PROPUNERE DE REZOLUŢIE referitoare la viitorul Summit UE-SUA și Consiliul Economic Transatlantic
3.11.2010
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Elmar Brok, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Francisco José Millán Mon, Arnaud Danjean, Elena Băsescu, Karl-Heinz Florenz în numele Grupului PPE
Sarah Ludford, Sharon Bowles, Olle Schmidt, Marietje Schaake în numele Grupului ALDE
Charles Tannock în numele Grupului ECR
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0608/2010
B7‑0608/2010
Rezoluția Parlamentului European referitoare la viitorul Summit UE-SUA și Consiliul Economic Transatlantic
Parlamentul European,
– având în vedere Rezoluția sa din 26 martie 2009 privind situația relațiilor transatlantice în urma alegerilor din SUA[1],
– având în vedere rezoluțiile sale referitoare la Consiliul Economic Transatlantic și rezoluția sa din 22 octombrie 2009 referitoare la viitorul Summit UE-SUA și reuniunea Consiliului Economic Transatlantic[2],
– având în vedere concluziile Summitului UE-SUA desfășurat la Washington la 3 noiembrie 2009,
– având în vedere raportul privind progresele înregistrate adoptat la cea de-a patra reuniune a Consiliului Economic Transatlantic din 27 octombrie 2009, Declarația comună adoptată cu ocazia Dialogului transatlantic al legislatorilor (DTL) și reuniunile desfășurate la New York între 4 și 9 decembrie 2009 și la Madrid în perioada 4-6 iunie 2010,
– având în vedere Declarația comună UE-SUA privind intensificarea cooperării transatlantice în domeniul justiției, libertății și securității din 28 octombrie 2009,
– având în vedere Declarația comună UE-SUA privind contracararea terorismului din 3 iunie 2010,
– având în vedere concluziile summit-urilor G-20 de la Toronto din 26-27 iunie 2010 și de la Seul din 21-23 octombrie 2010,
– având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât relația transatlantică are un caracter unic și acoperă o gamă largă de domenii, inclusiv angajamentul reciproc față de democrație, statul de drept și drepturile omului, contracararea terorismului și evitarea proliferării armelor de distrugere în masă; având în vedere interesele și valorile împărtășite de UE și SUA, necesitatea ca UE și SUA să poarte un dialog și disponibilitatea Parlamentului European de a asculta vocea Președintelui și a Congresului SUA;
B. întrucât relațiile UE-SUA îndeplinesc un rol crucial în a garanta abordarea problematicii mondiale și a noilor provocări;
C. întrucât UE și SUA conlucrează la nivel mondial pentru a impulsiona un program comun bazat pe istoria, cultura, interesele și valorile comune; întrucât relațiile dintre UE și SUA trebuie să îndeplinească un rol crucial în a garanta abordarea problematicii mondiale și a noilor provocări în cadrul dreptului internațional și al instituțiilor multilaterale existente, îndeosebi ONU, OSCE și NATO;
D. întrucât cei doi parteneri transatlantici reprezintă împreună jumătate din economia mondială, în condițiile în care parteneriatul transatlantic, având un volum de 4,28 trilioane USD, constituie relația economică cea mai cuprinzătoare și îndelungată la nivel mondial și un vector esențial al prosperității economice mondiale, iar soliditatea relației transatlantice și angajamentul asumat în privința acestei relații capătă o importanță și mai mare, având în vedere actuala criză financiară și economică mondială;
E. întrucât cei doi parteneri s-au angajat să coopereze pentru a promova creșterea și ocuparea forței de muncă în cadrul economiilor lor și întrucât Parlamentul European continuă să pledeze în favoarea deplinei realizări a unei piețe transatlantice libere de orice bariere până în 2015, care va constitui, alături de realizarea proprii piețe unice a UE, un element fundamental pentru relansarea creșterii și a redresării economice mondiale;
