Propunere de rezoluţie - B7-0610/2010Propunere de rezoluţie
B7-0610/2010

PROPUNERE DE REZOLUŢIE referitoare la viitorul summit UE-SUA și la Consiliul Economic Transatlantic

3.11.2010

depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

Helmut Scholz, Rui Tavares, Takis Hadjigeorgiou, Kyriacos Triantaphyllides, Patrick Le Hyaric în numele Grupului GUE/NGL

Procedură : 2010/2898(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
B7-0610/2010
Texte depuse :
B7-0610/2010
Texte adoptate :

B7‑0610/2010

Rezoluția Parlamentului European referitoare la viitorul summit UE-SUA și la Consiliul Economic Transatlantic

Parlamentul European,

–   având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât la începutul secolului XXI s-a înregistrat o trecere către o lume multipolară în care este nevoie de o gestionare colectivă a problemelor comune la nivel internațional, întrucât atât UE, cât și SUA trebuie să se adapteze la această situație printr-o abordare bazată pe cooperare în ceea ce privește relațiile lor internaționale;

B.  întrucât, în ceea ce privește relațiile transatlantice, persistă conflictele și diferențele internaționale majore, precum:

      -   războiul din Afganistan continuă să facă mii de victime în rândul civililor și să ducă la o destabilizare dezastruoasă a acestei țări și a întregii regiuni, întrucât niciuna din problemele țării nu a fost soluționată prin politica predominant militară a alianței NATO;

      -   se înregistrează doar progrese limitate în ceea ce privește revigorarea procesului de monitorizare a armelor nucleare și de dezarmare și un impas continuu cu privire la toate celelalte aspecte legate de dezarmare;

      -   noua administrație nu a ridicat sancțiunile împotriva Cubei;

      -   deteriorarea relațiilor cu Iranul periclitează pacea și complică și mai mult soluționarea crizei îndelungate din regiunea Orientului Mijlociu;

      -   strategia SUA de combatere a terorismului a făcut uz de instrumente extinse de monitorizare a datelor sensibile privind cetățenii europeni, întrucât aceste măsuri subminează drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor europeni;

      -   pedeapsa cu moartea continuă să existe în 38 de state din Statele Unite și la nivel federal;

C. întrucât relațiile transatlantice sunt în continuare un factor important în cadrul politicii internaționale, întrucât UE și SUA dețin un rol major în soluționarea conflictelor internaționale, în special a celor din Orientul Mijlociu, din Afganistan și din Irak, și în combaterea sărăciei și a schimbărilor climatice;

D. întrucât economiile UE și SUA reprezintă împreună aproximativ jumătate din economia mondială și întrucât cele două economii poartă, prin urmare, o responsabilitate deosebită în ceea ce privește soluționarea crizei economice și alimentare actuale, combaterea volatilității și a speculațiilor și, astfel, stabilirea unor reguli noi;

E.  întrucât, în ceea ce privește relațiile transatlantice, se înregistrează un impas, existând diferențe din ce în ce mai mari de opinie privind modul în care trebuie soluționate problemele legate de politica internațională cu privire la criza economică și financiară, protecția datelor, combaterea schimbărilor climatice și la alte aspecte, întrucât dialogul parlamentar și relațiile mai consolidate din cadrul societății civile pot contribui la înțelegere reciprocă, la eliminarea diferențelor și la găsirea de soluții reciproc acceptabile care să fie în interesul tuturor părților implicate,

1.  solicită să fie pusă o bază conceptuală nouă pentru relațiile transatlantice în următoarea direcție:

      (a)  să se dezbată soluții sustenabile în scopul de a pune capăt situațiilor de criză din lume, care ar trebui să înlocuiască conceptele de superputere militară;

      (b)  să se satisfacă nevoia urgentă de reforme politice radicale pentru abordarea cauzelor sistemice ale crizelor economice și financiare și să se ia imediat măsuri ferme în direcția stabilirii unor norme care să stea la baza unei „noi ordini economice”;

