Propunere de rezoluţie - B7-0609/2010Propunere de rezoluţie
B7-0609/2010

PROPUNERE DE REZOLUŢIE referitoare la viitorul Summit UE-SUA și Consiliul Economic Transatlantic

3.11.2010

depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Adrian Severin, Hannes Swoboda în numele Grupului S&D

Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0608/2010

Procedură : 2010/2898(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B7-0609/2010
Texte depuse :
B7-0609/2010
Texte adoptate :

B7‑0609/2010

Rezoluția Parlamentului European referitoare la viitorul Summit UE-SUA și Consiliului Economic Transatlantic

Parlamentul European,

–   având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind relațiile transatlantice, în special Rezoluția sa din 26 martie 2009 privind situația relațiilor transatlantice în urma alegerilor din SUA și Rezoluția sa din 22 octombrie 2009 referitoare la viitorul Summit UE-SUA și reuniunea Consiliului Economic Transatlantic,

–   având în vedere Rezoluția sa din 5 mai 2010 privind Recomandarea Comisiei către Consiliu de autorizare a deschiderii negocierilor dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii pentru un acord internațional prin care să se pună la dispoziția Departamentului de trezorerie al Statelor Unite ale Americii datele din mesageria financiară în scopul prevenirii și al combaterii terorismului și a finanțării terorismului, precum și Rezoluția legislativă a PE din 8 iulie 2010 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului (SWIFT),

–   având în vedere Rezoluția sa din 10 martie 2010 referitoare la transparența și situația actuală a negocierilor privind ACTA,

–   având în vedere proiectul de protocol de modificare a acordului privind transportul aerian CE/SUA, având în vedere dezbaterile privind prelucrarea și transferul de date din registrul cu numele pasagerilor (PNR), de către transportatorii aerieni și privind taxa de călătorie în SUA din 22 septembrie 2010,

–   având în vedere reuniunea plenară la nivel înalt a ONU privind Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului din 20-22 septembrie 2010, precum și concluziile acesteia,

–   având în vedere Rezoluția sa din 21 octombrie 2010 referitoare la Summitul G-20 din 11-12 noiembrie 2010,

–   având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât relațiile transatlantice ar trebui să se bazeze pe valori fundamentale comune precum democrația, drepturile omului, statul de drept și multilateralismul;

B.  întrucât Uniunea Europeană salută atitudinea cooperantă a administrației SUA pe plan internațional și reînnoirea angajamentului său față de relațiile SUA-UE, precum și față de multilateralism;

C. întrucât, în etapa de după Tratatul de la Lisabona, UE este un actor global pe scena internațională, dispunând de noi instrumente politice;

D. întrucât UE și SUA, chiar dacă rămân cele mai puternice economii la nivel mondial, se confruntă cu provocări importante ca urmare a crizei financiare și a înăspririi concurenței din partea țărilor emergente și a economiilor BRIC;

E.  întrucât activitatea Consiliului Economic Transatlantic (CET) vizează integrarea pieței transatlantice, care facilitează creșterea economică, dezvoltarea durabilă și justiția socială;

F.  întrucât ambii parteneri poartă în comun răspunderea pentru abordarea dezechilibrelor mondiale, precum criza financiară și dimensiunea sa socială, șomajul, schimbările climatice, securitatea energetică, terorismul și proliferarea nucleară;

G. întrucât atât UE, cât și SUA s-au angajat să atingă Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) și să reducă la jumătate sărăcia extremă până în 2015, obiective reafirmate recent în cadrul Reuniunii la nivel înalt a ONU de la New York,

Cooperarea internațională

1.  invită ambii parteneri să confrunte provocările pe baza dreptului internațional și a consolidării instituțiilor multilaterale și să contribuie la programul de reformă al ONU, inclusiv la reforma Consiliului de Securitate al ONU;

2.  invită UE și SUA să promoveze respectarea drepturilor omului și a democrației la nivel mondial ca pe un element esențial al politicii lor; subliniază necesitatea unei coordonări intensive în domeniul diplomației preventive și al diplomației de criză; solicită administrației SUA să ratifice și să adere la Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale; își reiterează apelul în favoarea abolirii universale a pedepsei capitale;

