PROPUNERE DE REZOLUŢIE referitoare la cea de-a zecea aniversare a Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite privind femeile, pacea și securitatea
22.11.2010
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Norica Nicolai, Marielle De Sarnez în numele Grupului ALDE
Consultaţi, de asemenea, propunerea comună de rezoluţie RC-B7-0624/2010
B7‑0626/2010
Rezoluția Parlamentului European referitoare la cea de-a zecea aniversare a Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite privind femeile, pacea și securitatea
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile 1325 (2000) și 1820 (2008) ale Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea, precum și rezoluția 1888 (2009) a Consiliului de Securitate al ONU privind violența sexuală împotriva femeilor și a copiilor în situații de conflict armat, în care se subliniază responsabilitatea tuturor statelor de a pune capăt impunității și de a-i urmări penal pe autorii crimelor împotriva umanității și ai crimelor de război, inclusiv pe autorii actelor de violență sexuală și ai altor forme de violență împotriva femeilor și a fetelor,
– având în vedere Planul de acțiune al Consiliului UE privind egalitatea între femei și bărbați în cooperarea pentru dezvoltare, care ar trebui să garanteze că principiul egalității între femei și bărbați este integrat în toate activitățile UE cu țările partenere, la toate nivelurile,
– având în vedere numirea în martie 2010 a unui reprezentant special al Secretarului General al ONU pentru combaterea violenței sexuale în conflictele armate,
– având în vedere documentul Consiliului intitulat „Abordare cuprinzătoare a punerii în aplicare de către UE a Rezoluțiilor 1325 și 1820 ale Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite” și documentul operațional intitulat „Punerea în aplicare a Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite consolidată prin Rezoluția 1820 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite în contextul PESA”, ambele adoptate în decembrie 2008, precum și documentul Consiliului referitor la integrarea drepturilor omului în PESA din septembrie 2006;
– având în vedere orientările UE privind violența și discriminarea împotriva femeilor și a fetelor, precum și orientările UE privind copiii și conflictul armat,
– având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 2009 referitoare la integrarea perspectivei de gen în relațiile externe ale UE și în consolidarea păcii și structurilor statului,
– având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 2006 privind femeile în conflictele armate și rolul lor în reconstrucția post-conflict,
– având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 2006 referitoare la femeile în politică,
– având în vedere planul de acțiune vizând integrarea dimensiunii de gen, elaborat în 2007 de Subcomisia pentru securitate și apărare a Parlamentului European,
– având în vedere Rezoluția sa din 7 octombrie 2010 referitoare la cazurile de nerespectare a drepturilor omului și a justiției în Republica Democratică Congo,
– având în vedere noul organism al ONU dedicat problematicii de gen (ONU Femei),
– având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât 2010 marchează cea de-a zecea aniversare a Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU, care a fost prima rezoluție dedicată impactului disproporționat și singular al conflictelor armate asupra femeilor și care a făcut legătura dintre experiențele femeilor privind conflictele și menținerea păcii și securității internaționale, incluzând domenii tematice strâns legate, cum ar fi participarea, protecția, prevenirea, ajutorul și redresarea;
B. întrucât 25 noiembrie este Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor;
C. întrucât rezoluțiile 1820, 1888 și 1889 ale Consiliului de Securitate al ONU consolidează și completează rezoluția 1325, cele patru rezoluții trebuind considerate drept un set de angajamente privind femeile, pacea și securitatea;
D. întrucât implementarea acestor angajamente reprezintă o problemă comună și responsabilitatea fiecărui stat membru al ONU; subliniază, în acest context, că adoptarea, în decembrie 2008, a orientărilor UE privind violența împotriva femeilor și a fetelor și a orientărilor UE privind copiii și conflictul armat, precum și combaterea tuturor formelor de discriminare împotriva acestora constituie un semnal politic puternic al faptului că acestea reprezintă priorități pentru Uniune;
E. întrucât implementarea rezoluțiilor 1820 și 1325 ale Consiliului de Securitate al ONU ar trebui să capete prioritate în cadrul instrumentelor financiare externe ale UE și să acorde un sprijin adecvat organizațiilor societății civile care își desfășoară activitatea în mijlocul unor conflicte armate și în țări și regiuni afectate de conflicte;
