PROPUNERE DE REZOLUŢIE referitoare la procesul de integrare europeană a Serbiei
10.1.2011
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Jelko Kacin în numele Comisiei pentru afaceri externe
B7‑0021/2011
Rezoluţia Parlamentului European referitoare la procesul de integrare europeană a Serbiei
Parlamentul European,
– având în vedere Acordul de stabilizare şi de asociere dintre Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Republica Serbia, pe de altă parte, care se află în proces de ratificare de către statele membre şi Parlamentul European, precum şi Acordul interimar privind comerţul şi aspectele legate de comerţ dintre Comunitatea Europeană, pe de o parte, şi Republica Serbia, pe de altă parte, care a intrat în vigoare la 1 februarie 2010,
– având în vedere concluziile Consiliului din 25 octombrie 2010 de a invita Comisia să îşi pregătească avizul cu privire la cererea Serbiei de aderare la Uniunea Europeană, precum şi concluziile Consiliului din 14 iunie 2010,
– având în vedere Rezoluţia 1244(1999) a Consiliului de Securitate al ONU, Avizul consultativ al Curţii Internaţionale de Justiţie din 22 iulie 2010 privind conformitatea cu dreptul internaţional a declaraţiei unilaterale de independenţă a Kosovo, precum şi Rezoluţia din 9 septembrie 2010 a Adunării Generale a ONU care a luat act de conţinutul avizului şi a salutat disponibilitatea UE de a facilita dialogul dintre Belgrad şi Pristina[1],
– având în vedere Decizia 2008/213/CE a Consiliului din 18 februarie 2008 privind principiile, priorităţile şi condiţiile cuprinse în Parteneriatul european cu Serbia şi de abrogare a Deciziei 2006/56/CE[2],
– având în vedere Raportul de progrese pentru anul 2010 al Comisiei privind Serbia[3] şi Comunicarea Comisiei din 9 noiembrie 2010, intitulată „Strategia de extindere şi principalele provocări 2010-2011”[4],
– având în vedere declaraţia comună a Adunării interparlamentare UE-Serbia din 4-5 octombrie 2010,
– având în vedere Acordul de readmisie UE-Serbia din 8 noiembrie 2007[5] şi Regulamentul (CE) nr. 1244/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 din 15 martie 2001 de stabilire a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi trebuie să deţină viză pentru trecerea frontierelor externe şi a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi sunt exoneraţi de această obligaţie[6],
– având în vedere Recomandarea sa din 25 octombrie 2007 adresată Consiliului privind relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Serbia[7] şi Rezoluţia sa din 26 noiembrie 2009 referitoare la documentul de strategie din 2009 al Comisiei cu privire la ţările din regiunea Balcanilor de Vest, Islanda şi Turcia[8],
– având în vedere raportul procurorului general al TPII prezentat la 18 iunie 2010,
– având în vedere Declaraţia ÎR/VP Catherine Ashton din 8 septembrie 2010 privind următoarele etape în cadrul ONU privind avizul consultativ privind Kosovo,
– având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât, în concluziile Preşedinţiei, care au fost publicate în urma reuniunii Consiliului European de la Salonic din 19 şi 20 iunie 2003, s-a promis tuturor ţărilor din Balcanii de Vest că vor adera la Uniunea Europeană atunci când vor îndeplini criteriile stabilite, iar acest angajament a fost reluat în consensul european reînnoit privind extinderea, adoptat cu ocazia Consiliului European din 14 şi 15 decembrie 2006 şi în concluziile Consiliului din 25 octombrie 2010 cu privire la Serbia;
B. întrucât ritmul de integrare în UE a ţărilor din Balcanii de Vest este diferit de la ţară la ţară şi depinde de meritele fiecăreia în ceea ce priveşte în special hotărârea de a satisface toate cerinţele, de a îndeplini toate obligaţiile, de a realiza reformele şi de a adopta măsurile necesare pe care le implică apartenenţa la UE;
C. întrucât strategiile constructive privind cooperarea regională şi relaţiile de bună vecinătate sunt elemente-cheie ale procesului de stabilizare şi de asociere; întrucât acestea joacă un rol decisiv în procesul de transformare a Balcanilor de Vest într-o zonă cu o stabilitate de lungă durată şi o dezvoltare durabilă;
D. întrucât Serbia poate deveni un actor important în garantarea securităţii şi stabilităţii în regiune;
E. întrucât UE însăşi se bazează pe principii precum reconcilierea, realizarea de compromisuri şi coexistenţa paşnică; întrucât politica UE în Balcanii de Vest urmăreşte aceleaşi obiective pentru a îmbunătăţi relaţiile dintre popoarele din regiune; întrucât, potrivit acestei politici, UE condamnă toate crimele de război care au avut loc în fosta Iugoslavie şi sprijină activitatea TPII şi a Camerelor locale pentru crimele de război în efortul lor de a face dreptate şi de a asigura tragerea la răspundere a celor vinovaţi