3.  subliniază necesitatea unei atitudini curajoase de lider de ambele părți pentru atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) și pentru reducerea la jumătate a sărăciei extreme până în 2015, în special prin vizarea ODM-urilor care sunt cel mai departe de țintă, inclusiv mortalitatea maternă și infantilă, în special în Africa subsahariană; solicită, din nou, ambilor parteneri să-și respecte angajamentul de a aloca 0,7% din PIB ODM-urilor;

4.  invită ambele părți să-și respecte angajamentele luate la Summitul G20 de la Toronto de a ameliora accesul celor săraci la serviciile financiare și de a mări fondurile disponibile pentru IMM-uri în țările în curs de dezvoltare;

5.  solicită UE și SUA să coopereze strâns cu Grupul de lucru pentru eficacitatea ajutorului pentru a facilita obținerea de rezultate pozitive în cadrul celui de-al IV-lea Forum la nivel înalt privind eficiența ajutorului (Seul, 2011), punând accentul pe o mai bună coordonare între părți;

6.  salută decizia din ianuarie 2010 a Guvernului SUA de numire a unui trimis special pentru Tratatul privind forțele armate convenționale din Europa (CFE) și declarația Președinților Obama și Medvedev din iunie 2010 referitoare la viitorul controlului armelor convenționale și al Tratatului CFE; salută acordul dintre SUA și Rusia privind un nou Tratat START și își exprimă încrederea că acesta va fi ratificat de către Senatul SUA; consideră că evoluțiile relevante din cadrul acestei structuri extinse responsabile de asigurarea securității ar trebui să facă obiectul unui dialog cu Rusia, SUA și statele membre ale OSCE care nu fac parte din UE, pentru a reînnoi consensul transatlantic cu privire la securitate;

7.  reamintește Declarația de la Strasbourg din aprilie 2009 a alianței NATO; solicită Guvernului SUA și statelor membre ale UE să își asume un angajament explicit, în cadrul NATO, de a-și aduce contribuția în cadrul procesului de denuclearizare la nivel mondial; îndeamnă SUA să-și elimine armele tactice din Europa, ceea ce ar transmite un semnal puternic de sprijin pentru regimul TNP, combătând proliferarea armelor nucleare și permițând Alianței să își canalizeze resursele limitate pentru abordarea necesităților actuale privind securitatea;

8.  salută rezultatul Summitului privind securitatea nucleară mondială din aprilie 2010, în cadrul căruia a fost subliniată importanța la nivel mondial a prevenirii terorismului nuclear și a asigurării securității materialelor nucleare vulnerabile în termen de patru ani, și planul de acțiune pentru îmbunătățirea și universalizarea acordurilor și programelor existente în domeniul securității nucleare; sprijină inițiativele anumitor țări vizând sporirea securității pe teritoriul propriu și încurajează alte state să se alăture acestor inițiative; sprijină inițiativa pentru un Orient Mijlociu liber de arme nucleare;

Dimensiunea regională

9.  solicită îmbunătățirea cooperării dintre UE și SUA în Afganistan și Pakistan în scopul de a contribui la pacea și stabilitatea, democrația, drepturile omului și la dezvoltarea din regiune; subliniază importanța participării țărilor vecine și a altor actori esențiali din regiune la acest proces, ceea ce poate contribui în mod considerabil la stabilizarea situației regionale; subliniază importanța dezvoltării unei abordări dintr-un punct de vedere civil în cadrul politicii privind Afganistanul; salută eforturile misiunii EUPOL în Afganistan și solicită o mai bună coordonare între actorii internaționali implicați în formarea forțelor polițienești din țara respectivă; solicită investiții coerente pentru realizarea de reforme și pentru formarea puterii judecătorești;

10. invită partenerii să continue, coordonându-și eforturile, să colaboreze cu Guvernul Irakului și ONU pentru a consolida unitatea, democrația și stabilitatea Irakului; de asemenea, în contextul regional, subliniază importanța securității și a dezvoltării în Irak și solicită implicarea tuturor elementelor societății irakiene în acordurile și proiectele instituționale relevante;