F. întrucât țările în curs de dezvoltare sunt în mai mică măsură responsabile de consecințele schimbărilor climatice imputabile activității umane, dar asupra lor se repercutează efectele cele mai grave ale acestora; întrucât efectele externe negative ale schimbărilor climatice periclitează investițiile internaționale destinate reducerii sărăciei și, prin urmare, realizarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului; având în vedere, de asemenea, necesitatea unui dialog permanent pe tema inițiativei unui parteneriat transatlantic pentru dezvoltare,
Summit-ul UE-SUA
1. insistă asupra importanței intensificării de către UE și administrația SUA a dialogului lor strategic, a cooperării și a coordonării în ceea ce privește abordarea provocărilor mondiale și a conflictelor regionale;
2. invită ambii parteneri să promoveze respectarea democrației și a drepturilor omului la nivel mondial cu titlu de element esențial al politicii lor; subliniază necesitatea unei coordonări intense în domeniul diplomației preventive și al diplomației de criză;
3. consideră că este necesar ca ambii parteneri din cadrul Summit-ului UE-SUA să își asume rolul de lider în vederea punerii în aplicare a angajamentelor asumate la reuniunea G-20;
4. subliniază importanța cooperării UE-SUA pentru a se conveni asupra unor rezultate concrete în vederea încheierii, în cele din urmă, a unui acord internațional la Conferința ONU privind schimbările climatice (COP 16) de la Cancun, pe baza dovezilor științifice într-o formă care să includă o asistență internațională adecvată, pentru a finanța atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acest fenomen în țările în curs de dezvoltare;
5. salută noua abordare de către Guvernul SUA a relațiilor cu Israelul și solicită impulsionarea parteneriatului dintre UE și SUA în ceea ce privește conflictul israeliano-palestinian; în acest context, salută lansarea unor negocieri directe între Israel și Autoritatea Palestiniană, anunțată la Washington la 2 septembrie 2010; reamintește că sunt necesare noi negocieri care vor conduce, într-un termen convenit, la o soluție bazată pe existența a două state, și anume Statul Israel și un stat palestinian independent, democratic și viabil, care să coexiste în pace și securitate; subliniază că trebuie să se asigure un proces de pace global, care este constituie un interes fundamental al părților în regiune și al UE, pe baza rezoluțiilor pertinente ale Consiliului de Securitate al ONU, al Principiilor de la Madrid, inclusiv principiul „teritoriu în schimbul păcii”, al Foii de parcurs, al acordurilor încheiate anterior de către părți și al Inițiativei arabe pentru pace, și subliniază că este necesar ca Cvartetul pentru Orientul Mijlociu să se angajeze în mod activ în procesul de pace, recunoscând importanța Inițiativei arabe pentru pace și cooperarea continuă cu partenerii arabi;
6. subliniază că incertitudinile cu privire la natura programului nuclear iranian periclitează sistemul de neproliferare și stabilitatea în regiune și în lume; își exprimă dezamăgirea față de refuzul continuu al Iranului de a coopera pe deplin cu AIEA, reflectat de obstrucționarea activității AIEA, de refuzul accesului la instalațiile nucleare de esențiale și de recurgerea la dreptul său de veto cu ocazia numirii inspectorilor; invită conducerea iraniană să respecte obligațiile asumate de Iran în temeiul TNP; solicită autorităților de la Teheran să ratifice și să pună în aplicare protocolul adițional la Acordul privind garanțiile și invită SUA și UE să-și coordoneze politicile externe în vederea realizării acestui obiectiv;
7. deși este conștient că divulgarea de documente militare clasificate prezintă riscul de a pune în pericol personalul militar, își exprimă profunda îngrijorare cu privire la acuzațiile grave, formulate recent, potrivit cărora tortura a fost tolerată în Irak; solicită abordarea acestei chestiuni în contextul Summit-ului UE-SUA în vederea desfășurării unei anchete transatlantice independente;