1. reafirmă că viitorul Serbiei este alături de UE şi încurajează această ţară să îşi continue eforturile în această direcţie; salută progresele realizate de Serbia în procesul de reformă; salută decizia de a deschide procedura de ratificare a Acordului de stabilizare şi de asociere cu Serbia, adoptată de Consiliu la 14 iunie 2010, precum şi faptul că 11 state membre au ratificat deja acordul; invită celelalte state membre să ia rapid măsurile necesare pentru a finaliza procedura de ratificare;
2. salută depunerea de către Serbia a cererii de aderare la Uniunea Europeană la 22 decembrie 2009 şi decizia luată de Consiliul de Miniştri la 25 octombrie 2010 de a solicita Comisiei să analizeze cererea Serbiei; consideră că decizia Consiliului dă un semnal pozitiv Serbiei şi o încurajează să accelereze reformele necesare pentru a respecta criteriile de la Copenhaga; subliniază faptul că decizia Consiliului reprezintă o contribuţie importantă la stabilitatea din Balcanii de Vest; invită Comisia să elaboreze un aviz cu privire la acest subiect, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană;
3. salută decizia Consiliului de liberalizare a regimului vizelor, care le permite cetăţenilor sârbi să călătorească fără viză în spaţiul Schengen începând din 19 decembrie 2009; salută decizia guvernului sârb de a permite cetăţenilor UE să călătorească pe teritoriul Serbiei legitimându-se doar cu cartea de identitate şi solicită adoptarea de noi iniţiative care să faciliteze contactele dintre oameni şi deplasarea persoanelor în regiunea Balcanilor de Vest; invită autorităţile sârbe să adopte măsurile adecvate şi să depună toate eforturile pentru a limita posibilităţile de a abuza de regimul călătoriilor fără vize, în special pentru a se asigura că cetăţenii sârbi sunt informaţi corespunzător cu privire la drepturile şi obligaţiile lor care decurg din regimul călătoriilor fără vize;
4. constată cu satisfacţie că IPA funcţionează bine în Serbia; încurajează atât guvernul, cât şi UE să simplifice procedurile administrative pentru fondurile IPA cu scopul de a le face mai accesibile pentru beneficiarii mai mici şi necentralizaţi; subliniază necesitatea de a menţine un nivel adecvat al sprijinului pentru preaderare în viitoarea revizuire a cadrului financiar al UE;
5. salută rezoluţia comună UE-Serbia referitoare la avizul consultativ al Curţii Internaţionale de Justiţie privind conformitatea declaraţiei unilaterale de independenţă a Kosovo, adoptată prin aclamare de către Adunarea Generală a ONU la 9 septembrie 2010; salută disponibilitatea guvernului sârb de a se angaja într-un dialog reînnoit cu Kosovo sub egida UE şi solicită ca discuţiile să înceapă fără întârziere; îşi exprimă încrederea că poate fi adoptată o abordare pe etape, în beneficiul tuturor locuitorilor din Kosovo; subliniază că, pentru a asigura succesul dialogului, ambele părţi vor trebui să îşi dovedească angajamentul şi disponibilitatea de a ajunge la un compromis cu privire la viitorul lor european comun şi a interesului lor comun de a asigura o pace durabilă şi stabilitatea în regiune pe termen lung, precum şi de a îmbunătăţi calitatea vieţii oamenilor; subliniază că demonstrarea capacităţii de a facilita acest proces constituie un test pentru credibilitatea şi viziunea politică a UE în întreaga regiune; reaminteşte că bunele relaţii de vecinătate constituie una dintre cele mai importante condiţii pentru ca toate ţările din Balcanii de Vest să înregistreze progrese în vederea aderării la UE;
6. salută progresele în cooperarea cu EULEX, dar subliniază că este necesar să se depună eforturi suplimentare în acest sens, în special pentru a îmbunătăţi schimbul de informaţii; invită autorităţile sârbe să faciliteze cooperarea EULEX cu populaţia sârbă din Kosovo în eforturile de aplicare a statului de drept în nordul Kosovo;
7. îndeamnă guvernul sârb să desfiinţeze structurile paralele sârbe din Kosovo care subminează procesul de descentralizare şi împiedică integrarea deplină a comunităţii sârbe în instituţiile din Kosovo; invită în acest sens autorităţile sârbeşti să joace un rol constructiv în instituirea şi funcţionarea instituţiilor municipale în cadrul municipiilor sârbe multietnice atât la nord, cât şi la sud de râul Ibar;
8. invită autorităţile sârbe să adopte o atitudine pozitivă faţă de viitoarele alegeri generale din Kosovo; subliniază faptul că existenţa unor instituţii stabile şi multietnice în Kosovo este în interesul comun al Serbiei şi al celorlalte ţări învecinate şi consideră, în acest sens, că participarea sârbilor din Kosovo la procesul electoral este un element indispensabil pentru a evita marginalizarea comunităţii sârbe din Kosovo;
9. ia act de eforturile depuse atât de Serbia, cât şi de Kosovo în vederea localizării persoanelor dispărute în urma conflictului din 1998-1999, prin intermediul „Grupului de lucru privind persoanele dispărute ca urmare a evenimentelor din Kosovo”; subliniază importanţa soluţionării acestei probleme în vederea depăşirii conflictului din 1998-1999; ia act, de asemenea, de cele aproximativ 1 862 de cazuri de persoane care sunt declarate în continuare dispărute şi solicită atât Serbiei, cât şi provinciei Kosovo, să lărgească la maximum cooperarea reciprocă, precum şi cu CICR (Comitetul Internaţional al Crucii Roşii), EULEX şi alte entităţi, în cadrul operaţiunilor de căutare a acestor persoane;