11. își exprimă dezamăgirea cu privire la refuzul permanent al Iranului de a coopera pe deplin cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică, obstrucționând activitatea agenției; salută adoptarea Rezoluției 1929(2010) a CS al ONU de impunere a unei a patra serii de sancțiuni asupra Iranului pentru programul său nuclear și adoptarea de către Consiliu a unei serii de măsuri restrictive care urmează să fie impuse Iranului; sprijină, în același timp, obiectivul de a se ajunge la o soluție pe calea negocierilor cu Iranul pe baza dublei strategii a dialogului și a sancțiunilor;

12. salută, în acest sens, decizia SUA de a impune măsuri specifice împotriva oficialilor iranieni considerați responsabili de abuzurile grave privind drepturile omului din momentul disputatelor alegeri prezidențiale din iunie 2009 sau complici la aceste abuzuri; solicită Consiliului să adopte măsuri similare;

13. subliniază importanța negocierilor directe privind pacea între Israel și Palestina, care ar trebui să se finalizeze cu un acord care să pună capăt ocupației începute în 1967 și care să aibă ca rezultat apariția un stat palestinian independent, democratic, contiguu și viabil, care să coexiste în pace și securitate alături de Israel și de vecinii săi; solicită continuarea acestor negocieri; salută eforturile depuse de Președintele Obama și de Administrația SUA în acest domeniu; solicită Uniunii Europene să aibă un rol politic mai activ în acest proces și în cadrul Cvartetului;

14. reiterează faptul că ambele părți ar trebui să se abțină de la orice măsură unilaterală, în special cu referire la stabilirea de colonii israeliene în Cisiordania și Ierusalimul de Est, care poate submina perspectiva unei păci corecte și durabile între israelieni și palestinieni și subliniază că nu trebuie recunoscută nicio schimbare unilaterală referitoare la granițele dinainte de 1967, inclusiv în privința Ierusalimului;

Date privind cooperarea bilaterală

15. salută trecerea în cea de-a doua etapă a acordului UE-SUA în domeniul aviației în iunie 2010, ca piatră de temelie a cooperării eficiente, precum și încheierea celui mai recent acord OACI la 8 octombrie 2010, ca un important pas înainte pentru piața transatlantică în domeniul aviației; totuși solicită autorităților americane și Comisiei să coopereze pentru a lărgi libertatea de a deține și a investi în transportatori aerieni pe ambele maluri ale Atlanticului, fără a aduce atingere cetățeniei străine, și pentru a include emisiile de CO2 din sectorul transportului aerian în Sistemul de comercializare a cotelor de emisii (ETS);

16. solicită din nou Senatului și Administrației SUA să evite orice măsuri care subminează aceste obiective, cum ar fi cele privind centrele de reparații din străinătate, derogările de la normele antitrust și cetățenia transportatorilor aerieni, menționate în Rezoluția 915 a Camerei Reprezentanților; invită Comisia și autoritățile americane să susțină principiul „controlului unic de securitate” și să reexamineze eficiența măsurilor suplimentare de securitate adoptate începând din 2001, pentru a elimina suprapunerile și lacunele din sistemul de securitate;

17. reamintește importanța unui acord-cadru juridic solid UE-SUA privind schimbul de date PNR și protecția datelor; reamintește prioritățile sale în această privință, astfel cum au fost menționate în rezoluții; invită Consiliul și Comisia să țină seama de poziția sa la adoptarea directivelor de negociere, reamintind dreptul său de a fi informat pe deplin și imediat pe parcursul întregului proces;

18. solicită din nou autorităților SUA și Comisiei Europene să intensifice mai mult ritmul negocierilor pentru a găsi soluții echilibrate pentru, printre altele, exigențele securității aeriene și protecția datelor în domeniul registrului nominal al pasagerilor (PNR) și pentru revizuirea controalelor de securitate la aeroporturi, inclusiv utilizarea scanerelor de securitate;