8. îndeamnă cu fermitate Republica Populară Democrată Coreeană să-și onoreze angajamentele în temeiul convorbirilor purtate la nivelul Grupului celor șase, inclusiv abandonarea completă și verificabilă a tuturor armelor nucleare și a programelor nucleare existente; invită Republica Populară Democrată Coreeană să respecte pe deplin toate obligațiile relevante în materie de neproliferare și dezarmare, își reiterează sprijinul ferm față de convorbirile purtate de Grupul celor șase și rămâne hotărât să obțină o soluționare satisfăcătoare și completă, pe cale diplomatică, a acestei problematici;
9. subliniază importanța NATO, în calitatea sa de piatră de temelie a securității transatlantice, și îndeamnă la realizarea unei cooperări strategice între SUA și statele membre ale UE în vederea abordării provocărilor la adresa securității mondiale; salută proiectul de nou Concept strategic, a cărui adoptare este planificată la viitorul summit NATO de la Lisabona din 19-20 noiembrie 2010; consideră că ar trebui examinate evoluții pertinente în cadrul acestei structuri extinse în materie de securitate, în cooperare cu Rusia și statele membre ale OSCE care nu sunt membre ale UE; subliniază importanța PESA și valoarea pe care o poate oferi capacitatea europeană consolidată de apărare pentru întărirea securității transatlantice;
10. constată creșterea numărului diverselor noi provocări cu care se confruntă atât UE, cât și SUA; îndeamnă partenerii să inițieze o strategie globală comună, în cadrul căreia să fie evaluate și dezvoltate toate măsurile referitoare la politica transatlantică, cu scopul de a stabili o strategie unică, coerentă și cu un amplu domeniu de aplicare, care să permită abordarea eficientă a acestor subiecte;
11. salută semnarea noului Tratat START la 8 aprilie 2010, la Praga, de către Președintele SUA, Barack Obama, și de către Președintele Federației Ruse, Dmitry Medvedev, și își exprimă speranța cu privire la ratificarea acestui tratat de către ambele părți;
12. îndeamnă la intensificarea eforturilor depuse de UE și SUA în vederea participării, alături de Turcia, Grecia și Cipru, la soluționarea durabilă a problemei Ciprului pe baza unei constituții federale bizonale și bicomunale într-o insulă reunificată; constată că, în cazul nesoluționării problemei Ciprului, UE și NATO nu vor dispune de nicio bază pentru stabilirea unui parteneriat reciproc solid, iar eforturile depuse de UE în vederea dezvoltării unei politici comune de securitate și apărare vor întâmpina numeroase obstacole; subliniază importanța strategică a Turciei în cadrul relațiilor UE-SUA, precum și faptul că modalitatea optimă de realizare a obiectivului unei mai mari stabilități în zona de est a Meditarenei, în Orientul Mijlociu și în Caucazul de Sud o constituie un nou tratat de securitate între UE, SUA și Turcia;
13. recunoaște suprapunerea intereselor comerciale și politice ale UE și SUA în America Latină, continent în care UE a încheiat parteneriate strategice cu Mexicul și Brazilia și acorduri de liber schimb cu Chile și Mexicul, un alt astfel de acord fiind în curs de negociere cu Columbia; împărtășește îngrijorarea SUA cu privire la creșterea autoritarismului în țări precum Venezuela și cu privire la continuitatea dictaturii în Cuba; își exprimă speranța cu privire la continuarea cooperării cu SUA în țările din vecinătatea acesteia, având în vedere importantele investiții și puternicele legături istorice ale UE cu această regiune;
Reuniunea Consiliului Economic Transatlantic și consolidarea CET
14. este convins că CET constituie mecanismul cel mai adecvat pentru gestionarea relației economice transatlantice; îndeamnă partenerii să exploateze la maximum potențialul CET pentru a depăși obstacolele existente în calea integrării economice și a realiza o piață transatlantică unificată până în 2015, lucru care va constitui un răspuns pozitiv la criza economică și financiară actuală;