10. subliniază că dezvoltarea cooperării regionale rămâne o prioritate-cheie pentru UE, ea având rolul de catalizator în cadrul reconcilierii, bunei vecinătăţi şi consolidării relaţiilor dintre oameni în Balcanii de Vest; invită, prin urmare, Serbia să adopte o abordare constructivă faţă de o cooperare regională mai incluzivă, pentru a permite găsirea unei soluţii practice şi sustenabile pentru reprezentarea provinciei Kosovo în forurile internaţionale; salută, prin urmare, reuniunea la nivel înalt dintre UE şi Balcanii de Vest de la Sarajevo din 2 iunie 1990;
11. reaminteşte că o cooperare deplină cu TPII reprezintă o condiţie fundamentală pentru ca Serbia să progreseze în direcţia aderării la UE; constată că Serbia continuă să ofere răspunsuri adecvate cererilor de asistenţă ale TPII şi invită guvernul sârb să continue să colaboreze îndeaproape cu Curtea, inclusiv în ceea ce priveşte transmiterea rapidă a tuturor documentelor solicitate şi finalizarea rapidă a cazurilor transferate înapoi de TPII; subliniază că numai arestarea ultimilor doi inculpaţi fugari şi predarea acestora către instanţa de la Haga poate fi considerată o dovadă foarte convingătoare de cooperare deplină şi solicită eforturi mai sistematice pentru arestarea acestora, astfel încât mandatul Curţii să fie îndeplinit; în special, solicită insistent o reevaluare a actualei abordări, în conformitate cu recomandările TPII;
12. salută rezoluţia referitoare la Srebrenica adoptată de parlamentul sârb, aceasta constituind o etapă semnificativă în procesul de sensibilizare cu privire la atrocităţile comise în trecutul recent şi cu privire la reconcilierea la nivel regional; salută, de asemenea, decizia preşedintelui Tadić de a participa la comemorarea a 15 ani de la genocidul de la Srebenica, ca un nou pas în această direcţie, precum şi vizita sa la Vukovar, unde şi-a exprimat compasiunea şi şi-a cerut scuze victimelor masacrului de la Ovčara din 1991, dând astfel un nou imbold dezvoltării unor bune relaţii de vecinătate între Serbia şi Croaţia; salută angajamentul şi profesionalismul biroului procurorului pentru crime de război, inclusiv reacţia rapidă în ceea ce priveşte ancheta în cazul Lacului Perućac;
13. ia act de reforma sistemului judiciar şi solicită să se depună în continuare eforturi mai susţinute pentru a garanta independenţa şi imparţialitatea judecătorilor şi pentru a ameliora eficienţa activităţii instanţelor; salută decizia politică de a demara procedura de reînnoire a mandatului judecătorilor, dar subliniază că acest lucru ar trebui să aibă loc în mod transparent, garantând dreptul judecătorilor al căror mandat nu este reînnoit să conteste efectiv această decizie, şi atrage atenţia asupra riscului de politizare a acestui proces; atrage atenţia asupra întârzierilor în adoptarea legislaţiei relevante şi invită guvernul să transmită cât mai rapid parlamentului proiectele de lege neadoptate; solicită o transparenţă deplină în administrarea justiţiei; în plus, solicită să se aloce resurse financiare şi administrative suplimentare instanţelor, inclusiv Curţii constituţionale, pentru a ameliora funcţionarea acestora şi a împiedica acumularea de cazuri nesoluţionate; în acest sens, consideră că restituirea proprietăţii către foştii proprietari ar trebui să aibă prioritate; subliniază că prezumţia de nevinovăţie este unul dintre instrumentele juridice esenţiale ale statului de drept; invită autorităţile, şi îndeosebi puterea executivă, să adere strict la acest principiu;
14. reaminteşte că eforturile de menţinere a statului de drept ar trebui să constituie prioritatea absolută a autorităţilor; salută progresul în lupta împotriva corupţiei, care se manifestă, printre altele, prin recentele urmăriri penale în cazuri importante şi prin instituirea cadrului juridic adecvat şi prin începerea activităţii Agenţiei Anticorupţie în ianuarie 2010, dar subliniază că se constată în continuare răspândirea corupţiei în ţară şi solicită să se depună eforturi suplimentare pentru eradicarea acesteia; constată, în special, rolul pe care îl joacă traficul ilegal şi consecinţele negative ale acestuia şi a altor forme de activităţi ilicite în menţinerea reţelelor criminale; atrage atenţia asupra practicii de ocupare a unei duble funcţii, care prezintă un risc serios de conflict de interese şi care ar trebui abordată cu prioritate; în acest sens, îşi exprimă preocuparea cu privire la faptul că recentele modificări aduse Legii privind Agenţia anticorupţie contravin obiectivelor stabilite şi constată că agenţia a sesizat Curtea constituţională în legătură cu constituţionalitatea acestei dispoziţii; solicită autorităţilor să acorde tot sprijinul politic şi administrativ necesar activităţilor desfăşurate de Agenţia anticorupţie şi evidenţiază nevoia de a ancheta rapid cazurile de corupţie raportate de către agenţie; solicită să se adopte amendamente la Legea privind finanţarea partidelor politice, pentru a asigura transparenţa deplină şi un sistem eficient de monitorizare a finanţării partidelor politice; încurajează autorităţile să adopte dispoziţii legislative care să ofere o protecţie eficace informatorilor; subliniază importanţa restituirii proprietăţilor, ca o etapă importantă în administrarea justiţiei; subliniază importanţa respectării cu stricteţe a procedurilor stabilite pentru a întări încrederea societăţii în imparţialitatea actului de administrare a justiţiei;