19. salută și susține cu tărie Recomandarea Comisiei către Consiliu de autorizare a deschiderii negocierilor pentru un acord între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii privind protecția datelor cu caracter personal și salută abordarea Comisiei de a aplica un astfel de acord-cadru tuturor acordurilor existente și viitoare dintre UE și statele sale membre și SUA privind transferul și procesarea datelor cu caracter personal în cadrul cooperării polițienești și judiciare;

20. deplânge introducerea a unor taxe administrative și de „promovare a călătoriilor” pentru acordarea autorizației Sistemului electronic de autorizare a călătoriilor (SEAC) cetățenilor UE care călătoresc în SUA, ca un pas înapoi, ducând la reintroducerea obligației vizelor, precum și la excluderea României, Poloniei, Bulgariei și Ciprului din Programul de eliminare a vizelor, care provoacă discriminări între cetățenii UE și solicită din nou Comisiei să acorde prioritate acestui subiect, inclusiv opțiunii de a impune reciprocitatea;

21. invită UE și SUA să adopte o abordare globală și echilibrată privind migrația, inclusiv prin consolidarea dialogului internațional privind migrația și cooperarea pentru prevenirea manifestațiilor de rasism, xenofobie, discriminare și alte forme de intoleranță; încurajează adoptarea și punerea în aplicare a actelor legislative de combatere a discriminării în domeniul ocupării forței de muncă și cooperarea cu sectorul privat în vederea adoptării de inițiative de prevenire, cum ar fi programele care facilitează intrarea grupurilor vulnerabile pe piața muncii și combat practicile discriminatorii la locul de muncă;

22. consideră că societatea informațională este un pilon extrem de important în spațiul economic transatlantic, bazat pe accesul la cunoștințe și pe protejarea conținutului digital într-un mod echilibrat; solicită consolidarea relației dintre inovație, creativitate și TIC pentru crearea unei noi culturi în afaceri; invită UE și SUA să consolideze cooperarea în domeniul educației și al formării și subliniază importanța facilitării schimburilor de studenți și a recunoașteri diplomelor;

23. își exprimă îngrijorarea în legătură cu recentele dezvăluiri din raportul pe 2010 al organizației Human Rights Watch potrivit cărora societățile multinaționale europene duc campanii agresive pentru a împiedica lucrătorii din SUA să se organizeze și să-și negocieze contractele colective, încălcând normele internaționale și, adeseori, dreptul muncii al SUA; solicită UE și SUA să coopereze pentru a garanta respectarea normelor internaționale de către societățile europene; sprijină adoptarea legi privind dreptul de alegere al angajaților (Employee Free Choice Act), ca o evoluție către consolidarea stabilirii de standarde și norme de bază ale convențiilor OIM; încurajează schimbul de bune practici și informații dintre UE și SUA privind legislația paralelă pentru combaterea decalajului de salarizare între bărbați și femei și între diferite grupuri etnice;

Stabilitatea financiară și arbitrajul de reglementare internațional

24. recunoaște că adoptarea de către SUA a recentului pachetul cuprinzător de reforme din sectorul financiar și a legii privind protecția consumatorului este un pas decisiv către consolidarea reglementării și a supravegherii produselor, piețelor și actorilor financiari; sprijină în mod ferm eforturile depuse de SUA pentru a pune în aplicare noul cadru și solicită diferitelor organisme de reglementare implicate (FDIC, CFTC, SEC, Federal Reserve și FOI, recent înființat) să asigure convergența adecvată pe ambele maluri ale Atlanticului în vederea abordării în comun a problemelor comune;

25. subliniază importanța unei abordări coordonate între Comitetul european pentru riscuri sistemice, creat de curând, și Comitetul de supraveghere financiară pentru definirea, reglementarea și supravegherea instituțiilor financiare așa-numite „prea mari pentru a falimenta”; reamintește că, în ciuda diferențelor structurale între piețele financiare, sectorul financiar este globalizat într-o asemenea măsură încât factorii mondiali de decizie politică nu mai pot ignora acest lucru; consideră că coordonarea între autoritățile UE și SUA ar trebui să fie exemplară în acest domeniu;