F. întrucât Parlamentul European ar trebui să supravegheze implementarea Planului de acțiune privind egalitatea de gen și abilitarea femeilor în acțiunile externe ale UE, precum și implementarea orientărilor privind violența împotriva femeilor și a copiilor;
G. întrucât adoptarea unei perspective de gen în cadrul misiunilor civile sau militare conduce la o mai mare eficiență operațională a acestora, iar UE ar putea aduce o „valoare adăugată” considerabilă implicându-se în mod pozitiv în problemele cu care se confruntă femeile în conflictele armate;
H. întrucât UE ar trebui să faciliteze participarea egală a femeilor la prevenirea conflictelor, gestionarea crizelor, negocierile de pace și fazele post-conflict, precum planificarea reconstrucției postbelice;
I. întrucât, atunci când constituie o practică larg răspândită și sistematică, violul și sclavia sexuală sunt recunoscute, în temeiul Convenției de la Geneva, drept crime împotriva umanității și crime de război; întrucât violul este și acum recunoscut drept un element al crimei de genocid, atunci când este comis cu intenția de a distruge, parțial sau total, un grup anume vizat; întrucât UE ar trebui să sprijine eforturile ce vizează abolirea impunității pentru autorii actelor de violență sexuală îndreptate împotriva femeilor și copiilor;
J. întrucât înființarea Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) ar trebui să contribuie semnificativ la implementarea în continuare a rezoluțiilor 1325 și 1820 ale Consiliului de Securitate al ONU în ceea ce privește atât structura sa internă, cât și acțiunile și politicile sale externe;
K. întrucât UE a adoptat o serie de documente importante privind modalitatea de implementare a rezoluțiilor 1820 și 1325 ale Consiliului de Securitate al ONU, dar nu a depus eforturi consistente în ceea ce privește punerea în aplicare a acestor orientări într-un mod sistematic și coerent;
L. întrucât doar câteva state membre ale UE au redactat un plan național de acțiune vizând implementarea rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU; întrucât Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos, Portugalia, Spania, Suedia și Regatul Unit au adoptat planuri naționale de acțiune,
1. subliniază că cea de-a zecea aniversare a Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate ar trebui să marcheze începutul unei agende revigorate în vederea aplicării acesteia, care nu poate înregistra progrese în lipsa unei conduceri politice la cel mai înalt nivel și a unor resurse sporite; recomandă cu fermitate ca acest aspect să fie analizat în mod corespunzător în cadrul revizuirii în curs a politicii UE în materie de drepturile omului cu ocazia elaborării unei strategii cuprinzătoare de țară privind drepturile omului și a evaluării orientărilor UE privind violența împotriva femeilor și a fetelor, a orientărilor UE privind copiii și conflictul armat, precum și combaterea tuturor formelor de discriminare împotriva acestora;
2. solicită alocarea unor resurse financiare, umane și organizaționale specifice și semnificative în vederea participării femeilor și a integrării perspectivei de gen în domeniul politicii externe și de securitate; solicită realizarea unor obiective de egalitate deplină între bărbați și femei în misiunile de poliție, militare, în cele dedicate justiției și statului de drept, precum și în operațiunile de menținere a păcii; solicită statelor membre ale UE să promoveze în mod activ participarea femeilor la relațiile bilaterale și multilaterale cu statele și organizațiile din afara UE;
3. încurajează cu fermitate ÎR/VP să consolideze, de asemenea, grupul operativ al UE privind femeile, pacea și securitatea care ar trebui să efectueze o analiză inter pares a adoptării și implementării planurilor naționale de acțiune privind rezoluțiile 1325 și 1820 ale Consiliului de Securitate al ONU, precum și analize sistematice de gen cu privire la misiunile Politicii de apărare și securitate comună (PSAC) și va monitoriza și oferi consiliere delegațiilor UE din țările și regiunile afectate de conflicte;
4. consideră că înființarea Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) reprezintă o posibilitate unică de consolidare a rolului UE în ceea ce privește implementarea rezoluțiilor 1820 și 1325 ale Consiliului de Securitate al ONU;
5. îndeamnă, așadar, ÎR/VP să depășească practica de integrare a dimensiunii de gen, să ofere substanță și să își ia angajamente foarte vizibile în ceea ce privește angajarea de personal, resursele financiare și ierarhia organizațională;
6. salută seria de evenimente cum ar fi cele de tipul „porților deschise”, recepțiile și alte forme de evenimente publice organizate de cel puțin trei dintre misiunile PSAC și anume EUPM, EULEX și EUMM, pentru a sărbători cea de a zecea aniversare a Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU; salută imboldul dat de Celula civilă de planificare și conducere (CPCC) în acest sens; reamintește că misiunile PSAC reprezintă unul din cel mai importante instrumente prin care UE își demonstrează angajarea în îndeplinirea obiectivelor rezoluțiilor 1820 și 1325 ale Consiliului de Securitate al ONU în țările și regiunile afectate de criză;