15. salută progresul înregistrat în procesul de reformă a administraţiei publice; subliniază că ar trebui să se depună eforturi suplimentare pentru crearea unui serviciu public independent, iar în acest sens solicită introducerea unui sistem de promovare în carieră bazat pe merite şi a unei gestiuni eficace a resurselor umane şi atrage atenţia, în acest context, asupra practicii dăunătoare de angajare a personalului fără a respecta Legea privind serviciul public, adesea pe baza relaţiilor politice; atrage atenţia asupra reprezentării insuficiente a membrilor minorităţilor naţionale în administraţia publică şi în instanţele de judecată, precum şi în întreprinderile de stat; atrage atenţia asupra necesităţii continue de consolidare a capacităţilor administraţiei, atât la nivel naţional, cât şi local; solicită consolidarea mai departe a capacităţii şi a coordonării administraţiei publice în domeniul integrării europene şi invită Comisia ca, în coordonare cu alţi donatori, să ofere în continuare asistenţă autorităţilor în acest scop;
16. salută progresul înregistrat în reforma poliţiei şi cooperarea tot mai strânsă în sectorul poliţienesc cu ţările vecine şi cu ţări ale UE; salută îndeosebi acordul privind cooperarea poliţienească cu Croaţia, Muntenegru şi Bosnia şi Herţegovina; salută semnarea unei foi de parcurs pentru cooperarea cu Europol, în vederea încheierii unui acord operaţional cu această agenţie a UE de aplicare a legii; subliniază, cu toate acestea, că sunt necesare eforturi susţinute pentru a face faţă provocărilor cuprinse în foaia de parcurs, în special în domenii legate de protecţia datelor cu caracter personal şi a datelor clasificate, care sunt elemente esenţiale şi pentru încheierea unui acord de cooperare cu Eurojust;
17. atrage atenţia asupra cazurilor de conduită necorespunzătoare din partea forţelor de poliţie, inclusiv asupra excesului de autoritate şi a actelor de violenţă ale ofiţerilor de poliţie faţă de cetăţeni, solicitând, totodată, să se adopte în continuare măsuri energice pentru a sancţiona autorii acestor fapte; în acest sens, salută cooperarea poliţiei cu autorităţi independente de supraveghere şi faptul că se dă curs concluziilor lor; consideră că ar trebui să se acorde prioritate maximă neutralităţii forţelor de poliţie şi organelor de aplicare a legii atunci când interacţionează cu membri ai tuturor minorităţilor şi solicită autorităţilor să îmbunătăţească în acest sens cursurile de formare în vederea sensibilizării; salută eforturile depuse pentru a spori participarea femeilor la forţele de poliţie;
18. salută eforturile depuse până acum pentru eliminarea moştenirii activităţilor din trecut ale forţelor de securitate; atrage atenţia, în acest sens, asupra necesităţii de a reforma în continuare sectorul securităţii, în ceea ce priveşte lustraţia şi consolidarea controlului şi a monitorizării parlamentare asupra serviciilor de securitate; reaminteşte autorităţilor că punerea la dispoziţia publicului larg a arhivelor serviciilor secrete este necesară pentru realizarea cu succes a reconcilierii regionale, în special în ceea ce priveşte atrocităţile care au avut loc în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi ulterior; atrage atenţia asupra protecţiei insuficiente a drepturilor la viaţă privată şi solicită iniţierea de reforme noi în acest sens;
19. salută ameliorarea coordonării dintre forţele de poliţie şi procurori, care permite obţinerea de rezultate în combaterea criminalităţii organizate şi a traficului de droguri - provocări comune pentru UE şi Serbia; ia act de semnarea unor memorandumuri de cooperare cu ţările din America Latină având ca scop combaterea mai eficace a comerţului internaţional de droguri; solicită să se depună eforturi suplimentare pentru îmbunătăţirea capacităţilor poliţieneşti şi judiciare interne, subliniind faptul că traficul de droguri din Serbia şi care tranzitează Serbia preocupă în continuare UE;