26. își reafirmă sprijinul pentru angajamentul luat de G20 de a crește calitatea și volumul capitalului, de a introduce standarde de gestionare a lichidităților, de a aborda chestiunea prociclicității și de a actualiza standardele prudențiale generale ca răspuns la criza financiară; în acest context, îndeamnă Comisia să își intensifice dialogul transatlantic cu SUA privind reglementarea sectorului financiar;

27. reamintește că un standard global privind aplicarea cerințelor de capital la un nivel și la o calitate suficiente așa cum a convenit Comitetul de la Basel este esențial pentru a preveni viitoarele crize financiare; își exprimă îngrijorarea privind faptul că limitările cantitative sau aplicarea neuniversală în anumite jurisdicții ar putea submina eficiența acestui standard global;

28. îndeamnă realizarea unei evaluări generale a impactului noilor norme Basel III, înainte de punerea lor în practică, cu privire la potențialul efect asupra diversității sectorului bancar și asupra finanțării IMM-urilor, dar și corelat cu cerințele suplimentare de capital care pot fi solicitate de instituțiile financiare importante din punct de vedere sistemic (IFIS);

29. constată că riscul arbitrajului de reglementare este deosebit de relevant în ajunul discuțiilor actuale în ceea ce privește compensațiile cu instrumente derivate extrabursiere, reglementarea agențiilor de rating al creditelor, fondurile de investiții alternative, vânzările fără acoperire și swapurile pe risc de credit; subliniază că se întreprind toate aceste inițiative de reglementare pentru a reduce riscurile sistemice, pentru a consolida stabilitatea și pentru a face piețele financiare mai sigure și mai atractive pentru investitori și că există un risc subiacent în cazul necoordonării acestor inițiative, cel puțin între UE și SUA;

30. solicită Dialogului EU-SUA privind reglementarea piețelor financiare (DRPF), având în vedere rolul său de a coordona abordările între autoritățile de reglementare, să identifice neajunsurile și să facă demersuri pentru ameliorarea convergenței; constată absența unor canale oficiale care să permită dialogul permanent între legislatorii din Europa și din SUA care ar putea mări gradul de armonizare a abordărilor privind reglementarea, în special în domeniul serviciilor financiare; salută eforturile actorilor neinstituționali de a îmbunătăți dialogul neoficial între legislatori și personalul acestora în Europa și în SUA; îndeamnă legislatorii să aibă în vedere implicațiile internaționale ale acțiunilor politice și angajamentele G20 privind armonizarea politicilor, atunci când este posibil; solicită elaborarea unei strategii comune UE-SUA pentru controlul asupra off-shore-urilor;

31. invită ambii parteneri ca, împreună, să fie în fruntea eforturilor de a iniția o coordonare internațională pentru politica economică care să asigure o ieșire ordonată din criză pe baza coordonării și a consolidării reciproce, care să aibă obiective mai ambițioase decât acest obiectiv pe termen scurt și mediu, în vederea creării unui real dialog permanent între actorii internaționali; solicită o eliminare treptată specifică a măsurilor de redresare în funcție de etapa de redresare în care se află fiecare partener, astfel încât acest lucru să nu afecteze cele mai vulnerabile segmente ale societății și să accelereze creșterea și crearea de locuri de muncă;

32. subliniază nevoia unei abordări responsabile din partea ambilor parteneri pentru susținerea dialogului internațional privind stabilirea unui echilibru între dezvoltarea economică și evaluarea corectă a devizelor, care să prevină comportamente protecționiste și un război al devizelor;

Consiliul Economic Transatlantic

33. subliniază faptul că un parteneriat transatlantic mai strâns în vederea realizării unei piețe transatlantice până în 2015, pe baza principiului unei economii sociale de piață, este un instrument pentru modelarea procesului de globalizare și pentru soluționarea crizelor economice și sociale mondiale; solicită un angajament la nivel înalt al ambilor parteneri în cadrul Parteneriatului de acțiune inovatoare;

