PROPUNERE DE REZOLUŢIE referitoare la criza din sectorul creşterii animalelor în UE

3.11.2010

depusă pe baza întrebării cu solicitare de răspuns oral B7-0559/2010
în conformitate cu articolul 115 alineatul (5) din Regulamentul de procedură

Nikolaos Chountis, Bairbre de Brún, Kyriacos Triantaphyllides, Patrick Le Hyaric, João Ferreira, Alfreds Rubiks în numele Grupului GUE/NGL

B7‑0607/2010

Rezoluţia Parlamentului European referitoare la criza din sectorul creşterii animalelor în UE

 

Parlamentul European,

 

- având în vedere articolul 115 alineatul (5) din Regulamentul său de procedură,

 

A. întrucât în ultimele săptămâni, pieţele cerealelor de pe plan mondial s-au confruntat cu un val brusc de creştere a preţurilor grâului la nivel internaţional, ceea ce ridică întrebări serioase cu privire la stabilitatea pieţelor, acurateţea previziunilor privind producţia şi, în ultimul rând, perspectivele globale de cerere şi ofertă;

 

B. întrucât preţurile la grâu sunt cu 60% până la 80% mai mari decât la începutul sezonului, în luna iulie; întrucât preţurile sunt totuşi cu o treime mai mici decât nivelurile cele mai ridicate atinse în 2008 şi întrucât, în aceeaşi perioadă, preţul porumbului a crescut cu circa 40%;

 

C. întrucât pieţele financiare au anticipat şi speculat o reducere a producţiei de cereale în Federaţia Rusă, unde seceta a afectat culturile şi a determinat ulterior guvernul rus să interzică exporturile de grâu până la recolta din anul următor;

 

D. întrucât un număr ridicat de exploataţii zootehnice sunt ameninţate grav de recenta creştere bruscă a preţurilor la cerealele în Uniunea Europeană, în special fermele mici şi mijlocii;

 

E. întrucât preţul din ce în ce mai mare la furajele combinate conduce la creşterea costurilor de producţie în sectorul creşterii animalelor;

 

F. întrucât interdicţia de a exporta grâu impusă de Federaţia Rusă s-ar putea să nu fie suficientă pentru a garanta suficiente provizii de furaje pentru producţia de animale în a doua jumătate a anului; întrucât, în acest caz, dată fiind penuria de provizii care sunt exportate pe plan mondial, un deficit al producţiei de carne în Federaţia Rusă ar determina cel mai probabil o creştere a preţurilor la carne pe plan internaţional în următoarele luni;

 

G. întrucât cererea mondială de produse alimentare creşte mai repede decât oferta, nu în ultimul rând datorită creşterii veniturilor din ţările cu o economie emergentă cum ar fi India sau China, la care se adaugă creşterea populaţiei, conduc la creşterea cererii, în special pentru produsele din carne şi produsele lactate şi, prin urmare, şi pentru furaje;

 

H. întrucât preţurile la carne pe plan internaţional s-au consolidat în prima jumătate a lui 2010, în special la tipurile de carne obţinute în urma unor cicluri lungi de producţie, cum ar fi carnea de vită şi de oaie şi întrucât, după experienţa episodului recent cu creşterea preţurilor la produsele alimentare din 2008, acestea vor continua să crească şi la fel se va întâmpla şi cu carnea de pasăre şi de porc, dată fiind actuala creştere a costurilor furajelor;

 

I.  întrucât ultimele previziuni ale FAO arată o cifră globală pentru producţia de grâu pentru 2010 de cca 650 de milioane de tone, cu 5% mai puţin decât anul trecut, dar totuşi pe locul trei în clasamentul celor mai bune recolte şi întrucât producţia redusă din Rusia, Kazahstan şi Ucraina vor fi compensate parţial de recoltele satisfăcătoare din alte ţări, iar scăderea rezultată a stocurilor va conduce doar la o diminuare uşoară, care se află cu mult deasupra nivelului scăzut din perioada crizei alimentare din anii 2007-2008,

 

1. consideră că sunt necesare măsuri şi instrumente noi pentru creşterea producţiei de cereale şi reducerea instabilităţii preţurilor, deoarece producţia de cereale din UE va scădea în anii 2010-2011 şi, dat fiind faptul că stocurile de cereale sunt deja reduse, s-ar putea înregistra un nou salt al preţurilor la cereale şi furaje în 2011, ceea ce ar avea un impact devastator asupra crescătorilor de animale din UE şi asupra produselor alimentare;

 

2. invită Comisia să propună de urgenţă măsuri pentru a opri creşterea costurilor la furaje şi pentru a stabiliza preţurile la furaje pe piaţa internă;

 

3. îndeamnă Comisia să autorizeze plăţile directe către crescătorii de animale, deoarece aceştia s-au putea confrunta cu probleme de flux de numerar, ca urmare a creşterii preţurilor la furaje şi a reducerii resurselor financiare;

 

4. observă că majorările preţurilor la cereale cauzează perturbări în toate sectoarele creşterii animalelor, mai ales în sectorul cărnii de porc şi asta într-un moment în care aceste sectoare trebuie să facă faţă crizei economice globale, accesului limitat la finanţare şi unor standarde tot mai stricte în materie de securitate alimentară, mediu şi bunăstare a animalelor;

 

5. observă că reforma PAC nu poate reduce impactul instabilităţii preţurilor privind baza agricolă şi garanta un venit corect pentru producători; observă că preţurile la cereale în UE au scăzut cu 45% în ultimii doi ani, în timp ce costurile de producţie au crescut vertiginos cu 63% în perioada 2004-2009 şi că acest fapt va avea un impact devastator asupra producătorilor de cereale şi asupra crescătorilor de animale din UE;

 

6. este convins de faptul că produsele alimentare nu sunt o marfă ca toate celelalte; contractele la termen cu mărfuri au devenit o parte integrantă din pieţele produselor alimentare şi joacă un rol important pentru numeroşi participanţi la piaţă; consideră că producţia agricolă ar trebui să fie în primul rând axată pe produsele alimentare şi nu ar trebui să fie folosită pentru speculaţii financiare şi profituri;

 

7. îşi exprimă îngrijorarea faţă de creşterea nivelului speculaţiilor cu produse alimentare care se observă pe pieţele financiare; solicită introducerea unor mecanisme de combatere a speculaţiilor de pe pieţele financiare care vizează produse agricole de bază şi instrumente financiare bazate pe astfel de produse;

 

8. subliniază faptul că preţurile ridicate ale petrolului, cererea crescută de produse agricole provenite din sectorul biocarburanţilor, diminuarea stocurilor de produse alimentare şi scăderea producţiei de cereale sunt, de asemenea, factori care contribuie la creşterea preţurilor produselor alimentare; invită Comisia să examineze măsuri concrete pentru o reducere a volatilităţii preţurilor pe piaţa produselor agricole de bază în contextul reformei PAC după 2013;

 

9. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului şi Comisiei, precum şi guvernelor şi parlamentelor statelor membre.