      (c)  să se insiste asupra faptului că lupta împotriva terorismului nu poate fi purtată încălcând dreptul internațional și în defavoarea unor valori stabilite, de bază și comune, cum ar fi respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, a statului de drept și a Convențiilor relevante de la Geneva;

      (d)  să se discute cu partenerii din SUA cu privire la modul în care se poate pune în practică angajamentul ambelor părți în favoarea multilateralismului și, în special, a cooperării internaționale în cadrul Organizației Națiunilor Unite;

2.  consideră că, în acest sens, este necesară o intensificare a dialogului politic parlamentar UE‑SUA; insistă asupra faptului că acest dialog trebuie să fie mai deschis și mai transparent; invită administrațiile și parlamentele UE și SUA să acorde mai multă atenție relațiilor din cadrul societății civile și să se preocupe mai puțin de dialogul din domeniul afacerilor;

3.  își exprimă profunda preocupare cu privire la dezechilibrele din cadrul dialogului legislativ cu Statele Unite și la impactul acestora asupra legislației europene; consideră că activitatea din cadrul Consiliului Economic Transatlantic (CET) trebuie să devină transparentă și responsabilă;

Aspecte internaționale

4.  subliniază necesitatea urgentă de a evalua echitabil atât strategia militară actuală, cât și strategia pentru reconstrucția civilă în Afganistan; conchide că este necesară o schimbare importantă de strategie, întrucât pacea, securitatea și dezvoltarea nu vor prevala decât dacă spirala violenței va înceta, dacă soluția militară predominantă va fi înlocuită de consolidarea eforturilor de reconstrucție civilă și dacă acestea vor avea drept rezultat restabilirea încrederii populației afgane; solicită retragerea trupelor NATO din această țară;

5.  constată că, în ciuda eforturilor recente ale administrației SUA, procesul din Orientul Mijlociu este într-un impas; insistă asupra faptului că dezvoltarea relațiilor partenerilor transatlantici cu Israelul va fi foarte mult condiționată de respectarea drepturilor omului și a dreptului umanitar internațional, de încheierea crizei umanitare din Gaza și teritoriile palestiniene ocupate și de asumarea unor angajamente reale în favoarea unui acord de pace cuprinzător;

6.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la soarta și la siguranța celor 1,5 milioane de palestinieni blocați în Gaza fără nicio posibilitate de a părăsi Fâșia; invită partenerii transatlantici să insiste în cadrul relațiilor lor cu Israelul ca autoritățile din Israel să ridice blocada; invită partenerii transatlantici să își intensifice eforturile pentru a pune capăt îndelungatei tragedii trăite de peste 4,3 milioane de refugiați palestinieni înregistrați de ONU în conformitate cu rezoluția ONU nr. 194;

7.  solicită o nouă abordare față de Iran, deoarece politica de aplicare a unor sancțiuni și de izolare a acestei țări nu a dat roade; insistă asupra faptului că trebuie revigorate negocierile cu Iranul pentru a găsi o soluție cuprinzătoare și negociată în mod echitabil la problema nucleară iraniană, pe baza recunoașterii dreptului Iranului la activități nucleare pașnice și a asigurărilor verificabile din partea Iranului în ceea ce privește caracterul pașnic al programului său nuclear; își exprimă convingerea fermă că prin dialog și diplomație se poate ajunge la o soluție realistă pe termen lung la problema legată de Iran, într‑un cadru multilateral aflat sub supravegherea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) de la Viena;

8.  susține cu tărie cele afirmate în declarația finală a summitului UE-America Latină de la Madrid din mai 2010, în care liderii europeni și latino-americani au respins cu fermitate orice măsură coercitivă cu caracter unilateral care are efect extra-teritorial contrar dreptului internațional și normelor acceptate de comun acord privind comerțul liber și au căzut de acord asupra faptului că acest tip de practică reprezintă o amenințare serioasă la adresa multilateralismului; amintește că embargoul privind comerțul pus împotriva Cubei și care se bazează pe legile extra-teritoriale „Helms-Burton” a fost condamnat în mod continuu de Adunarea Generală a ONU; invită Consiliul și Comisia să ridice această problemă în timpul summitului UE-SUA și să depună eforturi în vederea abrogării dispozițiilor respective, contestând, dacă este necesar, Statele Unite în cadrul OMC;