34. reafirmă invitația pe care a adresat-o liderilor Uniunii Europene și ai SUA, precum și co-președinților CET, de a ține seama de rolul crucial al legislatorilor pentru succesul CET; îi îndeamnă să implice în totalitate și în mod direct reprezentanții DTL în cadrul CET, deoarece legislatorii împart cu ramurile lor executive responsabilitatea pentru punerea în execuție și supravegherea a numeroase decizii ale CET;

35. salută faptul că CET consultă o serie de părți interesate, inclusiv reprezentanți din sectorul afacerilor, și solicită încă o dată acordarea unui rol similar reprezentanților mișcării sindicale din ambele părți ale Atlanticului, pentru a include pe deplin dimensiunea socială; solicită ca președinții Dialogului transatlantic pentru muncă și al Dialogului transatlantic pentru energie să fie incluși în grupul consilierilor;

36. solicită ca agenda reuniunilor CET să fie extinsă și să devină mai strategică în vederea includerii preocupărilor tuturor părților interesate; reafirmă solicitarea pentru o distribuire la timp a calendarului reuniunilor CET, a ordinilor de zi, a foilor de parcurs și a rapoartelor privind progresele înregistrate, care ar trebuie să fie la dispoziția părților interesate cu suficient timp înaintea reuniunilor și publicate pentru îmbunătățirea transparenței;

37. consideră că Parteneriatul de acțiune inovatoare ar trebui să aibă obiective mai ambițioase decât aplicarea DPI și să abordeze dialogul strategic referitor la politica concurenței, standardele deschise, transferul de tehnologie și convergența normelor;

38. consideră că acorduri precum ACTA nu ar trebui să afecteze dreptul la viață privată, libertatea de exprimare sau dreptul la un proces echitabil; consideră că CET ar putea avea un rol în ameliorarea protejării vieții private a consumatorilor, în special în legătură cu „cloud computing” (informatica dematerializată), e-sănătatea și rețelele inteligente;

Aspecte sectoriale

39. subliniază faptul că UE și SUA se confruntă cu provocări similare în calitate de cei mai mari producători, exportatori și importatori mondiali de produse agricole și că joacă un rol important în asigurarea securității alimentare în lume; consideră benefice schimbul de opinii și coordonarea cu privire la viitoarea politică agricolă comună și la legea agriculturii din SUA; solicită o mai bună cooperare între Parlamentul European și Congresul SUA în legătură cu procesul paralel de reformă a politicilor lor agricole;

40. consideră că subiecte urgente, cum ar fi reducerea speculațiilor pe piața materiilor prime, care a dus la o volatilitate extremă a prețurilor alimentelor, ar putea fi soluționate mai bine printr-un dialog între UE și SUA; reamintește, în această privință, necesitatea evitării accesului la arbitrajul de reglementare al speculatorilor, care n-ar trebui să aibă libertatea de a alege după bunul plac sistemul de reglementare și de a continua să creeze instabilitate prin mișcări speculative masive pe piețele de materii prime; salută legislația adoptată recent de ambele părți și menită să asigure o mai mare transparență și să limiteze comportamentul speculativ;

41. remarcă progresele realizate recent în legătură cu subiecte sensibile, cum ar fi hormonii din carnea de vită, tratarea cu clor a cărnii de pui și autorizarea anumitor produse modificate genetic; își exprimă încrederea că, printr-un dialog continuu, aspectele care vizează schimburile comerciale de produse agricole pot fi soluționate eficient înainte de a fi prezentate organismelor de soluționare a litigiilor din cadrul OMC;

42. regretă retragerea unilaterală a SUA din acordul adoptat în 1992 care reglementa ajutorul guvernamental pentru aeronavele civile de mari dimensiuni și litigiul de lungă durată Airbus/Boeing care a urmat la OMC; consideră că poate fi găsită o soluție acceptabilă pentru ambele părți prin cooperare și care să păstreze spiritul parteneriatului transatlantic UE-SUA;