15. invită Comisia să urmărească adoptarea formală de proceduri pentru recunoașterea reciprocă a declarațiilor de conformitate pentru produsele ce fac obiectul unor testări obligatorii efectuate de terți, îndeosebi pentru echipamentul electric și produsele de informatică și telecomunicații și să insiste în privința recunoașterii reciproce a unităților de măsură legale, în special pentru acceptarea etichetării exclusive în sistem metric a produselor UE exportate în SUA, să analizeze standardizarea împreună cu autoritățile SUA, să organizeze mese rotunde pe tema standardelor, axate pe soluții inovatoare, și să se coordoneze pe plan internațional;
16. consideră că este deosebit de important să aibă loc un dialog în cadrul CET cu privire la alimentele noi și la utilizarea noilor tehnologii în producția alimentară; subliniază preocupările cu privire la utilizarea clonării în creșterea animalelor;
17. invită la cooperare în cadrul CET cu privire la toate aspectele care afectează mediul de reglementare al industriilor, în special IMM-urile, urmând abordarea propusă în inițiativa UE „Small Business Act”, respectiv de „a gândi mai întâi la scară mică” atunci când se elaborează legislația cu impact transatlantic;
18. subliniază importanța utilizării CET și în calitate de cadru al cooperării macroeconomice între parteneri, luând act de nivelul fără precedent al cooperării bilaterale și încurajează instituțiile monetare competente să-și consolideze coordonarea, în special în domeniul supravegherii și al prevenirii riscurilor sistemice; recunoaște rolul major jucat de UE și SUA în cadrul instituțiilor financiare mondiale, printre care FMI, Banca Mondială și BRI (Banca Reglementelor Internaționale);
Rolul Dialogului transatlantic al legislatorilor (DTL) în cadrul CET
19. reiterează invitația adresată liderilor Uniunii Europene și ai SUA, precum și co-președinților CET, de a ține seama de rolul crucial al legislatorilor pentru succesul CET; îi îndeamnă să implice în totalitate și în mod direct reprezentanții DTL în cadrul CET, deoarece legislatorii împart cu ramurile lor executive responsabilitatea pentru punerea în execuție și supravegherea a numeroase decizii ale CET;
20. consideră că este esențial să se garanteze că în Dialogul legislatorilor și în procesul CET sunt atrași membri de primă importanță ai Congresului și ai Parlamentului European, pentru ca legislația să nu aibă consecințe nedorite asupra comerțului și investițiilor transatlantice; speră ca actualul DTL să poată deveni treptat o adunare transatlantică interparlamentară, urmând recomandările adresate de Parlament în rezoluția sa din 26 martie 2009 menționată anterior;
Comerțul internațional și bilateral
21. este hotărât să îi solicite în continuare legislativului SUA - și invită Comisia să facă acest lucru în cadrul CET - să își reanalizeze poziția în ceea ce privește obligația de scanare completă a containerelor, precum și să dezvolte o cooperare cu SUA bazată pe gestionarea riscurilor, inclusiv recunoașterea reciprocă a programelor de parteneriat comercial dintre UE și SUA, în conformitate cu cadrul de standarde SAFE al Organizației Mondiale a Vămilor;
22. subliniază necesitatea stringentă a încheierii Runda de la Doha pentru dezvoltare în cel mai scurt termen posibil; recunoaște totuși că este necesară o nouă propunere de fond, care să vină din partea unor economii emergente, precum China, India și Brazilia; invită SUA să impulsioneze, alături de UE, eliminarea obstacolelor persistente;
23. consideră că accesul la piețele țărilor terțe constituie o preocupare și un interes împărtășit atât de UE, cât și de SUA, mai ales în condițiile în care redresarea economiei în urma crizei financiare va începe, după toate probabilitățile, în țări care au cunoscut o dezvoltare recentă, precum Brazilia, India și China, în care persistă importante bariere comerciale și netarifare cu caracter discriminatoriu; își exprimă convingerea că CET poate juca un rol important în promovarea unei abordări comune a UE și SUA în ceea ce privește relațiile comerciale ale acestora cu țările terțe; solicită CET să vizeze adoptarea, de către SUA și UE, a unei abordări și a unei strategii care să aibă în mai mare măsură un caracter comun cu privire la noile acorduri de liber schimb, în vederea standardizării dispozițiile acestora;
