să respecte normele UE convenite de comun acord privind libera circulație, nediscriminarea și valorile comune ale Uniunii Europene, care este o comunitate de valori și de drepturi fundamentale, inclusiv drepturile persoanelor care aparțin minorităților”; solicită Comisiei să acționeze fără întârziere pentru a asigura respectarea tratatelor și a legislației UE, în special să solicite imediat statelor membre încetarea expulzărilor romilor având în vedere faptul că evaluarea legalității UE nu a fost finalizată de către Comisie;

8.  respinge declarațiile inflamatoare care fac o legătură între minorități, respectiv imigranți, și criminalitate, deoarece acestea perpetuează stereotipurile negative care contribuie la stigmatizarea și discriminarea romilor;

9.  salută și solicită să fie implicat în „analiza completă” a situației din Franța anunțată de comisar și verificarea conformității măsurilor luate cu legislația UE, precum și schimbul de informații dintre Comisie și autoritățile franceze și atelierul propus de Președintele Comisiei și de autoritățile franceze; solicită ca această monitorizare să vizeze toate statele membre implicate; solicită insistent Comisiei să nu își bazeze analiza numai pe schimburile cu autoritățile publice vizate, ci și pe consultații detaliate cu ONG-urile care lucrează în mod constant cu comunitatea romă, precum și cu reprezentanții romilor;

10. solicită elaborarea unei strategii europene privind romii care să conțină „măsuri concrete și de perspectivă pentru ameliorarea integrării sociale a romilor” și „măsuri referitoare la locuințe, accesul la piața muncii, educație și servicii de sănătate” pentru a contribui la îmbunătățirea situației romilor; invită Comisia, Consiliul, statele membre, precum și autoritățile regionale și locale să își asume responsabilitatea comună pentru populația de etnie romă și să contribuie la strategia menționată la nivelul lor de responsabilitate, în special statele membre de origine și cele de destinație;

11. reamintește că libera circulație a cetățenilor UE este un domeniu care ține de competența UE și că, prin urmare, pe baza principiului cooperării loiale, astfel de probleme trebuie discutate în cadrul instituțiilor UE, și nu în cadrul unor reuniuni restrânse la care sunt invitate numai guvernele unor anumite state membre;

12. invită statele membre și, în special, Franța să elimine, pe teritoriile lor respective, decalajul dintre diferitele grade de protecție a minorităților prin semnarea și ratificarea Convenției-cadru a Consiliului Europei privind protecția minorităților naționale;

13. îndeamnă guvernele din Danemarca, Estonia, Franța, România și Slovenia să își respecte cu strictețe obligațiile conform Convenției internaționale privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială prin aprobarea imediată a recomandărilor formulate de Comitetul ONU pentru eliminarea discriminării rasiale în cadrul celei de-a 77-a reuniuni; îndeamnă în special Franța să se abțină de la deportări colective, să adopte toate măsurile necesare pentru a asigura egalitatea de șanse în accesul la educație de calitate la toate nivelurile, la servicii de sănătate, la locuințe și la alte servicii publice, să adopte toate măsurile necesare pentru a asigura dreptul la vot, să ofere adăposturi, astfel cum se prevede în legea din 5 iulie 2000 privind primirea și habitatul nomazilor (Legea Besson), și să garanteze un tratament egal al tuturor cetățenilor prin eliminarea titlurilor de circulație destinate „nomazilor”;

14. le reamintește statelor membre de obligația acestora, conform dreptului internațional din domeniul drepturilor omului, de a garanta dreptul tuturor persoanelor, inclusiv al romilor și al nomazilor, printre altele, la locuințe adecvate și subliniază că acestora trebuie să li se ofere locuințe alternative adecvate;

15. reiterează solicitările sale anterioare ca statele membre să-și revizuiască și să abroge legile și politicile care discriminează persoanele de etnie romă pe criterii de rasă și origine etnică, direct sau indirect, și invită Consiliul și Comisia să monitorizeze aplicarea de către statele membre a tratatelor și directivelor privind măsurile de combatere a discriminării și libera circulație, în special în privința romilor, și, în caz contrar, să ia măsurile care se impun;

16. solicită Comisiei să furnizeze o evaluare detaliată a utilizării fondurilor alocate pentru lupta împotriva discriminării romilor în fiecare stat membru al UE;

17. solicită Agenției pentru Drepturi Fundamentale să elaboreze un aviz cu privire la conformitatea acestor politici cu Carta drepturilor fundamentale a UE;

18. transmite comisiei sale responsabile sarcina de a monitoriza această problemă, în urma unor consultări cu Agenția pentru Drepturi Fundamentale, ONG-uri, organisme care activează în domeniul drepturilor omului și al problematicii romilor și organisme reprezentative ale romilor, și să elaboreze un raport cu privire la situația romilor din Europa, astfel cum s-a decis deja la începutul mandatului, pe baza rezoluțiilor și a solicitărilor adresate de Parlament în cadrul rapoartelor și al rezoluțiilor sale anterioare;

19. îndeamnă statele membre să recunoască și să respecte dreptul la asistență socială și la asistență în materie de locuințe pentru a garanta o existență decentă tuturor persoanelor care nu dispun de resurse suficiente și pentru a garanta că romii și alte persoane care își exercită dreptul la libera circulație sunt informate cu privire la cerințele ce trebuie îndeplinite;

20. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului Europei și ONU.