20. reaminteşte importanţa unui parlament care să funcţioneze adecvat, ca o instituţie vitală în cadrul sistemului democratic, şi salută inovaţiile procedurale introduse prin adoptarea noii legi privind Adunarea naţională; solicită abolirea imediată a practicilor neconstituţionale a „mandatelor în alb”, care permite partidelor politice să controleze activitatea membrilor parlamentului; solicită, de asemenea, să se pună capăt practicii alocării arbitrare a locurilor în parlament; invită partidele politice să introducă dispoziţii adecvate consecvente cu practicile democratice europene cât mai curând posibil, bineînţeles înainte de sfârşitul actualei legislaturi; salută adoptarea regulamentului de procedură al noului parlament şi solicită consolidarea supravegherii activităţilor guvernului; salută introducerea oficială, în acest scop, a audierilor publice în regulamentul de procedură; salută faptul că pentru prima dată au fost incluse în regulamentul de procedură dispoziţii care permit supravegherea organelor independente, dar îşi exprimă preocuparea cu privire la posibila ingerinţă a parlamentului în activitatea organelor respective; solicită elaborarea de noi dispoziţii în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneţia care stabileşte cadrul legal pentru independenţa activităţii organismelor respective;
21. salută activitatea Ombudsmanului în domeniul protecţiei drepturilor cetăţenilor în ceea ce priveşte buna funcţionare a instituţiilor de stat, inclusiv acţiunile desfăşurate în sprijinul drepturilor copiilor şi ale minorităţilor, atât la nivelul statului, cât şi la nivelul provinciilor; solicită autorităţilor de stat să faciliteze aceste eforturi şi să se asigure că recomandările Ombudsmanului sunt urmate în mod adecvat; salută crearea a trei birouri locale ale Ombudsmanului, în oraşele Preševo, Bujanovac şi Medvedja;
22. reaminteşte importanţa deosebită pentru democraţie a unor mijloace de informare în masă puternice şi independente şi solicită să se adopte măsuri pentru a garanta independenţa acestora faţă de presiunile politice şi influenţele de altă natură; salută eforturile guvernului sârb de a crea un cadru legal care să garanteze libertatea de exprimare, dar se arată îngrijorat de încercările de a controla sau a interveni în activitatea mijloacelor de informare în masă; îşi exprimă preocuparea faţă de controversele legate de privatizarea cotidianului „Večernje novosti” şi invită guvernul să garanteze tratamentul egal al tuturor investitorilor străini şi naţionali; condamnă atacurile şi ameninţările care vizează jurnalişti sârbi şi invită autorităţile să investigheze aceste cazuri sub toate aspectele şi să aducă autorii în faţa justiţiei; atrage atenţia asupra concentrării drepturilor de proprietate şi asupra lipsei de transparenţă din sectorul mijloacelor de informare în masă; atrage atenţia asupra cazurilor în care au fost publicate date cu caracter personal şi subliniază necesitatea de auto-reglementare a ziariştilor şi de respectare a Codului deontologic; constată că accesul la internet este în continuare redus, recunoaşte importanţa internetului în ceea ce priveşte libertatea mijloacelor de informare şi îndeamnă autorităţile să ia măsuri pozitive în acest domeniu;
23. subliniază rolul important pe care îl joacă procesul de descentralizare în îmbunătăţirea funcţionării statului printr-un acces mai bun al cetăţenilor la instituţiile statului şi, în acelaşi timp, prin respectarea dreptului lor la autonomie provincială şi autoguvernare locală; în acest context, salută adoptarea legii privind consiliile naţionale ale minorităţilor, care reglementează competenţele şi alegerea consiliilor naţionale ale minorităţilor, prin dispoziţii care sunt conforme cu standardele internaţionale; recunoaşte progresele obţinute în aplicarea Constituţiei din noiembrie 2006 prin adoptarea statutului Voivodinei şi a legii privind competenţele acesteia; solicită ca procesul de delegare a puterilor să continue prin adoptarea legii privind veniturile publice şi a legii privind proprietatea publică a Voivodinei şi a municipalităţilor locale, care vor permite Voivodinei să înceapă să îşi utilizeze autorităţile în conformitate cu noul statut; în plus, solicită să se depună în continuare eforturi politice pentru a răspunde aspiraţiilor minorităţii albaneze din valea Preševo în ceea ce priveşte administrarea locală, prin furnizarea rapidă a unor fonduri adecvate, care urmează a fi distribuite în consultare cu organul de coordonare a municipalităţilor Preševo, Bujanovac şi Medvedja; în acelaşi timp, subliniază responsabilitatea-cheie a reprezentanţilor minorităţii albaneze şi îi îndeamnă să descurajeze retorica naţionalistă şi secesionistă stridentă, care se află într-un puternic contrast cu valorile europene fundamentale; subliniază, totodată, importanţa integrării sârbilor în aceste organe guvernamentale locale;
24. salută eforturile depuse de Serbia în domeniul protecţiei minorităţilor; subliniază, totuşi, că accesul la informaţie şi la educaţie în limbile minorităţilor trebuie îmbunătăţit în continuare, în special pentru minorităţile bosniacă, bulgară, bunjevci şi română;