Dezvoltarea
24. reamintește că angajamentele internaționale asumate în privința ODM-urilor, a căror concretizare stagnează, în numeroase cazuri, față de calendarul prevăzut, vor fi realizabile doar dacă țările industrializate își mențin angajamentele și contribuie cu 0,7 din PIB la ODA (asistența oficială pentru dezvoltare) până în 2015; solicită, prin urmare, UE și SUA, precum și altor donatori internaționali, să-și onoreze angajamentele și să adopte măsuri de accelerare a progreselor realizate în ceea ce privește atingerea țelurilor prevăzute în cadrul ODM până în 2015;
Crizele economice și financiare
25. reamintește că Acordul Basel II și viitoarea sa revizuire sunt destinate să devină un standard mondial și îndeamnă SUA să implementeze cu promptitudine Basel II; prin urmare, este foarte preocupat de faptul că limitările stabilite în urma crizei în diverse dispoziții legislative naționale (în special în cadrul reformei sectorului financiar și în Legea privind protecția consumatorilor din SUA, prin care sunt impuse limite privind recunoașterea ratingurilor externe) ar avea ca rezultat o fragmentare severă a procesului de aplicare a acestui standard mondial; de asemenea, ia act de importanța determinantă a unor norme contabile mondiale coerente pentru asigurarea unui mediu concurențial echitabil și invită SUA să adopte standardele internaționale de raportare financiară (SIRF);
26. îndeamnă Comisia să-și intensifice dialogul transatlantic în materie de reglementare financiară purtat cu SUA și constată că criza a reprezentat cea mai gravă recesiune mondială de la Marea Depresiune și că, pentru a reacționa la această situație, guvernele din întreaga lume, în special ale UE și al SUA, au cooperat într-o formă fără precedent în istorie pentru a reforma piețele și instituțiile financiare;
27. consideră că structurile de guvernanță economică și financiară instituite la începutul crizei, atât la nivel mondial, cât și în SUA sau UE, nu au oferit suficientă stabilitate sistemului financiar mondial; consideră că, având în vedere creșterea interdependenței economiilor și a piețelor financiare, trebuie consolidată cooperarea în materie de politici macroeconomice și de supraveghere a principalelor economii; mai mult decât atât, recunoaște că UE trebuie să abordeze problema reprezentării sale în cadrul Fondului Monetar Internațional;
28. invită UE și SUA să coopereze cu China în vederea soluționării litigiului mondial legat de ratele de schimb monetar, fără a aplica măsuri protecționiste sau cu caracter de represalii; consideră că presiunile exercitate asupra statelor membre ale UE sunt diferite de cele cu care se confruntă SUA, în special în ceea ce privește bonurile de tezaur și existența unei uniuni monetare;
29. constată că atât propunerea de lege Frank-Dodd, cât și programul de reformă a cadrului de reglementare din UE, răspund inițiativelor G-20 și consideră drept importantă continuarea acestei cooperări prin intermediul procesului decizional; constată că această tendință este reliefată în mod evident în special de legislația privind piețele de instrumente financiare derivate necotate la bursă; subliniază că o mare parte din divergențe sunt cauzate de tipurile diferite de legislații și roluri ale autorităților de supraveghere în procesul decizional;
Energia, mediul, transporturile, industria, cercetarea și știința