9.  amintește tuturor părților că problema legată de Cipru este o problemă internațională și că ar trebui soluționată pe baza rezoluțiilor ONU și a dreptului internațional, asigurând astfel reunificarea insulei într-o federație bi-zonală și bi-comunală, demilitarizată, fără garanți și fără intervenții, un pod de pace în regiunea de est a Mării Mediterane;

10. salută noua abordare a Președintelui Obama în vederea dezarmării nucleare și semnarea noului Tratat START în aprilie 2010; îndeamnă UE și SUA să încerce să asigure revigorarea monitorizării armelor și a dezarmării negociate la nivel multilateral în cadrul sistemului ONU; își reiterează apelul adresat SUA de:

      -   a nu lega dezarmarea nucleară de proiectul inutil al SUA/NATO privind apărarea cu rachete a Europei;

      -   a nu compensa măsurile de dezarmare nucleară prin dotarea cu arme convenționale;

      -   a opri dezvoltarea unor noi generații de arme nucleare pentru câmpul de luptă;

      -   a ratifica Tratatul privind interzicerea totală a testelor nucleare;

      -   a ratifica Convenția de la Ottawa privind interzicerea utilizării, stocării, producerii și transferului de mine anti-personal și distrugerea acestora;

      -   a ratifica Convenția privind munițiile cu dispersie;

      -   a renunța la rezistența sa față de Protocolul de conformitate cu Convenția ONU privind armele biologice și toxice;

      -   a contribui la consolidarea regimului TNP prin punerea strictă în aplicare a tuturor obligațiilor TNP, în special a articolului 2;

      -   a da un nou impuls punerii în aplicare a Convenției privind armele chimice, precum și consolidării organizării sale;

Drepturile omului și libertățile fundamentale

11. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la nerespectarea protecției datelor cetățenilor europeni prin acordurile internaționale cu SUA; își reiterează refuzul privind schimbul de date colective și de date privind pasagerii cu Statele Unite ale Americii și cu toate țările terțe în general în cadrul așa-numitei lupte împotriva terorismului;

12. subliniază importanța viitoarelor negocieri în vederea încheierii unui acord între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii privind protecția datelor cu caracter personal;

13. subliniază că un astfel de acord-cadru cu SUA ar trebui să funcționeze ca un acord privind standardele minime aplicabile tuturor acordurilor privind transferul și prelucrarea de date cu caracter personal care vor fi încheiate și care, după o perioadă de tranziție prestabilită, există deja între UE sau statele membre și SUA, cu scopul de a preveni, cerceta, detecta sau judeca infracțiuni comise în cadrul cooperării judiciare și polițienești și că acest acord ar trebui să respecte Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și Directiva 95/46/CE;

14. subliniază necesitatea unei informări complete cu privire la toate evoluțiile internaționale în materie de schimb de date; îndeamnă, prin urmare, Comisia și Consiliul să clarifice pe deplin situația actuală privind acordurile bilaterale și memorandumurile de înțelegere între statele membre și SUA cu privire la schimbul de date privind aplicarea legii și la participarea la programul SUA de scutire de vize, precum și la programul privind controlul unic de siguranță;

15. este șocat de dezvăluirile cu privire la încălcările drepturilor omului din timpul războiului din Irak publicate de Wikileaks; invită Statele Unite să îi aducă în fața justiției pe cei responsabili de aceste infracțiuni;

16. solicită desfășurarea unei anchete internaționale sub auspiciile ONU cu privire la toate infracțiunile comise în timpul războiului din Irak; invită statele membre NATO să își retragă imediat trupele din Irak;

17. reiterează apelul repetat al Uniunii Europene către toate țările care nu au aderat la Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI) să ia în calcul posibilitatea ratificării sau a aderării la acesta, dacă este cazul;