7. îndeamnă ÎR/VP și statele membre ale UE să includă trimiteri la rezoluțiile 1325 și 1820 ale Consiliului de Securitate al ONU în deciziile Consiliului din domeniul PSAC și în mandatele misiunilor PSAC și să se asigure că toate misiunile PSAC au cel puțin un consilier pe problematica de gen și un plan de acțiune privind îndeplinirea obiectivelor rezoluțiilor 1325 și 1820; solicită ÎR/VP, statelor membre ale UE și șefilor de misiuni să transforme cooperarea și consultarea cu organizațiile locale ale femeilor într-un element standard al fiecărei misiuni;
8. solicită instituirea unor proceduri publice adecvate privind depunerea plângerilor, care să sprijine în special raportarea cazurilor de violență sexuală și de violență pe criterii de gen; solicită ÎR/VP să includă o raportare detaliată referitoare la aspectele privind femeile, pacea și securitatea în cadrul evaluării bianuale a misiunilor PSAC;
9. reamintește violul în masă ce a avut loc în perioada 30 iulie - 4 august 2010 în districtul minier din partea de est a Congoului, precum și faptul că anul trecut au fost raportate cel puțin 8 300 de violuri în partea de est a Congoului și că cel puțin 1 244 de femei au declarat că au fost violate în primul trimestru al anului 2010, ceea ce înseamnă o medie de 14 violuri pe zi; îndeamnă ambele misiuni ale UE în Republica Democrată Congo - EUPOL RD Congo și EUSEC RD Congo – ca, în contextul eforturilor de reformare a sectorului de securitate congolez, să transforme combaterea violenței sexuale și participarea femeilor într-o prioritate;
10. subliniază importanța numirii de către UE a mai multor femei în posturile de poliție și în cele militare în cadrul misiunilor PSAC; se poate utiliza drept model contingentul de ofițeri de poliție femei din cadrul forței ONU de menținere a păcii din Liberia;
11. subliniază necesitatea stabilirii unui cod de conduită pentru personalul UE din misiunile militare și civile care să condamne exploatarea sexuală ca un comportament criminal;
12. solicită implementarea Rezoluțiilor 1325 și 1820 ale Consiliului de Securitate al ONU în cadrul documentelor de strategie de țară ale UE, precum și mobilizarea unui sprijin financiar mai important în vederea participării femeilor din țările afectate de conflict în procesele europene; invită ÎR/VP și Comisarii responsabili de dezvoltare, extindere și ajutor umanitar să facă problematica femeilor, păcii și securității o parte integrală a planificării și programării instrumentelor financiare externe cum ar fi IEDDO, ITI, IPA și mai ales ICD și Instrumentul de stabilitate;
13. subliniază că Comisia Europeană ar trebui să faciliteze accesul ONG-urilor mai mici la subvențiile oferite prin Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO); reamintește că, în momentul de față, multe organizații de femei de dimensiuni mici au dificultăți cauzate de procedura complexă de depunere de cereri de finanțare;
14. invită Comisarul pentru dezvoltare să acorde prioritate sprijinirii activităților desfășurate de organizațiile de femei din zonele afectate de conflict; îndeamnă ÎR/VP să folosească componenta pe termen lung a Instrumentului pentru stabilitate pentru alocarea de fonduri în sprijinul participării femeilor la procesele legate de pace, securitate și reconciliere și să rezerve sistematic alocări pentru tematica femei, pace și securitate în toate măsurile pe termen scurt finanțate în temeiul articolului 3 din Instrumentul pentru stabilitate;
15. consideră că delegațiile UE ar trebui să informeze organizațiile societății civile, cum ar fi organizațiile locale ale femeilor, cu privire la implicarea lor în regiunile cu conflicte și să consulte organizațiile societății civile în procesul de planificare a politicilor;
16. solicită creșterea participării femeilor la inițiativele care au ca scop găsirea unor soluții la conflicte, inclusiv în calitate de mediatoare, negociatoare și pentru implementarea măsurilor de soluționare a conflictelor;
17. solicită ÎR/VP să inițieze organizarea anuală a unui eveniment la care să participe femei lideri și care ar putea completa Ziua ONU la nivel mondial a porților deschise pentru femei și pace, eveniment urmat de rapoarte și documente subsecvente ale delegației UE;
18. subliniază necesitatea unor planuri de acțiune națională care să ofere detalii cu privire la termenele fixate în strategia națională, să stabilească obiective realiste, să elaboreze mecanisme de supraveghere și să încurajeze participarea femeilor la mecanismele de control, evaluare și supraveghere;
19. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Reprezentantului Special al ONU pentru combaterea violenței sexuale în cadrul conflictelor armate și directoarei proaspăt numite în fruntea organismului ONU dedicat problematicii de gen (ONU Femei).