30. salută crearea Consiliului Energie UE-SUA, având drept obiectiv elaborarea unui nou cadru în vederea aprofundării dialogului transatlantic pe marginea aspectelor strategice ale energiei, precum siguranța aprovizionării sau politicile de încurajare a tranziției către surse de energie cu nivel scăzut de emisii de dioxid de carbon, în paralel cu consolidarea colaborării științifice permanente în domeniul tehnologiilor energetice; salută inițializarea unui nou Acord Energy Star privind coordonarea programelor de etichetare referitoare la eficiența energetică a echipamentelor de birou, precum și cooperarea în vederea dezvoltării de noi tehnologii energetice, precum hidrogenul sau proiectul ITER de fuziune nucleară;
31. încurajează CET să promoveze cooperarea în scopul unei strategii externe comune privind energia și materiile prime, care să sprijine diversificarea surselor, a rutelor de aprovizionare și a infrastructurii și să promoveze o economie eficientă din punct de vedere energetic, pentru a crește siguranța aprovizionării cu energie, și încurajează CET să contribuie la elaborarea unor criterii de sustenabilitate convergente pentru mixul energetic și să intensifice cercetarea și dezvoltarea, inclusiv în domeniul biocombustibililor;
32. constată că schimbările climatice reprezintă o provocare mondială pentru care nu există o soluție politică și tehnologică unică, însă combinarea oportunităților existente și creșterea considerabilă a eficienței în toate domeniile economice și sociale în țările dezvoltate și în curs de dezvoltare ar contribui la soluționarea problemei resurselor și distribuției, deschizând calea pentru o a treia revoluție industrială;
33. îndeamnă Președinția UE să obțină, pe durata viitorului Summit UE-SUA, un angajament de cooperare ambițios din partea SUA în vederea promovării legăturilor dintre sistemul de comercializare a cotelor de emisie al UE (EU ETS) și sistemele de comercializare regionale sau federale din SUA; constată, în această privință, importanța asigurării de standarde și criterii de referință comune pe toate piețele ETS emergente, astfel încât să se evite orice blocaje normative inutile pe aceste piețe;
34. invită SUA să permită punerea în aplicare completă și efectivă a acordului de primă etapă UE-SUA în domeniul aviației și a acordului UE-SUA în domeniul siguranței aeriene; reamintește atât Comisiei Europene, cât și autorităților SUA că, în cazul în care nu se încheie un acord pentru a doua etapă, unele state membre ar putea anula acordul pentru prima etapă;
35. îndeamnă CET să stimuleze cooperarea în domeniul cercetării pentru a valorifica în mod mai eficient potențialul Acordului de cooperare științifică și tehnologică UE – SUA, care a fost extins recent, în special prin extinderea abordării bazate pe publicarea de cereri de oferte coordonate în domenii de interes strategic reciproc și prin intensificarea cooperării în activitățile de cercetare în domeniul energiei, precum Parteneriatul internațional pentru economia de bazată pe hidrogen (IPHE), Forumul structurilor de conducere pentru sechestrarea carbonului (CSLF-Carbon Sequestration Leadership Forum) și Coaliția de la Johannesburg pentru energii regenerabile (JREC);
Proprietatea intelectuală și protecția consumatorilor
36. subliniază importanța unei strânse cooperări transatlantice cu privire la Agenda digitală, precum piața digitală, libertatea internetului la nivel mondial, neutralitatea, standardele comune, transparența și statul de drept în legătură cu ACTA;
37. consideră esențială dezvoltarea unei strategii comune de acțiune UE-SUA de respectare a drepturilor de proprietate intelectuală în vederea combaterii comerțului mondial cu produse falsificate și piratate, care cunoaște o răspândire tot mai mare; solicită crearea unui grup operativ transatlantic în vederea combaterii contrafacerii, care ar constitui un semnal necesar al voinței politice de a combate activități ilegale care afectează competitivitatea industriilor novatoare și creative, respectând totodată libertățile civile, libertatea de exprimare, dreptul la viață privată și la un proces echitabil;