25. salută constituirea, de către minorităţi, a majorităţii consiliilor naţionale, care le permit să adopte decizii în domeniul educaţiei, culturii, utilizării limbilor minoritare şi informării publice; remarcă importanţa exercitării depline a competenţelor acestor organe de autoguvernare ale minorităţilor şi necesitatea unor subvenţii bugetare adecvate garantate de Legea privind consiliile naţionale; ia act de plângerile referitoare la neregulile în ceea ce priveşte procesul de pregătire şi cerinţele juridice pentru instituirea acestor consilii, precum şi de plângerile privind încălcarea competenţelor garantate ale consiliilor naţionale de către anumite ministere şi municipalităţi locale, şi invită autorităţile să răspundă acestor plângeri; îşi exprimă preocuparea în legătură cu constituirea consiliului naţional bosniac şi solicită o finalizare rapidă a acestui proces, în conformitate cu normele şi permiţând o reprezentare legitimă a populaţiei bosniace în cadrul consiliului; îşi exprimă îngrijorarea cu privire la tensiunile tot mai puternice din Sandžak, care s-au manifestat, printre altele, prin recentele incidente violente şi solicită soluţionarea disputelor politice prin intermediul dialogului, în cadrul instituţiilor democratice;
26. salută progresele obţinute în ceea ce priveşte promovarea egalităţii de gen, în special adoptarea Legii privind egalitatea de gen şi a planului naţional de acţiune pentru îmbunătăţirea poziţiei femeilor şi promovarea egalităţii de gen; reaminteşte totuşi că aceste măsuri nu au fost încă aplicate şi că femeile sunt în continuare victime ale discriminării, în special pe piaţa muncii; solicită, prin urmare, autorităţilor sârbe să aplice rapid noul cadru legal privind egalitatea de gen şi să abordeze chestiuni mai ample legate de discriminarea de gen, cum ar fi nivelul tot mai mare al violenţei domestice în Serbia;
27. solicită să se adopte măsuri suplimentare pentru a pune în aplicare pe deplin legislaţia de combatere a discriminării şi salută progresele înregistrate în acest domeniu, în special instituirea funcţiei de comisar pentru protecţia egalităţii, care reprezintă un pas important pentru asigurarea tratamentului egal al tuturor cetăţenilor din Serbia;
28. reaminteşte că libertatea de expresie şi de asociere constituie valori europene esenţiale şi salută faptul că la 10 octombrie a avut loc prima paradă „Gay Pride” de la Belgrad; consideră că acest eveniment reprezintă un pas de o importanţă vitală către crearea unei societăţi deschise, tolerante şi diverse, precum şi un angajament al guvernului de a susţine standardele europene în materie de toleranţă şi de a proteja minorităţile vulnerabile din societate; îşi exprimă satisfacţia cu privire la măsurile adecvate de securitate luate pentru a asigura protecţia participanţilor la paradă;
29. cu toate acestea, regretă ciocnirile violente care au avut loc cu ocazia paradei şi care au avut drept rezultat rănirea unui număr ridicat de persoane, în special în rândul poliţiştilor; atrage atenţia asupra faptului că extremiştii implicaţi au fost sprijiniţi indirect de anumite partide politice şi de personalităţi religioase de frunte; invită autorităţile să garanteze statul de drept, urmărindu-i penal pe autorii actelor de violenţă care au împiedicat recent buna desfăşurare a paradei homosexualilor şi interzicând efectiv organizaţiile extremiste din care aceştia fac parte; ia act de faptul că aceste organizaţii au fost responsabile de comiterea unor acte grave de violenţă în trecut, în special la 17 februarie 2008, şi cu ocazia unei serii de evenimente sportive; remarcă, în acest context, că mai multe astfel de cauze se află în prezent pe rol la Curtea Constituţională; solicită adoptarea unor măsuri adecvate pentru combaterea eficace a tuturor formelor de extremism şi radicalism din societate;
30. subliniază faptul că mulţi romi trăiesc încă în condiţii de sărăcie extremă, care au efecte negative în special asupra şanselor tinerilor romi; evidenţiază faptul că majoritatea romilor sunt discriminaţi pe piaţa muncii şi numai 5% dintre aceştia deţin o slujbă permanentă; invită autorităţile să adopte măsuri urgente în privinţa acestora, prin a le face tuturor acte de identitate şi pentru a le ameliora accesul la locuinţe adecvate, la piaţa muncii, la educaţie şi asistenţă medicală; atrage atenţia asupra discriminării continue, asupra cazurilor recente de violenţă împotriva romilor şi asupra cazurilor de mutare forţată a unor romi de către autorităţile sârbe;
31. subliniază faptul că Serbia este ţara cu numărul cel mai mare de refugiaţi şi de persoane strămutate în interiorul ţării (PSI) din Europa; atrage atenţia asupra situaţiei critice în care se află aceştia din punctul de vedere al locuinţelor şi al sărăciei şi solicită autorităţilor sârbe să îşi revizuiască strategia naţională privind refugiaţii; salută iniţiativele Serbiei de a revitaliza procesul regional în vederea găsirii unei soluţii durabile la problema refugiaţilor şi invită ţările semnatare ale Declaraţiei de la Sarajevo să realizeze progrese mai semnificative în acest domeniu; invită Comisia să se folosească de pârghiile politice de care dispune în privinţa ţărilor din regiune candidate şi potenţial candidate la aderarea la UE pentru a se asigura că sunt înlăturate obstacolele existente în calea reîntoarcerii refugiaţilor; pe lângă aceasta, reaminteşte faptul că, datorită acordurilor de readmisie încheiate cu ţările UE, se preconizează un aflux de până la 150 000 de persoane repatriate, iar succesul reintegrării acestora va necesita pregătiri temeinice, mai ales la nivelul autorităţilor locale; subliniază rolul important pe care îl au organizaţiile societăţii civile în acest proces;