18. regretă faptul că Președintele Obama nu și-a respectat promisiunea de a închide centrul de detenție din Guantánamo la sfârșitul lui 2009 și insistă ca acest centru să fie închis imediat; invită Statele Unite să suspende toate comisiile militare și să judece toți deținuții din Guantánamo pe care intenționează să îi urmărească penal în fața unui tribunal federal civil obișnuit, în conformitate cu standardele internaționale ale unui proces echitabil; insistă ca toți deținuții pe care nu intenționează să îi urmărească penal să fie eliberați imediat; invită statele membre ale UE să își intensifice eforturile pentru a susține decizia Președintelui Obama de a acorda azil foștilor prizonieri din centrul de la Guantánamo;

19. invită administrația Obama să pună capăt tuturor practicilor privind arestările și predările extraordinare; invită Consiliul și Comisia să abordeze, în timpul consultărilor cu administrația SUA, situația din centrele de detenție sub administrație SUA și aflate în Afganistan (Bagram), și să insiste asupra închiderii acestora;

20. solicită încă o dată ca Statele Unite să abolească pedeapsa cu moartea la nivelurile federale și de stat;

Aspecte economice

21. își reiterează punctul de vedere conform căruia nici un nou parteneriat economic transatlantic, nici o zonă de liber schimb cu Statele Unite nu pot constitui un obiectiv pentru UE în ceea ce privește relațiile sale cu SUA; consideră că UE și statele membre trebuie să își mențină politicile sociale și politicile în domenii precum sănătatea publică și protecția mediului și să își consolideze relațiile economice cu alte regiuni din lume;

22. consideră că SUA și UE, ca regiuni în care se află cele mai importante centre financiare din lume, au nevoie de o strategie responsabilă privind abordarea crizelor financiare și economice; subliniază că este necesar ca autorităților de reglementare de pe ambele părți ale Atlanticului să li se confere urgent competențe sporite de a gestiona colapsul instituțiilor financiare pentru a se asigura că acționarii băncilor și creditorii, nu contribuabilii, sunt cei care plătesc pentru eșecurile bancare;

23. este de părere că sectorul financiar trebuie să revină la funcția sa inițială, acționând în primul rând și mai ales în interesul public, acceptând profituri mai scăzute și sisteme de plată a unor bonusuri orientate către reticența față de riscuri și obiective pe termen lung, și nu către profituri pe termen scurt; subliniază că sectorul financiar din țările industriale, și mai ales din SUA și unele state membre UE, este prea extins pentru binele societăților și că trebuie redus la o dimensiune mai rezonabilă;

24. consideră că organismele de reglementare existente în Uniunea Europeană și în Statele Unite înainte de criza economică și financiară au dat dovadă de lipsă de coerență și s-au baza în principal pe analize macroeconomice dispersate și că, în absența unei coerențe la nivel global a acestor organisme de reglementare, statele au acționat cum au dorit; îndeamnă UE și SUA să sublinieze importanța unui sistem de supraveghere și de reglementare pentru a impune, printre altele, înregistrarea tranzacțiilor; invită UE și SUA să susțină introducerea unei taxe pe tranzacțiile financiare;

25. îndeamnă UE și SUA să ia măsurile necesare pentru a pune capăt războiului monetar continuu; consideră că această uniformizare la un nivel inferior din Asia a fost determinată de o politică monetară lejeră a SUA, care trage în jos dolarul SUA față de euro și de celelalte monede importante; constată că economia UE va fi, probabil, principala victimă a războiului monetar;

26. subliniază că dezechilibrele economice globale care au fost atenuate temporar de criza financiară apar din nou și amenință redresarea economică și crearea de locuri de muncă; consideră că surplusurile mari de exporturi trebuie să se bazeze pe o cerere internă mai mare;

27. consideră că, în lumina intensificării schimburilor comerciale, UE ar trebui să se asigure că nu are loc un dumping social, având în vedere nivelul scăzut al drepturilor sociale din SUA și situația dezastruoasă a sistemelor lor naționale de sănătate, de exemplu;