Cooperarea în domeniul judiciar și polițienesc, vizele
38. solicită în mod insistent Uniunii Europene să negocieze de pe poziția de entitate unică în ceea ce privește programul SUA de scutire de vize, astfel încât cele patru state membre – Bulgaria, Ciprul, Polonia și România – care nu au fost incluse în programul de scutire de vize să nu încheie acorduri bilaterale cu SUA pentru a obține statutul de țară scutită de vize; își reiterează opinia potrivit căreia Comisia trebuie să continue să abordeze, în cadrul dialogului cu SUA la nivel politic și tehnic, importanța acordată de UE admiterii cât mai rapide în programul de scutire de vize a celor patru state membre ale UE care continuă să fie excluse;
39. subliniază spiritul de cooperare dintre UE și SUA în contracararea terorismului mondial, îndeamnă UE și SUA să continue să acționeze într-un spirit de cooperare pentru a contracara în continuare amenințarea reprezentată de terorism și readuce în atenție hotărârea de care a dat dovadă în acest domeniu, precum și ferma sa convingere cu privire la necesitatea de a garanta că măsurile de securitate nu subminează protecția libertăților civile și a drepturilor fundamentale, precum și un nivel maxim de respectare a dreptului la viață privată și la protecția datelor reafirmă faptul că necesitatea și proporționalitatea reprezintă principii esențiale, fără de care lupta împotriva terorismului nu va fi niciodată eficientă;
40. salută faptul că Acordul UE-SUA privind transferul datelor bancare reflectă voința SUA de a răspunde pozitiv solicitărilor legate de protecția datelor adresate de Parlamentul European în cadrul raportului SWIFT;
41. invită Consiliul să ajungă rapid la un acord cu privire la mandatul de negociere în vederea încheierii unui acord UE-SUA privind protecția datelor și, ulterior, să realizeze progrese urgente în ceea ce privește negocierile și să transpună în legislație rezultatul acestora cât mai curând posibil;
42. invită atât SUA, cât și UE, să limiteze culegerea și prelucrarea de date la nivelul minim realmente necesar îndeplinirii obiectivelor în materie de securitate, astfel încât amenințările la adresa valorii libertății, în general, și a libertăților civile, în particular, să fie reduse la minimum și recomandă în mod insistent ca solicitările de transfer de date, precum și alte înțelegeri în domeniul justiției și al afacerilor interne, să fie tratate, în general, mai degrabă într-un cadru multilateral SUA-UE decât separat, la nivel bilateral, cu fiecare stat membru;
43. subliniază profunda sa preocupare cu privire la așa-numita Lege privind promovarea călătoriilor (Travel Promotion Act) și cu privire la efectul său discriminatoriu prin faptul că se aplică doar călătorilor care beneficiază de programul SUA de scutire de vize, precum și îngrijorarea sa cu privire la protecția datelor legată de faptul că plățile pot fi efectuate doar cu una dintre principalele patru cărți de credit, care sunt gestionate exclusiv de societăți care își au sediul pe teritoriul SUA; solicită abordarea subiectului taxei ESTA în cadrul următoarei reuniuni ministeriale JAI UE-SUA din decembrie;
44. având în vedere recentele evoluții de pe ambele țărmuri ale Atlanticului, care constituie tot atâtea provocări la adresa caracterului armonios și divers al societăților, solicită desfășurarea unui dialog deschis între guvernele și societățile noastre cu privire la formele prin care putem contribui, cu toții, la aprofundarea toleranței și a respectului față de diversitate în propria noastră comunitate, în semn de respect, din partea tuturor, față de drepturile fundamentale ale omului;
45. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Congresului Statelor Unite ale Americii, copreședinților Dialogului transatlantic al legislatorilor, copreședinților Consiliului Economic Transatlantic, precum și secretariatului acestuia.