32. subliniază rolul important pe care îl au organizaţiile societăţii civile în stabilirea priorităţilor politice; subliniază importanţa dialogului cu organizaţiile societăţii civile şi evidenţiază contribuţia crucială pe care actorii din societatea civilă o aduc la consolidarea cooperării regionale cu privire la aspectele sociale şi politice; salută faptul că noua Lege privind asociaţiile adoptată în 2009 a clarificat statutul juridic al ONG-urilor şi că s-a îmbunătăţit cooperarea dintre administraţia sârbă şi societatea civilă; salută eforturile depuse de guvern pentru consultarea societăţii civile; invită autorităţile să ia măsuri suplimentare pentru oficializarea şi intensificarea participării actorilor din societatea civilă la procesele de elaborare a politicilor şi la monitorizarea activităţilor autorităţilor; subliniază necesitatea de a-i sprijini şi de a-i proteja pe apărătorii drepturilor civile, în special pe activiştii pentru drepturile homosexualilor, lesbienelor, bisexualilor şi transsexualilor, pe cei a căror activitate vizează crimele de război şi pe cei care caută să îmbunătăţească relaţiile dintre Serbia şi Kosovo;
33. îşi exprimă, în acest sens, sprijinul pentru iniţiativa RECOM (Comisia regională pentru căutarea şi difuzarea adevărului despre crimele de război şi alte încălcări grave ale drepturilor omului în Fosta Iugoslavie), cu scopul de a obţine progrese în procesul de sensibilizare şi reconciliere în întreaga regiune a Balcanilor de Vest, şi solicită autorităţilor din Serbia şi din alte ţări implicate să sprijine, la rândul lor, această iniţiativă;
34. subliniază importanţa sistemului de educaţie pentru tineri şi pentru perspectivele economice ale ţării; evidenţiază faptul că o educaţie modernă şi la standarde înalte, care produce generaţii de lucrători înalt calificaţi constituie una dintre condiţiile prealabile pentru dezvoltarea socială şi economică; regretă rata ridicată a şomajului cu care se confruntă Serbia, în special în rândul tinerilor, şi procentajul scăzut de absolvenţi ai învăţământului superior; invită autorităţile să pună în aplicare pe deplin dispoziţiile procesului de la Bologna şi să garanteze alinierea sistemului de educaţie sârb la standardele europene; salută progresele obţinute în domeniul ştiinţei şi al cercetării, dar subliniază că sunt necesare eforturi suplimentare dacă Serbia doreşte să se alăture Spaţiului european de cercetare; în plus, invită autorităţile să majoreze investiţiile în capacităţile naţionale de cercetare pentru a evita ca standardele şi capacităţile de cercetare ale Serbiei să rămână în urma celor europene;
35. ia act de acordul colectiv general extins pe care guvernul sârb l-a semnat cu sindicatele şi asociaţiile patronale în noiembrie 2008; încurajează guvernul sârb să pună capăt suspendării actuale a acordului; subliniază că drepturile sindicale sunt în continuare limitate, în ciuda garanţiilor constituţionale, şi invită Serbia să consolideze mai mult drepturile lucrătorilor şi drepturile sindicale; îşi exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că dialogul social este în continuare insuficient, iar partenerii sociali nu sunt consultaţi cu regularitate; recunoaşte că Consiliul social şi economic s-a întâlnit mai frecvent şi că toate organele specializate sunt operaţionale, dar îşi exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că acesta dispune în continuare de o capacitate redusă; solicită luarea unor măsuri suplimentare pentru consolidarea Consiliului economic şi social, astfel încât acesta să îşi poată asuma un rol activ în intensificarea dialogului social şi un rol consultativ mai activ în procesul legislativ;
36. atrage atenţia asupra situaţiei dificile din sistemul penitenciar şi solicită să se adopte măsuri pentru a remedia supraaglomerarea închisorilor, pentru a îmbunătăţi condiţiile deplorabile de detenţie şi a furniza programe adecvate de reabilitare şi formare pentru deţinuţi;
37. subliniază consecinţele nefaste ale crizei financiare asupra ţării; ia act de recenta revizuire a acordului stand-by cu FMI, însoţită de evaluarea pozitivă a politicilor macroeconomice ale ţării, şi salută elaborarea Cadrului pentru investiţii în Balcanii de Vest pentru intensificarea integrării şi redresării economice a regiunii, care pune la dispoziţie împrumuturi pentru proiecte prioritare de infrastructură; solicită extinderea cadrului pentru a include măsuri de sprijinire a IMM-urilor şi invită Serbia să profite de aceste noi resurse financiare, precum şi de oportunităţile disponibile în cadrul asistenţei IPA, şi pentru a proteja mai eficace grupurile vulnerabile ale societăţii de efectele crizei;