43. ia act de preocupările SUA în materie de lanțuri de distribuție și de faptul că această țară s-a angajat să implementeze măsuri de întărire a securității conforme standardelor internaționale recunoscute; reiterează, în această privință, faptul că introducerea cerințelor de scanare 100% pentru încărcătura maritimă destinată exportului în SUA, ce urmează să fie implementate de la 1 iulie 2012, nu respectă aceste standarde; solicită, de aceea, SUA și UE să dezvolte o abordare de gestionare a riscurilor multidimensională, care să includă recunoașterea de către UE și SUA a programelor de parteneriat comercial;

44. solicită stimularea cooperării în toate aspectele care afectează cadrul de reglementare pentru industriile din UE și SUA; solicită CET să ia drept exemplu abordarea UE din „Legea micilor întreprinderi”, care își propune să gândească lucrurile mai întâi la scară mică, atunci când are în vedere elaborarea legilor cu impact transatlantic, pentru a sprijini activitățile IMM-urilor;

45. încurajează aprofundarea cooperării în domeniul energetic, în vederea unei strategii energetice comune, care să susțină diversificarea surselor de energie și a rutelor de aprovizionare, și să promoveze o economie eco-eficientă, pentru a întări securitatea aprovizionării cu energie; încurajează CET să conlucreze în direcția unei maxime convergențe în implementarea criteriilor de sustenabilitate pentru biocombustibili;

46. subliniază că materia primă, și în special accesul la materia primă critică, este esențială pentru dezvoltarea durabilă și progresul tehnologic, atât în economia SUA, cât și în cea europeană; solicită promovarea cooperării SUA-UE în mod specific în domeniul generării și schimbului de informații, precum și în cel al cercetării și dezvoltării privind extracția, procesarea, utilizarea, recuperarea, reciclarea și înlocuirea responsabilă a materiilor prime al căror caracter critic a fost identificat de ambele părți, în special pământurile rare; solicită Chinei să nu instituie măsuri unilaterale precum embargoul la export al mineralelor terestre rare;

47. subliniază potențialul important al gazelor naturale în Europa și SUA ca sursă internă de energie, deși SUA sunt mult mai avansate în privința exploatării; sugerează abordarea acestui subiect în Consiliul UE - SUA pentru energie, pentru a profita de experiența SUA în domeniul sustenabilității în raport cu mediul și a necesității de a adapta cadrul de reglementare pentru a acorda întâietate exploatării în condiții de siguranță pentru mediu;

48. solicită CET să conlucreze în vederea unui acord internațional privind schimbările climatice la Conferința de la Cancun din decembrie, care ar trebui să se axeze pe finanțare, transferul de tehnologie, împădurire, adaptare, țările în curs de dezvoltare și MRV (monitorizare, raportare și verificare), precum și pe avansarea în direcția îndeplinirii obiectivului central de stabilire a unor angajamente globale cu valoare obligatorie de a reduce emisiile de CO2, conforme pragului de 2°C; subliniază necesitate de a include garantarea biodiversității printre politicile referitoare la climă și solicită, prin urmare, CET să conlucreze pentru a consolida sinergiile și legăturile dintre biodiversitate și politicile climatice; încurajează, în acest context, CET să coopereze în privința măsurilor de economisire a energiei luate pentru a combate schimbările climatice; solicită o cooperare normativă mai strânsă în domeniul standardelor de eficiență energetică pentru produse, în special în cadrul Consiliului Energetic Transatlantic;

49. solicită CET să ia în considerare opinia PE, adoptată cu o largă majoritate în iulie 2010, conform căreia alimentele provenite de la animale clonate și descendenți nu ar trebui reglementate în cadrul Regulamentului privind alimentele noi, ci ar trebui interzise până când Comisia va prezenta o propunere care să ia în considerare impactul etic și efectele asupra siguranței a acestor produse alimentare, precum și a implicațiilor din punctul de vedere al binelui animalelor ale acestui tip de tehnologie;

50. încurajează UE și SUA să încheie un acord de partajare a informațiilor privind siguranța produselor; speră o îmbunătățire a cooperării cu țările terțe în domeniul standardelor de reglementare și producție, precum și a consolidării acestora;

51. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Președintelui și Congresului Statelor Unite ale Americii.