28. consideră că întărirea legăturilor comerciale cu SUA, precum și cu orice țară terță, ar trebui să depindă de respectarea drepturilor omului, inclusiv abolirea pedepsei cu moartea, de respectarea dreptului la un proces echitabil al prizonierilor, de interzicerea tuturor formelor de tortură și de ratificarea și respectarea principalelor convenții internaționale;

29. observă angajamentul ferm al Comisiei Europene față de continuarea verificării aspectelor legate de măsurile netarifare din cadrul relațiilor comerciale dintre UE și SUA; subliniază că, în conformitate cu studiul Comisiei Europene privind măsurile netarifare în cadrul relațiilor comerciale și din domeniul investițiilor dintre UE și SUA, eliminarea sau reducerea acestor măsuri ar genera un venit mai ridicat pentru UE; insistă cu tărie asupra faptului că soluționarea problemelor legate de măsurile netarifare nu trebuie să se facă în defavoarea protecției consumatorilor în domenii precum sănătatea, finanțele, calitatea vieții și protecția mediului;

30. solicită Consiliului și Comisiei să poarte discuții cu partenerii transatlantici asupra modalităților de realizare a unor progrese privind accesul țărilor în curs de dezvoltare la medicamente și să se opună categoric inițiativei SUA de a introduce în toate acordurile bilaterale negociate cu țările în curs de dezvoltare o serie de clauze prin care aceste țări renunță să folosească dispoziția din Acordul Doha privind TRIPS care permite acestora să producă și să importe medicamente de uz general necesare pentru combaterea problemelor majore privind sănătatea populației (SIDA, tuberculoză etc.);

31. consideră că, odată ce secretariatul OMC a subliniat din nou, în cadrul reuniunii sale din 29 septembrie 2010, efectul negativ al legii agricole a SUA din 2008 („Farm Bill 2008”) pentru producătorii din țări terțe, această problemă ar trebui ridicată de reprezentanții UE în cadrul summitului UE-SUA;

32. consideră că dreptul la securitate alimentară și la un mediu sigur se află la originea mai multor conflicte comerciale între UE și SUA, cum ar fi cele vizând produsele din carne tratată cu hormoni și produsele pe bază de OMG-uri, și solicită Consiliului și Comisiei să acționeze în conformitate cu legislația aplicabilă a UE și în susținerea acesteia;

Schimbările climatice

33. consideră că schimbările climatice, producerea de energie alternativă și eficiența energetică ar trebui să devină prioritățile agendei CET; încurajează, în acest context, CET să coopereze în privința măsurilor de economisire a energiei luate pentru a combate schimbările climatice; solicită o cooperare mai strânsă în materie de reglementare în ceea ce privește standardele de eficiență energetică pentru produse;

34. invită SUA și UE, precum și toți partenerii internaționali, să prezinte în cadrul Conferinței de la Cancún privind schimbările climatice, angajamente mai ambițioase cu privire la reducerea emisiilor pe baza principiului „responsabilității comune, dar diferențiate”, pentru a asigura coerența cu obiectivul de 2° C și să nu își creeze prejudecăți cu privire la probabilitatea ridicată ca o limită de temperatură de 1,5ºC să garanteze supraviețuirea tuturor națiunilor, popoarelor și ecosistemelor;

35. consideră că un acord internațional ar trebui să asigure reduceri colective ale emisiilor de gaze cu efect de seră în țările dezvoltate la un nivel care să se apropie de limita superioară a intervalului de 25-40 % stabilit de IPCC pentru anul 2020 față de nivelurile din 1990, deoarece datele științifice recente arată că este necesară o reducere a emisiilor de cel puțin 40 % pentru ca probabilitatea de a atinge o limită de temperatură de 2°C să fie de doar 50%; insistă ca reducerile respective să se facă la nivel intern, ținând seama de faptul că pentru UE, SUA și alte țări dezvoltate ar trebui stabilit un obiectiv pe termen lung adecvat privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră de cel puțin 80-95% până în 2050 față de nivelurile din 1990;

36. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, parlamentelor statelor membre, precum și Președintelui și Congresului Statelor Unite ale Americii.