38. reaminteşte că existenţa unor monopoluri compromite semnificativ dezvoltarea unei economii de piaţă pe deplin funcţionale; prin urmare, invită guvernul să ia măsuri active pentru a garanta aplicarea unei politică eficace în domeniul concurenţei, prin eliminarea acestora; evidenţiază faptul că obstacolele la intrarea pe piaţă a întreprinderilor mici şi mijlocii rămân mai mari decât ar fi de dorit; salută crearea unor organisme de reglementare a pieţei în diverse sectoare şi se aşteaptă ca autorităţile să le asigure independenţa, pentru a împiedica „acapararea” lor;
39. remarcă, în plus, că statisticile naţionale şi economice ale ţării trebuie îmbunătăţite în continuare şi solicită autorităţilor să ia măsuri în acest sens;
40. invită autorităţile şi mişcările politice sârbe să îşi ia un angajament mai ferm privind politicile de ocupare a forţei de muncă şi pentru coeziune socială, precum şi să creeze un mediu propice dezvoltării democraţiei, statului de drept, economiei libere de piaţă şi respectului pentru drepturile omului;
41. solicită să se depună eforturi suplimentare pentru dezvoltarea unei reţele durabile de transport public în Serbia şi în întreaga regiune a Balcanilor de Vest şi pentru ameliorarea infrastructurii rutiere, inclusiv pentru finalizarea rapidă a coridorului X, dar şi pentru ameliorarea transportului feroviar şi a transportului pe căile navigabile interne, care prezintă o importanţă egală; subliniază importanţa sistemului integrat de transport, atât pentru dezvoltarea economică a regiunilor Serbiei, cât şi pentru creşterea nivelului activităţii comerciale regionale; îşi exprimă interesul deosebit pentru dezvoltarea Strategiei privind Dunărea pentru a îmbunătăţi sistemele de conexiune şi comunicare (care vizează în special transporturile, aspectele energetice şi societatea informaţiei), pentru a conserva mediul, a preveni riscurile naturale şi a consolida dezvoltarea socioeconomică;
42. regretă, în acest context, starea proastă a transportului public, mai ales a celui feroviar; solicită guvernului sârb să folosească integral fondurile IPA pentru a dezvolta, actualiza şi moderniza reţeaua de cale ferată şi pentru a îmbunătăţi legăturile cu ţările învecinate, atât cele pentru călători, cât şi cele pentru marfă;
43. felicită Serbia pentru progresele semnificative înregistrate în domeniul mediului; încurajează totuşi intensificarea eforturilor în domeniul energiei regenerabile şi a eficienţei energetice, remarcând că nu au fost încă transpuse elementele principale ale acquis-ului privind energia regenerabilă şi că nu a fost încă adoptat un cadru legislativ privind eficienţa energetică;
44. salută adoptarea de către Agenţia pentru substanţe chimice a unui manual de norme care impune limitări sau interdicţii asupra producerii de substanţe chimice care constituie un risc pentru sănătatea umană şi mediu şi care măreşte gradul de conformitate a sectorului substanţelor chimice cu reglementările UE; regretă totuşi că aplicarea anumitor dispoziţii care necesită o tehnologie avansată şi investiţii corespunzătoare a fost amânată deoarece, potrivit reprezentanţilor acestei industrii, ar genera pierderi financiare şi ar perturba activitatea acestui sector în Serbia; solicită aplicarea rapidă şi integrală a pachetului legislativ privind ecologia din 2009;
45. salută acordurile încheiate cu Muntenegru şi Croaţia care permit extrădarea cetăţenilor acestor ţări suspectaţi de implicare în criminalitatea organizată, precum şi negocierile preconizate referitoare la delimitarea frontierelor dintre Serbia şi Croaţia; încurajează guvernul sârb să încheie acorduri similare cu alte ţări vecine şi salută măsurile adoptate în acest scop de către Serbia şi Muntenegru; încurajează puternic Serbia să îşi continue participarea la schimburile de informaţii clasificate şi dovezi cu ţările învecinate referitoare la reţelele criminale transfrontaliere, în special cele implicate în traficul de droguri, pentru a combate cu eficacitate criminalitatea organizată transnaţională în regiunea balcanică;
46. subliniază rolul crucial jucat de Serbia pentru stabilitatea din întreaga regiune a Balcanilor de Vest, în special pentru stabilitatea şi coeziunea Bosniei-Herţegovina; în acest sens, invită autorităţile sârbe să susţină în mod activ toate schimbările constituţionale necesare care ar permite instituţiile de stat din Bosnia şi Herţegovina să continue reformele ambiţioase din cadrul procesului de integrare europeană; invită autorităţilor de la Belgrad să sprijine îndeosebi consolidarea, întărirea şi raţionalizarea instituţiilor bosniace;
47. invită autorităţile sârbe să continue apropierea la legislaţia şi standardele comunitare privind protecţia mediului şi să aplice şi să asigure respectarea legislaţiei adoptate;
48. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, precum şi guvernului şi parlamentului Serbiei.